7,836 matches
-
la a-ți găsi tovarăși. * Naturalul din noi (în măsura în care el există) este ocultat de modelele culturale. Asta dacă nu vorbim de cultură ca despre un natural al omului. * Ne rostim cu bucurie gândurile de care suntem mândri, într-o firească afirmare de sine, uitând că ceilalți ne urmăresc expunerile cu atenția orientată spre identificarea unor fisuri care să le justifice lor stima de sine. În felul acesta ceea ce este mai personal în noi riscă oricând să cadă pradă exercițiilor critice născute
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
este marcată de această formă de evadare de sub presiunea morală a prezentului, relansându-ne de fiecare dată, pe baza viitorului, dreptul nostru de a judeca, acesta fiind posibil în contextul convingerii față de propria valoare. Fiecare judecată constituie astfel și o afirmare implicită a propriei valori morale, afirmare ce este posibilă doar în contextul unui noian de scuze ce ne par plauzibile. Mulțimea faptelor pe care ni le iertăm este întrecută doar de mulțimea lucrurilor pe care suntem capabili să le iertăm
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
evadare de sub presiunea morală a prezentului, relansându-ne de fiecare dată, pe baza viitorului, dreptul nostru de a judeca, acesta fiind posibil în contextul convingerii față de propria valoare. Fiecare judecată constituie astfel și o afirmare implicită a propriei valori morale, afirmare ce este posibilă doar în contextul unui noian de scuze ce ne par plauzibile. Mulțimea faptelor pe care ni le iertăm este întrecută doar de mulțimea lucrurilor pe care suntem capabili să le iertăm copiilor noștri, părinții constituind pentru copii
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
etc. toate dau conturul unui remarcabil efort de a înlocui prin evenimente sociale deficitul de perseverență în a construi în timp ceva demn de remarcat. Caracteristica lui este intermitența, sub semnul ei stându-i întreaga existență. Ca români trăim prejudecata afirmării propriei valori prin critică, având iluzia că o critică vehementă a unei situații ne pune în poziția de experți în acea problemă. Ratăm astfel distanța mare între a critica și a ști să faci, alegând în posturile de conducere critici
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
lor în practică, pleacă stimat tocmai pentru insistența de a-și împlini destinul. Semn că merită sacrificată popularitatea în beneficiul idealurilor, sensul unei vieți reușind să se împlinească și în condițiile mârâielilor cotidiene. Orice judecată morală ascunde un sâmbure de afirmare personală. Am preluat de la Heidegger tentația reformării cuvintelor înspre expresia gândirii. Doar că acest demers este deseori situat dincolo de limitele corectitudinii gramaticale. * A-ți observat ciudata omofonie dintre român și rămân? De parcă numele nostru exprimă prinderea noastră în formele trecutului
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
operațiunile de măsurare descrise mai sus, astfel încât se poate considera că performanța este cea care determină stilul ierarhic... În unele studii, când cercetătorul are de-a face cu o variabilă stabilă (venitul, de exemplu), face cu ușurință pasul spre nivelul afirmării unor relații cauzale. De exemplu, dacă persoanele cu venituri ridicate au copii cu rezultate școlare bune, se va concluziona ușor că veniturile determină nivelul școlar. Când tratăm rezultatele unei anchete, trebuie așadar să distingem relațiile reale și relațiile aparente (Matalon
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
putea însă schița ca elemente tipice ale modului cultural bizantin? Să observăm că un semn ce este pretutindeni de găsit este tradiționalismul. Cu semnificație mai ales peiorativă astăzi, apelul la autoritatea tradiției a reprezentat mereu pentru bizantin calea privilegiată în afirmarea identității sale. Dar ce a însemnat de fapt tradiția? Este remarcabilă complexitatea semantică sub care stă acest termen pentru bizantin. Desigur că, în primul rând, e vorba de revendicarea oricărui act spiritual de la tradiția Scripturii creștine. Este cu totul lipsit
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de profundă criză manifestă la toate nivelele provocate de efectele Cruciadei a IV-a. Pierderea capitalei imperiului și stabilirea curții imperiale la Niceea a făcut ca intelectualitatea bizantină în refugiu să intre într-o stare de fervoare a recuperării și afirmării propriilor valori, în condițiile unui refuz explicit al acceptării oricăror interferențe cu temele culturale ale Apusului. Dominantă devine acum revendicarea identității grecești a Imperiului, și bizantinii se vor considera tot mai mult pe sine eleni. Putem observa aici mai cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
condițiile unui refuz explicit al acceptării oricăror interferențe cu temele culturale ale Apusului. Dominantă devine acum revendicarea identității grecești a Imperiului, și bizantinii se vor considera tot mai mult pe sine eleni. Putem observa aici mai cu seamă faptul că afirmarea acestui gen de identitate reprezenta mai mult un gen de reacție, decât un rezultat firesc al evoluții proprii culturii bizantine. O chestiune care s-a ridicat nu numai o dată, spre exemplu în cazul controversei hesychaste, este legată de posibilul scenariu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nu ca pe o renunțare la programul paideei clasice, ci ca o nevoie de conștientizare a valorilor propriei spiritualități. În 1261, când bizantinii au recucerit Constantinopolul, cultura era deja repusă pe temelii solide, perioada care a urmat marcând o continuă afirmare a celei mai elevate expresii culturale a Răsăritului creștin, cea care își va găsi desăvârșirea în veacul XIV. Împăratul Mihail VIII refondează Universitatea din Constantinopol, al cărei prim conducător a fost Gheorghios Acropolites. Pentru a ne face o părerea în legătură cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
în funcțiune, cu tot mai adânci nuanțări și resemnificări a termenilor, dar și la apariția unor înțelesuri inedite ale filosofiei. 7. Calea cunoașterii. /V Intre catafatic și apofatic Cristalizarea filo sofiei bizantine a fost chiar de la început marcată de paradox. Afirmarea existenței la modul Persoanei a divinității a implicat consecințe dramatice în ceea ce privește felul în care se puteau trasa cadrele unei gnoseologii. S-a născut o întreagă serie de întrebări asupra felului în care se poate apropia omul de cunoașterea Realității Ultime
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe care o spiritualitate de felul celei răsăritene o putea lua. Renașterea și umanismul bizantin, care debutează în secolul IX și ating apogeul în vremea secolului XIV, consemnează un interval în care discuțiile pe această temă vor cunoaște noi episoade. Afirmarea diferenței între esență și persoană, care ia forma celei între natură și energii (sau lucrări), implică o mare provocare pentru spațiul cultural bizantin: felul în care putea fi înțeles raportul între imanența și transcendența divină. Era necesară găsirea unei formule
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
posibile despre atributele divine la această simplitate primordială, potrivit căreia natura lui Dumnezeu nu poate fi cunoscută decât prin analogii ce se raportează la esența care este dincolo de putințele intelectuale ale omului. Cealaltă cale de teologhisire merge mai departe în afirmarea caracterului incognoscibil al lui Dumnezeu, întrucât are ca punct de plecare teza că nu se poate susține nici măcar ideea unei simplități ultime divine, căci s-ar presupune o esență, dacă nu cognoscibilă, cel puțin întrezărită cu ajutorul conceptelor analogice. Din perspectiva
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Savery,1831). În paginile revistei „The Bulletin” se afirmă o pleiadă de scriitori de balade și nuvele, precum Adam Lindsay Gordon, E.J.Brady și Shaw Neilson. La sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul secolului al XX-le, pe fundalul afirmării naționalismul australian, apar nume prestigioase: Henry Lawson, cel mai bun poet și scriitor de nuvele, și Banjo Paterson, autor de romane apreciate (Waltzing Matilda, The Man From Snowy River). Exagerarea poveștii „tufișului australian”, pe de o parte, și dezgustul față de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pentru drepturi sociale și politice. Reformele, adoptate În timpul guvernării liberale (1891 1906), asigură una dintre cele mai Înaintate legislații sociale din epocă, cea mai mare realizare fiind introducerea votului universal (1893), inclusiv pentru femei, pentru prima oară pe plan mondial. Afirmarea economică și politică a Noii Zeelande impune noi relații cu metropola. La 26 septembrie 1907, Marea Britanie Îi acordă statutul de dominion și devine membru al Commonwealth-ului, prin Statutul de la Westminster (1931)482. 482 J.Chisholm, Enciclopedia. Istoria lumii În date
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și manifestă respect pentru eroi. Pe domeniul verde din jurul lacului Taman Tasek Perdana, pe o colină, se Înalță Memorialul Războiului și Muzeul Național. Tugu Kebangsaam este locul sacru al Întregii națiuni, Închinat tuturor eroilor care au luptat pentru libertatea și afirmarea Malaysiei. Numele acestora sunt Înscrise pe plăci de bronz, montate pe o coloană de granit, cu Înălțimea de 48 m. Un grup de statui din bronz, executate de sculptorul Felix de Weldon, plasate În spatele coloanei, În jurul unei impunătoare fântâni arteziene
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
amurgului, ca o stea căzută din ceruri pe pământ... cea din urmă rază de lumină, ce cădea rătăcită și pieziș din depărtările apusului, pe luciul metalic și Înalt al turnului. 513 De la vechi tradiții istorice și etnografice ajungem la excepționale afirmări ale arhitecturii și tehnicii contemporane, care fac Malaysia o țară competitivă. Acest obiectiv de nerealizat pentru unii asiatici și chiar europeni s-a materializat aici, la Putrajaya, noul centru politico-administrativ federal, o localitate modernă, cu o suprafață de 5000 ha
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cap ! Această ramură a literaturii este cea mai răspândită și cea mai gustată în România''. Din capul locului trebuie să menționăm că ziarele nu pot fi asociate literaturii,indiferent de profilul acestora.Este adevărat însă că în primele decenii de afirmare a publicisticii românești multe dintre ziarele de informare purtau pe frontispiciul lor specificația de „literar"(majoritatea publicațiilor din perioada 1829-1840,și chiar mai târziu,începând cu „Albina românească'',aveau înscrise,de cele mai multe ori,sintagma „gazetă politică și literară;prin literar
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
succes, un săptămânal în întregime versificat de el însuși. In decurs de 13 ani, Loret creează peste 400.000 de versuri. Suntem încă aproape, în acest caz, de o civilizație în care memorarea știrilor se bazează pe versificație. Dezvoltarea și afirmarea numeroaselor publicații din Europa îngrijorează guvernele care încep să fie preocupate de această nouă modalitate de comunicare, reacționând în mod reflex împotriva necunoscutului; speriate, ele multiplică interdicțiile și pedepsele, atât de grele încât duc la dispariția multor publicații. Pe scurt
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
fel ca toate celelalte. In spațiul cultural românesc, începuturile presei sunt târzii, comparativ cu țările apusene; cele dintâi încercări se fac abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când în sud-estul Europei mișcarea iluministă a produs semnificative mutații pe linia afirmării individualității politice și culturale a tuturor popoarelor, lipsite de a viață culturală normală. Dacă în unele țări accidentale, cu o îndelungată tradiție culturală, secolul al XVIII-lea a constituit perioada de înflorire a presei politice și literare, la noi apariția
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
și literară,subordonată unui nou principiu coordinator: cel național. Publicând colaborărilor lui Negruzzi, Asachi, I. Tăutu ș.a. Kogălniceanu căuta momentul spre a le reaminti scriitorilor că sunt români și, ca atare, obligați să creeze o literatură românească. V. PERIOADA DE AFIRMARE A PRESEI ROMÂNEȘTI: "ALBINA ROMÂNEASCĂ ȘI "CURIERUL ROMÂNESC" Dacă timp de câteva decenii centrul luptei pentru înființarea presei românești a fost Transilvania, sau cel puțin aceasta a fost delegată a vorbi în numele Principatelor Române (multe din încercările care s-au
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
a elementelor utile din civilizațiile străine. Fiind prima revistă din Moldova, consacrată exclusiv literaturii, " Alăuta românească" a fost, cu deosebire prin cea de-a doua serie (1 iulie 1838, sub redacția lui M. Kogălniceanu), și cea dintâi tentativă însemnată de afirmare a elementului autohton în literatură. Aceste prime periodice românești, cu ritm de apariție normal și izvorând din realități socialpolitice precise, se adresează unui public larg, a cărui audiență o caută. Trecând peste greutățile inerente începutului, ele vor reuși să impună
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ale lui Negruzzi și Alecsandri.Obiect de interes și de studiu, poezia nu este singurul domeniu spre care se apleacă teoreticienii și criticii cercului “Daciei literare”.Teatrul este un permanent obiect de cercetare și de analiză critică.Cum năzuința pentru afirmarea individualității naționale își face loc precumpănitor, la noi,în toate domeniile vieții publice, a fost firesc ca, însușirea de instituție vie a teatrului să fie,în chip conștient și sistematic, valorificată.Pe urmele lui Asachi, Eliade Rădulescu, I. Voinescu, G.
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
lui Kogălniceanu, Russo, Boliac, Barițiu, scrise în lumina principiilor diriguitoare ale programului “Daciei literare”, dau expresie unei tendințe generale.Comedia satiric și drama istorică, ofereau, în funcțiile lor constructive, mijloace eficiente de condamnare a fenomenelor înapoiate ale vieții și de afirmare a unor idealuri sociale și morale superioare. Influența “Daciei literare” -prin reprezentanții curentului asupra evoluției teatrului românesc a fost hotărătoare și de reale tradiții artistice.Asachi, aflat în fruntea învățământului artistic din Moldova, convins de utilitatea pedagogică a picturii istorice
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Pe Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, C. Boliac, Kogălniceanu, V. Alecasndri, I. Ghica, G. Barițiu, A. Mureșanu și pe alți „campioni neobosiți ai inteligenței românești”,îi însuflețește o concepție iluministă, potrivit căreia școala poate fi transformată într-o puternică armă de afirmare națională.Cu știința de a-și plasticiza și nuanța observațiile, Kogălniceanu împarte laudele și criticile după măsura faptelor, văzând și în acest fel de activitate, un act de mare răspundere, cu urmări hotărâtoare pentru progresul culturii poporului său. Nu stăruim
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]