11,041 matches
-
victimelor a violențelor lor, cum este cea a lui Olweus (cf. Neamțu, C.,2001, apar categorii precum: Victime provocatoare: tineri care provoacă intenționat conflicte cu alții. Ei recurg mai mult la violențe verbale,la tachinare, ironie și, dacă ceilalți reacționează agresiv, raportează imediat incidentul profesorului, căutând reparații; Victimele participative sau catalizatoare: acești tineri Își asumă voluntar rolul de victimă pentru a fi acceptați de ceilalți. De obicei ei sunt “clownul” clasei sau Îi sprijină pe colegi În acțiunile lor de rezistență
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Frecvent, ei Își ascund adevarata capacitate academica doar pentru a evita marginalizarea din partea celorlalți colegi; Falsele victime: sunt acei elevi ce reclamă mereu incidente imaginare, comportamentul lor semnalând nevoia de atenție din partea celorlalți. Concluzia este că, de multe ori, comportamentul agresiv este simulat, provocat, declanșat, Întreținut de conduita partenerului relației interpersonale ce suportă consecințele agresiunii. De aici, ideea clară pentru psihologia aplicată, cum este cazul psihoterapiei, de a acționa nu unilateral (fie numai asupra celui acuzat de comportament agresiv, fie numai
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
ori, comportamentul agresiv este simulat, provocat, declanșat, Întreținut de conduita partenerului relației interpersonale ce suportă consecințele agresiunii. De aici, ideea clară pentru psihologia aplicată, cum este cazul psihoterapiei, de a acționa nu unilateral (fie numai asupra celui acuzat de comportament agresiv, fie numai asupra celui agresat, ci asupra cuplului agresor-agresat care capătă În timp proprietatea de a oferi “cadrul” manifestării agresivității (cel agresat poate, direct sau indirect, voluntar sau involuntar să se constituie Într-un factor de potențare a conduitei agresive
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
agresiv, fie numai asupra celui agresat, ci asupra cuplului agresor-agresat care capătă În timp proprietatea de a oferi “cadrul” manifestării agresivității (cel agresat poate, direct sau indirect, voluntar sau involuntar să se constituie Într-un factor de potențare a conduitei agresive a partenerului respectiv. 2. Ce numim violență școlară? Când vorbim despre violența școlară nu putem să ne limităm la actele de violență ce cad sub incidența legii. Statisicile Mnisterului de Intere nu arată decât o parte a realității acstui fenomen
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
multitudine de factori. Din acest motiv nu suntem adepții ideii conform căreia violența este un fapt de societate, iar rădăcinile și cauzele ei trebuie căutate exclusiv În exteriorul școlii. Școala, pe lângă familie, mediu social, sau factorii interni ce declanșează conduitele agresive, poate reprezenta o sursă a unor forme de violență școlară și acest lucru trebuie luat În considerare În conceperea diferitelor programe de prevenire și de stăpânire a violenței. Școala este un loc unde elevii Învată, se instruiesc, dar este și
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
afectivă și morală a copilului. Clasa școlară reprezintă un grup ai cărui membri depind unii de alții. Insuși actul predării-Învățării este un proces relațional, iar gestiunea acestor relații se Înscriu În ceea ce autorii de specialitate numesc managementul clasei școlare. Comportamentele agresive ale adolescentului Își pot avea originea și Într-un management defectuos al clasei, mai exact Într-o lipsă de adaptare a practicilor educaționale la o populație școlară vizibil schimbată. În aceste condiții se poate vorbi de o violneța instituțională ce
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
propriile lor interese sau ale elevilor. Aceste atitudini ale profesorilor pot determina din partea elevilor sustragerea de la activități, indiferența față de ceea ce se Întâmplă În clasă, absenteismul, refuzul de a-și face temele, violențe verbale față de colegi și chiar față de profesori, comportamente agresive. G.Weil vorbește despre sindromul eșecului școlar ca un factor de risc important În privința creșterii violenței școlare. Pentru Weil, sentimentul de eșec interiorizat antrenează sechele psihologice profunde și durabile ce se exprimă adesea prin comportamente violente. Autorul menționat plasează originea
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
orice competiție generează sentimente de rivalitate și conflicte. Violența non-instituțională include numai conduitele de agresivitate dintre elevi, și nu are aparent nici o legatură cu contextul educativ. Dar, pe de o parte, adolescenții vin la școală marcați de modelele de conduită agresivă din familie sau din mass-media, ei au angoasele, frustrările, rivalitățile lor, pe care le rezolvă În unele cazuri prin acte agresive. La școală au asigurate condițiile propice: există victimele (copii mai slabi decât ei, există ocaziile (recreațiile, activitățile sportive, locuri
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
nici o legatură cu contextul educativ. Dar, pe de o parte, adolescenții vin la școală marcați de modelele de conduită agresivă din familie sau din mass-media, ei au angoasele, frustrările, rivalitățile lor, pe care le rezolvă În unele cazuri prin acte agresive. La școală au asigurate condițiile propice: există victimele (copii mai slabi decât ei, există ocaziile (recreațiile, activitățile sportive, locuri nesupravegheate; cele mai multe acte agresive se produc În clase, În timpul pauzelor, pe scări, pe coridoare, terenul de sport, intrarea și ieșirea din
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
din mass-media, ei au angoasele, frustrările, rivalitățile lor, pe care le rezolvă În unele cazuri prin acte agresive. La școală au asigurate condițiile propice: există victimele (copii mai slabi decât ei, există ocaziile (recreațiile, activitățile sportive, locuri nesupravegheate; cele mai multe acte agresive se produc În clase, În timpul pauzelor, pe scări, pe coridoare, terenul de sport, intrarea și ieșirea din școală, există motivele (dorința de valorizare, statut, de atenție, atât de râvnite la adolescență. Violența instituțională poate contribui la creșterea violenței noninstituționale, cel
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
dintre adolescenți se simte defavorizat, el poate reacționa printr-o forță de rezistență față de profesorul respectiv, inclusiv prin conduite violente. Aceste tipuri de violență sunt determinate de factori comuni, dintre care cei mai importanți sunt: Abundența de modele de conduită agresivă din mass-media; Mărimea școlii cât și suprapopularea ei scade posibilitatea unei supravegheri eficiente; Eșecul școlars-a demonstrat că rata violenței școlare crește proportional cu indicele de eșec; Agresivitatea este un fenomen dramatic și prin consecințele pe care le antrenează. In situațiile
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
a nu fi din nou victimizat. Aceasta s-ar putea defini ca fiind percepția unui risc Înalt de prejudiciere de către o persoană care nu poate face nimic pentru a o evita sau controla. De cele mai multe ori, victimele reacționează la actele agresive evitând locurile mai puțin supravegheate, În care violențele se produc frecvent, unii ajungând să evite școala În ansamblul ei. 4. Prevenirea si stăpânirea violenței În mediul școlar Fenomenul violenței școlare trebuie analizat În contextul apariției lui. A gândi strategii, proiecte
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
primară, care se poate realiza foarte ușor de fiecare profesor și se referă la dezvoltarea unei priviri pozitive asupra fiecarui adolescent, exprimarea Încrederii În capacitatea lui de a reuși, valorizarea fiecărui adolescent. Toate aceste atitudini pot reduce riscul apariției conduitelor agresive la școală; b o prevenție secundară, ce plecă de la faptul că școala reprezintă un post de observație privilegiat al dezvoltării intelectuale și afective a adolescentului, iar profesorul, printr-o observare atentă a acestuia, poate repera efectele unor violențe la care
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
pot fi luate măsuri de ajutor și de protecție care să vizeze Înlăturarea cauzelor abuzurilor și reducerea tulburărilor somatice, psihice și comportamentale induse prin violență; c o prevenție terțiară, ce are În vedere sprijinul direct adus adolescenților care manifestă comportamente agresive. Menționarea unor așteptări pozitive față de ei, dezvoltarea sentimentului de apartenență comunitară, exprimarea preocupării față de situația pe care o au și integrarea lor În activitățile grupului sunt factori de protecție ce pot fi exercitați În cadrul instituției școalre. Prin aceste măsuri se
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
nevoilor speciale, pentru elevii vulnerabili fiind necesară satisfacerea unui climat de securitate. Strategiile de combatere a violenței școlare au abordat diferit fenomenul, În funcție de specificul cultural, de tipul de violențe și de resursele existente. Majoritatea strategiilor aplicate În scopul reducerii conduitelor agresive ale adolescenților la școală (cf. Neamțu, C., 2001 au În comun măsuri precum: Promovarea unui cod normativ coerent și clar În privința conduitelor agresive. De exemplu, În Norvegia un astfel de cod include reguli precum:” Nu vom agresa alți copii” ” Vom
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
specificul cultural, de tipul de violențe și de resursele existente. Majoritatea strategiilor aplicate În scopul reducerii conduitelor agresive ale adolescenților la școală (cf. Neamțu, C., 2001 au În comun măsuri precum: Promovarea unui cod normativ coerent și clar În privința conduitelor agresive. De exemplu, În Norvegia un astfel de cod include reguli precum:” Nu vom agresa alți copii” ” Vom Încerca să-i ajutăm pe copii care au fost agresați”, “Ii vom Învăța și pe ceilalți să se comporte În același mod” etc.
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
detenție, chiar dacă părinții nu sunt de acord, cu condiția ca școala să-i Înștiinteze și să le raporteze genul de demers educativ pe care Îl Întreprinde. Aceeași lege permite profesorilor să-și folosescă forța pentru a-i controla pe elevii agresivi sau/și distructivi. Măsura permite o intervenție promta din partea profesorilor, care nu se mai tem astfel de suspendare sau alte proceduri disciplinare pentru că intervin Într-o bataie sau pentru că elimina din clasa un elev turbulent. In Anglia s-a generalizat
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
pentru a se Încuraja raportarea incidentelor violente și a se interveni În vederea sancționării agresorilor. Elevilor victimizati li se oferă module de consiliere și cursuri de autoapărare. Se poate observa că profesorul are un rol determinat În prevenirea și combaterea conduitelor agresive. Din acest motiv, pentru ca școala să-și asume acest rol de prevenire și stăpânire a fenomenului, prima investiție trebuie facută În domeniul formării formatorilor. Trebuie să recunoaștem că, atât În cadrul formării inițiale, cât și al formării continuie, atenția este centrată
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
fost inițiate și au funcționat În școli preocupate să democratizeze viața școlară și să ofere și alte alternative de valorizare/afirmare a elevilor decât cele bazate pe performanța academică. De aceea, ne exprimăm opinia că baza intervenției În cazul conduitelor agresive o reprezintă democratizarea educației, cu toate schimbările pe care le presupune un asfel de proces.
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Austriei și Cehoslovaciei, România a devenit tot mai vulnerabilă. În vara anului 1939, guvernul român și-a pus mari speranțe în tratativele anglo francosovietice care să ducă la un acord vizând apărarea statu quo-ului teritorial și stoparea unor noi acțiuni agresive ale Germaniei. Dar aceste tratative au eșuat 46. În același timp, au avut loc misiuni diplomatice, consultări cu scopul de se ameliora relațiile cu Uniunea Sovietică și Germania. La Oslo, între 15/19 august, s-a întrunit a XXXV-a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
suc propriu s-ar fi înecat Elpi. Vom încheia, majestuos, prin prezentarea flotei de Caravele Avizoare și alte Corvete având misia de a proteja oceanul francofon dintre Copou, Bahlui și lin curgătoarea Cacaina de atacurile piraților onto-teo-logo-falici veniți din din agresiva Vnenahodimostie (adică Țara lui Niciundecând, zisă și Exotopia în limba todorovă) (Des)cântul ivirii pe lume și jocurile na(ta)ționale ale viitorului jArgonaut de Bach-Louis O ficțiune freudo-lacanistă produsă de Dr. A. Koulakoff 57 dar inseminată cu exclamații ale
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
un cuvânt străin?" se întreabă Bernard Delvaille. Iar cuvântul străin pare a realiza deplin această fantasmă, el dă unui poem "întreaga intensitate poetică". Mai aflăm că tinerii poeți de atunci deveneau conștienți de întreaga "putere explozivă a cuvintelor, de forța agresivă pe care o conțin, de realitatea lor, în timp ce ideea este doar o iluzie". Subliniez cuvântul-cheie, pentru că el ne trimite la modurile poetice ale momentului, așa cum fuseseră ele văzute de un Alain Bosquet, autor liric reprezentativ al epocii. Primul ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în propria sudoare, învelite în haine tot mai imunde, dormind în paturi îmbibate de dejecții. Dar culmea acestui coșmar este, cum spuneam, războiul între cele două tabere de orbi: pentru mâncare, bani, femei, obiecte de valoare, teritoriu, putere. Liderul orbilor agresivi, înarmat cu un pistol, pune la cale, ca un gangster sadea, jefuirea orbilor pașnici și violarea femeilor. Soția medicului se oferă să meargă și ea împreună cu celelalte femei, animată fiind, cum vom vedea, de morala sacrificiului; privilegiată de imensa șansă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Eduardo Deàn Ballesteros, soțul Martei reîntors de la Londra imediat ce află de tragica întâmplare, pe sora și tatăl aceleia, dar și pe numitul Vicente, a cărui voce ca zgomotul unui aparat de ras electric naratorul o recunoaște pe banda robotului telefonic, agresivă și cacofonică. Va deduce astfel că Marta avusese o relație cu acest Vicente, care tocmai luase sfârșit în preajma întâlnirii lui cu ea. Pentru a intra în cercul familiei, Victor Frances (așa se numește naratorul) continuă să recurgă la stratageme, de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
om, nunc et in hora mortis nostrae, a omului ce nu ezită să străbată până la capăt traseul găsirii Minotaurului în Labirintul aventurii epice fără de sfârșit. Judele de instrucție, trimisul capitalei imperiale, dincolo de complexul de intrus, alimentat inclusiv de un complot agresiv al realului obiectual (preferat în schimb de Dr. Marcu), suferă de orbire. Intermitentă, parțială, progresivă oricum. Reală sau închipuită, orbirea judelui este un semnal de alarmă pe adresa formației sale mentale de a da crezare numai mecanismului aparent al silogismului
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]