9,447 matches
-
totul, n-ai voie să te afli În acea situație. Un bărbat nu trebuie să se pună În poziția de a pierde. Trebuie să găsească lucruri pe care să nu le poată pierde. Vorbea pe un ton foarte furios și amar, privind țintă-n față. — Dar de ce credeți că trebuie neapărat să piardă? — O să piardă, spuse maiorul. Se uita Înspre perete. Apoi Își Îndreptă privirile spre aparat, Își smulse mâna dintre curele și și-o plesni tare de coapsă. — O să piardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ierți? Acum, că știi? — Nu. — Nu crezi că ce-am avut noi și ce-am făcut Împreună ar trebui să ne ajute să ne Înțelegem unul pe celălalt? — „Viciul e-un monstru atât de urât“, spuse tânărul pe un ton amar, „de să Îi spui așa el trebui’ doar văzut.“ Și apoi noi bla-bla-bla, și apoi Îl Îmbrățișăm. Nu-și mai amintea versurile. Nu pot să citez, spuse. Hai să nu-i spunem viciu. Nu-i prea politicos. — Perversiune, atunci, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mele, Isuse, e jale cât nu pot să spun, Suspinele grele aleargă și-n suflet cu greu le adun. Din șalul tristeții, uitarea croiește speranțe ce mor, Pe aripa nopții nădejdea se-agață pe aripi de nor. Obrazul de lacrimi amare, zadarnic încerc să-l ascund, Căci ochii din slava cerească oriunde mă văd și oricând. Târzie stă ora să bată și-ncerc să m-agăț și să urc, Spre Casa Speranței din stele lumină sub ochi să-mi aduc.
Trepte spre cer by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83221_a_84546]
-
pustie, Adună la piept prinosul de glie. Un nor zăbovește în ulița mea Și valuri de ceață aruncă pe ea. Bătrânul își plânge iar crengile goale, Compun un poem de moarte și jale. Se face-ntuneric, nici stele nu sunt. Amară e doina-ntre cer și pământ. Dar oamenii unde-s, că pași nu se-aud? Îi poartă visarea prin verdele crud.
Melancolie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83220_a_84545]
-
provoacă singură boala și-și grăbește sfârșitul. Aici își găsește locul potrivit strofa: „Religia-o frază de dânșii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug, Căci de-ar lipsi din inimi speranța de răsplată, După ce-amar muncirăți mizeri viața toată, Ați mai purta osânda ca vita de la plug?” Versuri din poezia „Împărat și proletar” de Mihai Eminescu (6). a.7. Arderea gazului metan în scop religios. Arderea gazului metan cu flacără deschisă, în curțile unor biserici
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
singurul moștenitor, se rostogolise în cine știe ce prăpastie sau fusese ucis de tâlhari, sau sfâșiat de lighioanele văgăunilor. “Cine știe ce zimbru l-a spintecat gândea el, cine știe ce urs l-a strâns în brațe de i au trosnit oasele”. Ca să mai uite de amar Negură-Împărat căuta tot felul de cazne și desfătări. Parcă tot vânătoarea era cea mai crâncenă, că-i fura gândurile, îi mai astâmpăra dorul și jalea. Din zorii zilei, până în faptul nopții, bătea bătrânul coclaurile, trăgea fără milă în orice vietate
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
se păruse că e În avantajul lui să se prefacă neștiutor și să tragă cu urechea la ce se vorbea. Niciodată să nu arăți o armă Înainte de a fi nevoit s-o folosești. Tatăl lui Îl Învățase asta. O amintire amară, pentru că tatăl lui nu avusese arme când ar fi avut nevoie. La fel și tatăl lui Walter... Pată Neagră fusese un copil isteț și curios, iar engleza o prinsese de la turiștii care spuneau și făceau același lucru, În fiecare zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
vinovăție. Cu toții ne simțim așa. Vera Își puse o mână pe umărul lui Bennie. N-am fi oameni altfel. Marlena murmură: —Eu v-am spus că n-ar fi trebuit să venim. Ei bine, acum suntem aici, replică Dwight zâmbind amar. Așa că nu prea mai avem ce face, nu-i așa? — Dar ar trebui să facem ceva, spuse Heidi. Prietenii mei aprobară toți dând din cap, gândindu-se În tăcere. Ce puteau face? Ce se putea face În fața unei asemenea grozăvii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
creștetul Fratelui Alb Mai Mic și-n partea de jos a gâtului, unde i se zbătea pulsul Înfierbântat. Apoi, gemenii Încercară să-i dea o tinctură tonică, Însă Vera nu-i lăsă. Examină castronul și inspiră mirosul puternic de ierburi amare și alcool. Gemenii Îi explicară cât se poate de clar. E foarte bună, foarte pură, am făcut-o și pus-o la macerat chiar noi. Ceaiul e făcut din frunzele unui arbust care crește În pădure. Am gustat prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mai văzut-o până acum, dar are structura caracteristică a frunzei. Crește repede și se face o plantă de forma bradului, dar cu crenguțe moi. Și mirosul e tipic. Băgă o frunză În gură și-și linse buzele. Și gustul amar. Unde le-ai găsit? — Una dintre bătrâne făcuse o poțiune din ele pe care le-o dădea lui Wyatt și Wendy. În ochii lui Moff se aprinse o luminiță. —Extraordinar! Dumnezeule, are perfectă dreptate. Artemisia annua chiar are proprietăți antibacteriene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
barbă. Într-o dimineață, Moff și Heidi Împrumutară două macete de la Pată Neagră, Își luară bețele de urcat pe munte și se afundară În pădurea tropicală să caute mâncare. Voiau muguri proaspeți de bambus, care li se păruseră gustoși, deloc amari, ca majoritatea celorlalte plante. Oamenii Karen le arătaseră unde să caute lăstarii proaspeți. Îndepărtându-se, auzeau chicotelile copiilor și ale adulților care Îl priveau pe Rupert făcând trucuri cu cărțile de joc. Ca să se asigure că nu se rătăcesc, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mai văzuse pe puști de vreo zece ani și ceva. Ultima dată Îi spusese lui Dwight că era cel mai mare terorist dintre toți cei cu care avusese de-a face, lucru care Îl lăsase pe Dwight cu un gust amar.) Vera, după cum au aflat, avea doi copii mari, care acum Își aminteau de un Crăciun când ea dăduse bani nevoiașilor În loc să le cumpere cadouri. (De fapt, Vera le cumpărase biciclete, dar nu casetofoanele uriașe pe care și le doreau ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
să bei apa Nilului? Ce cauți să te duci în Asiria, să bei apa rîului? 19. Tu singur te pedepsești cu răutatea ta și tu singur te lovești cu necredincioșia ta, și vei ști și vei vedea ce rău și amar este să părăsești pe Domnul, Dumnezeul tău, și să n-ai nici o frică de Mine, zice Domnul, Dumnezeul oștirilor." 20. "De mult ți-ai sfărîmat jugul, ți-ai rupt legăturile, și ai zis: "Nu mai vreau să slujesc ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
și strigă împotriva cetăților lui Iuda. 17. Ca cei ce păzesc un ogor, ei înconjoară Ierusalimul, căci s-a răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul." 18. "Acesta este rodul căilor și faptelor tale, este vina răutății tale, dacă este așa de amar și te pătrunde pînă la inimă." 19. "Măruntaiele mele! Măruntaiele mele! Cum mă doare înlăuntrul inimii mele! Îmi bate inima, nu pot să tac! Căci auzi, suflete, sunetul trîmbiței și strigătul de război. 20. Se vestește dărîmare peste dărîmare, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
ogoare, și nu mergeți pe drumuri! Căci acolo este sabia vrăjmașului, răspîndind spaima de jur împrejur! 26. Fiica poporului meu, acopere-te cu un sac și tăvălește-te în cenușă; jelește-te ca după singurul tău fiu, varsă lacrimi, lacrimi amare! Căci pe neașteptate vine pustiitorul peste noi." 27. " Te pusesem de pază peste poporul Meu, ca o cetățuie, ca să le cunoști și să le cercetezi calea. 28. Toți sunt niște răzvrătiți, niște bîrfitori, aramă și fier, toți sunt niște stricați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
voi mîngîia, le voi da bucurie, după necazurile lor. 14. Voi sătura de grăsime sufletul preoților, și poporul Meu se va sătura de bunătățile Mele, zice Domnul." 15. "Așa vorbește Domnul: "Un țipăt se aude la Rama, plîngeri și lacrimi amare: Rahela își plînge copiii și nu vrea să se mîngîie pentru copiii ei, căci nu mai sunt!" 16. "Așa vorbește Domnul: "Oprește-ți plînsul, oprește-ți lacrimile din ochi, căci truda îți va fi răsplătită, zice Domnul; ei se vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
simptomele astea pe timp de război, aș fi preferat fiu omorât. Nu mai puteam să lupt. Era cel mai bine pentru mine. Voiam să fiu împușcat. După vorbele mele vă puteți da seama că gazul acesta are efecte grave (râde amar). În lunea următoare, m-am dus la muncă. Imi era încă rău. M-au lăsat să mă întorc acasă în timpul programului. Și drumul până la serviciu era groaznic. Situația asta a durat cinci sau șase zile. Acum nu pot spune cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de valul acestui consens și acum, după doi an de la atac, unde a ne-au dus toate astea? Ce am învățat din acea cutremurătoare experiență? Un singur lucru este sigur. Am rămas cu o senzație ciudată și cu un gust amar. Dăm din cap și vrem să scăpăm de întrebarea: „De unde a venit chestia asta?“ De aceea, pentru a uita de senzația ciudată și de gustul amar, închidem incidentul în trecutul îndepărtat. Totul a fost lăsat pe seama procesului de judecată, ordinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
singur lucru este sigur. Am rămas cu o senzație ciudată și cu un gust amar. Dăm din cap și vrem să scăpăm de întrebarea: „De unde a venit chestia asta?“ De aceea, pentru a uita de senzația ciudată și de gustul amar, închidem incidentul în trecutul îndepărtat. Totul a fost lăsat pe seama procesului de judecată, ordinea trebuie să fie instaurată de sistem. Sigur că procesul este important și scoate la lumină multe adevăruri. Dar, dacă nu absorbim aceste adevăruri în corpul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
par să se completeze între ele. De aceea evităm contactul direct cu oglinda și, în mod inconștient sau nu, continuăm să eliminăm elementele întunecate de pe fața pe care dorim s-o vedem. Aceste umbre sunt înlăuntrul nostru (undeground), iar gustul amar care ne-a rămas după atacul cu sarin, începe să se prelingă în surdină. Dacă aș folosi cuvinte ușoare, probabil că cititorii nu m-ar înțelege. Mi-ar respinge ideile. O să vă explic mai detaliat. Povestea are legătură cu „noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
vi se pare o mare prostie. Mulți dintre noi am luat în râs povestea lipsită de sens pe care Asahara ne-a oferit-o. Am ridiculizat atât povestea, cât și pe credincioșii care erau atrași de ea. Era un râs amar, dar am râs pe săturate. Cam așa au stat lucrurile. Dar eram „noi“ capabili să le oferim o poveste mai autentică? Avem noi o poveste atât de puternică, încăt să o anuleze pe cea lipsită de sens a lui Asahara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Oare procesul tău de individualizare va ajunge într-un punct corect? Povestea ta este într-adevăr a ta? Visul tău este într-adevăr al tău? Oare atunci când se va transforma în coșmar, nu va fi visul altcuiva? Oare gustul acela „amar“ - rămas după atacul cu sarin de la metrou, revendicat secta Aum, și de care nu reușim să scăpăm - nu este rezultatul faptului că nu putem să ștergem această incertitudine din subconștient? 4 Despre memorie Așa cum am spus și în prefață, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
următorul pas, la ziua cu pricina. Discuția decurgea fără probleme în direcția atacului. Tactica asta nu a mers. Kawai: E normal să mai întâmpini și piedici. Nu contează sarinul, ci până unde s-a ajuns. Mi-a lăsat un gust amar: „Iar au făcut-o japonezii!“. Murakami: Așa e. Este subiect de discuții și acum, continuă și acum de nu știu câți ani în fiecare zi. Cu toate că inhalaseră sarin și erau amețiți, majoritatea s-a dus așa la firmă. Au avut o răbdare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
chimică vezicantă, cu aspect de lichid uleios, care atacă pielea, ochii și căile respiratorii; a fost folosită ca armă chimică în Primul Război Mondial. Traducere ad-literam „Armata Roșie“; grupare care lupta împotriva imperialismului. Gaz incolor, otrăvitor, cu miros de migdale amare. Insulă din sudul a Japoniei, a treia dintre cele patru mari insule: Hokkaidō, Honshū, Shikoku. Avion japonez, construit în 1939 de Jiro Hirikoshi, modelul Mitsubishi A6M Zero; traducere ad litteram „Avionul Zero“. Lichid extras din gudronul de cărbune și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
luptînd. 3. Ci toate căpeteniile tale fug împreună, sunt luați prinși de arcași; toți locuitorii tăi ajung deodată robi, în timp ce o iau la fugă în depărtare. 4. De aceea zic: "Întoarceți-vă privirile de la mine, lăsați-mă să plîng cu amar; nu stăruiți să mă mîngîiați pentru nenorocirea fiicei poporului meu! 5. Căci este o zi de necaz, de zdrobire și de învălmășeală, trimisă de Domnul, Dumnezeul oștirilor în valea vedeniilor. Se dărîmă zidurile, și răsună țipete de durere spre munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]