15,786 matches
-
ureche îl împing pe acesta către marginile lumii cunoscute. La zece ani de la periplul caraibian și brazilian, Corto este din nou alături de Bouche Dorée și de Tristan Bantam. Pe vasul ce ancorează lângă ostrovul fermecat din largul Americii Centrale, li se alătură blonda Soledad și Jesus Maria, companionul ei, dar și cei doi pontifi ai gnozei europene, profesorul Steiner și anticarul Levi Colombia. Rasputin nu poate fi nici el absent de la această ultimă întâlnire. În adânc, acolo unde se aventurează ca scafandru
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
inclement. Peregrinările lui Cato sunt punctate de împușcături și moarte. Viața este scurtă și violentă în zona de frontieră. Marie, fermiera bură, este salvată de Cato de la moarte după ce frații ei sunt uciși de zuluși. Caravana bură căreia i se alătură și ei este, la rândul ei, distrusă de zuluși. O patrulă engleză este nimicită de războinicii africani. Totul este dezolare și sânge. Africa lui Milton Cato este și această Africă ce palpită dincolo de epiderma accesibilă europenilor. Umbra lui Rider Haggard
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cântecele în care era omagiată modestia sa legendară, Azania se confunda, imagistic și sonor, cu Amin Barra. În unformă sau în costum de șef tradițional, preșe dintele-mareșal veghea asupra patriei sale. În punctele centrale ale piețelor, un drapel străin se alătura stindardului Azaniei, iar lângă leul azanian se zărea familiarul profil al Borduriei. Mustața lui Plexy Gladz se învecina, atunci, cu figura marțială a președintelui Azaniei. Frăția dintre Azania și Borduria părea de nezdruncinat. După acest tur de forță al sosirii
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
presa fruntea cu o compresă. „Dragul meu Milou ! Căpitane Haddock ! Doctore Maketero ! Unde mă aflu ?” Glasul lui Tintin era mai stins decât de obicei, iar Haddock își stăpâni pornirea de emoție. „Ești la adăpost, Tintin. Doctorul Maketero ni s-a alăturat și am găsit o firidă în care ne-am adăpostit, spre a scăpa de paznici. Ne-a fost teamă că nu ai să te mai trezești.” Tintin simți atingerea bărbii lui Haddock și lacrima care se prelingea de pe obrazul căpitanului
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
se eliberează de un mareșal Vestea cuceririi fabricii din Bulundi și a alungării tiranilor din Borduria se întindea, contagioasă, în ținuturile pe care Tintin, Milou, Haddock și Tournesol le văzuseră pustiite și triste. Cei eliberați din adâncurile de la Bulundi se alăturau oamenilor ieșiți, în fine, din ascunzătorile lor vegetale. Posturile de pază ale armatei din Azania erau luate cu asalt, iar o parte dintre cei care le apărau depuneau armele, spre a se alătura șuvoiului uman ce curgea dinspre Bulundi către
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Cei eliberați din adâncurile de la Bulundi se alăturau oamenilor ieșiți, în fine, din ascunzătorile lor vegetale. Posturile de pază ale armatei din Azania erau luate cu asalt, iar o parte dintre cei care le apărau depuneau armele, spre a se alătura șuvoiului uman ce curgea dinspre Bulundi către capitală. În zadar doctorul Simba convoca conferințe de presă liniștitoare la sediul ministerului său, în zadar presa din Azania își informa cititorii fideli despre victoriile gloriosului mareșal repurtate în luptele cu rebelii. În
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Eva, contribuise la înstăpânirea răului, tot la fel o femeie, adică Maria, trebuia să contribuie la victoria asupra răului. Datorită acestei misiuni, Maria, încă din prima clipă a vieții, se găsește în strălucirea unei sfințenii unice. Ea poate să se alăture cu toată inima cuvântului lui Dumnezeu și misiunii sale, fără nicio piedică a păcatului. Darul răscumpărării Prin urmare, Dumnezeu a ridicat acea femeie, pe care a ales-o ca mamă a propriului Fiu din șuvoiul vinei și păcatului, încă din
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
adauge acestui trecut tot ceea ce deplângeau că nu făcuseră când mai putuseră încă s-o facă împreună cu cel sau cu cea pe care-i așteptau ― la fel cum tuturor împrejurărilor, chiar relativ fericite, ale vieții lor actuale de prizonieri, îl alăturau pe cel absent, și situația în care se aflau atunci nu-i putea mulțumi. Nerăbdători cu prezentul lor, dușmani ai propriului trecut și lipsiți de viitor, semănăm astfel mult cu cei pe care dreptatea sau ura omenească îi face să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
de ani începi să îmbătrânești și trebuie să profiți de orice clipă. Nu știu dacă mă puteți înțelege. ÎN TIMP CE RIEUX MURMURĂ CĂ I SE PARE CĂ ÎNȚELEGE, TARROU SOSEȘTE, FOARTE ÎNSUFLEȚIT. ― Tocmai i-am cerut lui Paneloux să ni se alăture. \ Și ? S-a gândit și a spus da. Asta mă bucură, spune doctorul. Sunt mulțumit să știu că e mai bun decât predica pe care a ținut-o. \ Toți oranienii simt așa, spune Tarrou. Trebuie doar să le dai ocazia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
STATUS-QUO-UL TREBUIA SĂ FIE MENȚINUT ȘI MĂSURILE PRECEDENTE RELUATE". TOATĂ LUMEA A FOST ÎNSĂ DE ACORD SĂ CONSIDERE ACESTE ADĂUGIRI CA PE NIȘTE CLAUZE DE STIL ȘI, ÎN SEARA DE 25 IANUARIE, UN NEASTÂMPĂR DE VESELIE COPLEȘISE ORAȘUL. PENTRU A SE ALĂTURA BUCURIEI GENERALE, PREFECTUL DĂDUSE ORDIN SĂ SE REVINĂ LA ILUMINAȚIA PE CARE O AVUSESE ORAȘUL ÎNAINTE DE CIUMĂ. SUB UN CER RECE ȘI PUR, CONCETĂȚENII NOȘTRI S-AU REVĂRSAT ATUNCI ÎN GRUPURI ZGOMOTOASE ȘI VESELE PE STRĂZILE PLINE DE LUMINĂ. Desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ziare, de radio și de comunicatele prefecturii. Îi rămâne deci povestitorului să se facă cronicarul ceasurilor de bucurie care au urmat acestei deschideri a porților, deși el însuși era unul dintre aceia cărora nu le era permis să i se alăture cu totul. Mari serbări erau organizate pentru tot restul zilei și pentru noapte. În același timp, trenurile începuseră să fumege în gară, în timp ce, venite din mări îndepărtate, vapoare ancorau acum în portul nostru, arătând în felul lor că această zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
Până când Dumnezeu sfântul/ A făcut să-l înghită pământul/ Crezând cu tărie că Ce e val ca valul trece”, în final are satisfacția deplină a eliberării de Stafia roșie a comunismului, nutrind o îndreptățită speranță în redresarea satului românesc. Mă alătur acestei credințe a autorului, gândind că satul bucovinean se află într-o situație mai bună decât restul satelor românești deoarece bucovinenii se află lângă atâtea lăcașuri cu sfinte oseminte ale făuritorilor de legi și datini și că bucovinenii sunt mai
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
plan cu România. Care era acel plan se știe, că dorea să anexeze România - cucerită de armatele de sub geniala lui conducere la Republica Sovietică Socialistă Moldovenească înființată în 1924. Graba României de a întoarce armele împotriva hitleriștilor și a se alătura Puterilor Aliate - a dejucat acest diabolic plan ce urmărea ștergerea României de pe harta lumii. Povestea pe care o inserez acum privește pe celălalt demn urmaș al bătrânului Gritas, de mult oale și ulcele, ca rezultat al morții violente când încă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
matale de a mi populariza scrisul și a mă face cunoscut unor oameni de calitate. Mulțumesc pentru sprijinul neprecupețit pe care mi l-ai dat și m-ai îmboldit punându-mă la treabă. Mulțumesc! Cu aleasă afecțiune, Al. M. P.S. Alăturat anexez rândurile pe care Dl. M. Bejinaru a avut amabilitatea să le strecoare în corespondența față de mine, rânduri care ți se cuvin în totalitate, după cum urmează, cu sublinierile făcute de autor. în zilele următoare realizând „Anotimpurile anului și ale omului
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
în jurul unei uși pe care tocmai o scoseseră din balamale. În spatele ei se afla un perete din zgură, proaspăt ridicat, cimentul fiind abia întărit. Mai întâi un singur om, apoi doi începură să lovească vârtos cărămizile cu ciocanul; li se alăturară alții folosindu-se de răngi sau chiar de umeri. Se întoarseră spre Salam. —Vino-ncoace! Îi întinseră piciorul de metal al unei mese. Curând, zidul încropit la repezeală cedă, un castel de nisip năruit de valuri. Liderul grupului se strecură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
În sfârșit, Brett se hotărî să vorbească. Nu, nu poți să faci asta. — Ce să fac, mai exact? Maggie era cu spatele la el, căci se întorsese să pună dosarul pe dulap. Nu poți să ne abandonezi pur și simplu! I se alătură și Kathy. Avem nevoie de tine, Maggie. N-avem cum să trecem peste asta fără tine. —O, nu vă faceți griji, rezolvă avocații. Maggie se tot învârtea prin cameră, evitând contactul vizual. Auzi din nou interfonul și zgomotul făcut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
o cursă de patruzeci și cinci de minute de la sala de expoziție de pe strada Bond până la aeroportul Heathrow, era o plăcere. Fără telefoane, fără nici un deranj. Doar timp de visare cu ochii deschiși. Conducea foarte des. Nu spre destinațiile principale, alăturându-se celor aflați în trecere sau acelor hoi polloi în drum spre vacanțele lor de prost gust de cine știe unde. Destinația lui era turnanta pe care o ignorau toți ceilalți. Zona transportului greu. Întră în parcare și găsi cu ușurință un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
și Costello au plecat, îndreptându-se, se pare, către casa ziaristului Baruch Kishon. Între timp, analiza computerizată indica existența unei corespondențe între Shimon Guttman și Ahmed Nour în ultima perioadă, primul utilizând un nume de cod arab, căruia i se alătura o parolă cu evidente trimiteri sioniste, Vladimir 67. Își fixau o întâlnire la Viena. —OK, adunați-vă, oameni buni, începu Tal, făcându-i plăcere să preia comanda. Vreau orice informație puteți găsi despre Nour: cine era, de ce a murit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
umplute cu paie și regreta faptul că nu va fi niciodată ca ei. Era prea târziu acum, bineînțeles. La cincizeci și doi de ani și cântărind peste o sută de kilograme, Akiva Shapira n-ar fi putut niciodată să se alăture acestei eroice armate a rezistenței evreiești, nu într-un mod activ. Nu îl îndurera faptul că îi trecuse vremea, ci sentimentul că aceasta nu sosise niciodată. Ca american, a crescut într-o suburbie confortabilă, lipsită de exigențe, din New York. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
suburbie confortabilă, lipsită de exigențe, din New York. Mai exact, în Riverdale. În timp ce acești tineri israelieni au învățat bine limba tancurilor, a artileriei și a infanteriei, fiind educați de mici pentru a deveni războinici, el a fost educat pentru a se alătura unei armate de avocați, contabili și doctori. A venit în Israel la douăzeci și cinci de ani, la timp pentru a face antrenamentul de bază de trei luni, dar era prea târziu. Nu va avea niciodată parte de cunoștințele militare care reprezentau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
apropie încet, gândindu-se, bănuia Maggie, la aceleași lucruri. Se opri și se aplecă asupra biroului astfel încât să poată atinge cadavrul. Mâna lui șovăia, neștiind unde să-l atingă prima oară. O așeză ușor pe gât, arătătorul și degetul mijlociu alăturându-se pentru a verifica pulsul. Imediat ce apăsă gâtul cu degetele, sări în spate, ca și cum ar fi fost respins de o sarcină electrică. În aceeași clipă, corpul tresări, astfel că atât Uri, cât și David Rosen săriră în picioare, fiecare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
într-o parte și-n alta cu ochii închiși. Maggie încercă să se apropie. —Ești evreică? o întrebă cu un accent european o femeie impunătoare. Dădea din cap și zâmbea. Nu, nu sunt. Dar am venit aici pentru a mă alătura rugăciunilor acestor oameni buni către Dumnezeu, spuse ea, cu vocea surorii Olivia de la școală în minte. Femeia arătă spre locul doamnelor din cadrul acestei separări și plecă. Maggie se întrebă cât mai putea sta acolo până să o mute cineva. Trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
le auzi vorbind: —Piatra de Temelie e acolo, de partea cealaltă a Zidului. Ai auzit ce se spune? Că picăturile astea sunt lacrimile Domnului. Maggie le dădu la o parte. Se uită peste umăr și văzu că urmăritorului i se alăturase un alt bărbat, cu o cameră video la gât. Se apropiau. Alergă mai repede. Acum culoarul se transformase într-un tunel lung, îngust. Continua să fugă, aplecată în față. Când se uită în urmă îi văzu apropiindu-se, chiar dacă alergau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mare, acoperită cu autocolante și postere portocalii, urcând încet pe strada Regele David: dinăuntru, cineva striga niște sloganuri, denunțându-l, se părea, pe Yariv și intenția lui iminentă de a ceda patrimoniul Israelului. Un minut mai târziu, mașinii i se alătură o dubiță, de data asta cu un fel de pop european ușor. Părea să fie o tabără de pace, care îl lua probabil în derâdere pe Yariv pentru că se retrăsese de la negocieri. Privi dincolo de semafoare, sus pe deal. Consulatul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
îi alergau prin vene, cea de a fi găsit tăblița și cea de-a trece din nou printr-o spaimă mortală. Apoi o voce familiară. —Mulțumesc, Maggie. Te-ai întrecut pe tine însăți. Ajunsese ultimul, coborând abia acum scările și alăturându-se oamenilor lui, aflați la același nivel cu orașul model. — Îți sunt recunoscător. Țara ta îți este recunoscătoare. Maggie fu nevoită să întoarcă ochii spre stânga ca să-l vadă: era Bruce Miller. Ce-ar fi să facem asta în liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]