8,411 matches
-
viu și credința în El. Definiția credinței „Credința, pe care o hulesc elenii, socotind-o deșartă și barbară, este acceptare de bunăvoie, este consimțământ al cinstirii de Dumnezeu, este încredințare a celor nădăjduite, dovedire a lucrurilor nevăzute, după cum spune dumnezeiescul apostol, că mai ales prin aceasta au primit mărturie cei de demult (Evr. 11, 1-2). Dar fără credință este cu neputință a bineplăcea lui Dumnezeu (Evr. 11, 6). Alții au definit credința consimțământ care ne unește cu un lucru nevăzut, așa
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 100, în Filocalia..., vol. I, p. 263) „Definiția credinței: cugetare nepătimașă despre Dumnezeu”. (Diadoh al Foticeii, Definiții, nr.1, în Filocalia..., vol. I, p. 338) „Dumnezeiescul și marele Apostol, definind ce este credința, zice: Credința este ipostasul celor nădăjduite și dovedirea lucrurilor celor nevăzute (Evr. 11, 1). Iar dacă cineva ar defini-o și ca bun lăuntric sau ca și cunoștință adevărată, doveditoare a bunurilor tainice, nu ar păcătui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
făgăduite de Dumnezeu. Căci, cum vedem prin ea cele făgăduite în veacul viitor fără sfârșit? Prin simțuri? Dar credința este ipostasul celor nădăjduite, iar simțul n-ar putea vedea prin nici un meșteșug viitorul și ceea ce se nădăjduiește. De aceea și Apostolul a adăugat: dovedirea lucrurilor care nu se văd (Evr. 11, 1). Așadar, vede oare vreo putere a minții cele nădăjduite? Dar cum să le vadă pe cele ce nu s-au suit nicidecum la inima omului? Deci ce urmează? Nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
înaripează rugăciunea. Căci fără ea nu se poate zbura la cer”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 28, cap. 29, în Filocalia..., vol. IX, p. 409) „... întâi trebuie să pună temelia, care este credința, Căci fără credință, cum spune Apostolul, nu e cu putință a plăcea lui Dumnezeu (Evr. 11, 6)”. (Ava Dorotei, Diferite învățături folositoare de suflet, cuv. 14, cap. 3, în Filocalia..., vol. IX, p. 619) „Făptură prea mică, voiești să afli viața? Ține în tine credința și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
10, 52; Lc. 7, 50; 8, 48; 17, 19; 18, 42) —. Credința desăvârșită se zidește pe credința comună, se desăvârșește împreună cu cel ce crede; iar credința dobândită prin învățătură ajunge egală cu ea, încât îndeplinește și poruncile Cuvântului; așa erau apostolii, despre care se spune că puteau cu credința lor să mute munții (Mt. 17, 20; I Cor. 13, 2), să mute copacii și să-i sădească în alt loc (Lc. 17, 6). De aceea apostolii, simțind măreția acestei puteri, cereau
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și poruncile Cuvântului; așa erau apostolii, despre care se spune că puteau cu credința lor să mute munții (Mt. 17, 20; I Cor. 13, 2), să mute copacii și să-i sădească în alt loc (Lc. 17, 6). De aceea apostolii, simțind măreția acestei puteri, cereau să li se adauge credință (Lc. 17, 5); credința, care, ca un grăunte de muștar (Mt. 17, 20; Lc. 17, 6), pișcă în chip folositor sufletul și crește în el mare, încât se odihnesc (Mt.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nenorocirea nenorocirilor? Și nu-i numai văduvă, ci și săracă. Gândește-te că slujitorul lui Dumnezeu n-a grăit așa. Avea încredere în Stăpânul lui, Care face cu putință cele cu neputință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Petru Apostolul și Ilie Proorocul, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 552) „Căci zice marele Vasile: Cel ce vrea să aibă întru sine această credință mare nu trebuie să-și mai facă nicidecum vreo
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
credință, adică prin contemplarea Scripturilor și a făpturilor, de care zice Domnul: Cum puteți crede, căutând slavă unii de la alții și celelalte. Și aceasta este credința cea mare, care își poate pune toată grija în Dumnezeu. Pe aceasta o numește Apostolul temelie, iar Scărarul maica liniștirii și Sfântul Isaac credință a vederii și ușă a tainelor”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 24, în Filocalia..., vol. V, p. 249) Puterea credinței „.... să ne fie atât de puternică credința noastră, ca și cum am și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
când pătrunde în ea credința, care-i mai puternică decât o ancoră; și credința duce corabia minții în siguranța conștiinței ca într-un port liniștit. Și asta a arătat-o Pavel când a spus: Pentru asta a dat Dumnezeu pe Apostoli ... spre desăvârșirea sfinților, ... până ce vom ajunge toți la unitatea credinței și la cunoașterea Fiului lui Dumnezeu ..., ca să nu mai fim prunci aruncați de valuri și purtați de orice vânt (Efes., 4, 11-14). Vezi puterea credinței? Ca o ancoră tare, așa
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și învățăm și pe alții în însăși activitatea preoțească și episcopală, tot așa crezând și acum, declarăm credința noastră”. (Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, Istoria Bisericească, cartea I, 12, 3, în PSB, vol. 44, p. 52) „Întemeiată de Hristos și încredințată apostolilor, dreapta credință ar trebui să nu fie socotită altceva decât glasul și autoritatea lui Dumnezeu, care are în sine glasul și simțirea lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Despre Întruparea Domnului, cartea a VI-a, cap. V, 1, în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
1010, p. 456 footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 31, cap. 96, în Filocalia..., vol. IX, p. 455-456) Credința dreaptă și viețuirea adevărată și neîntinată „Că nu este nici viață fără cunoștință, nici cunoștință dreaptă fără viață adevărată. (...) Apostolul, văzând ce putere are cunoștința care se aplică în viață fără porunca adevărului, o defaimă, zicând: Cunoștința semețește, dar dragostea zidește (I Cor. 8, 1). Cel care socotește că știe ceva fără o cunoștință adevărată și mărturisită de viață, acela
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a celor mai presus de om, putând muta și munții (I Cor. 13, 2)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 754-755) „Credința, de care a spus Apostolul că este temelia faptelor celor după Dumnezeu, am primit-o la dumnezeiescul botez prin harul lui Hristos, și nu din fapte. Ea naște frica credinței prin care vine păzirea poruncilor și răbdarea ispitelor, cum zice Sfântul Maxim. Iar după ce lucrăm
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Cu atât mai mult credința din experiența unirii cu Dumnezeu, izvor a toată puterea și a vieții fără știrbiri. (n.s. 48, p. 45) footnote>. De aceea zice proorocul David: Crezut-am, de aceea am grăit (Ps. 115, 1). Iar Marele Apostol Pavel zice: Credința este temelia celor nădăjduite, dovada lucrurilor nevăzute (Evr. 11,1); și: Dreptul din credință va fi viu (Rom. 1, 17) ș.a. Însuși Mântuitorul zice către ucenicii care cereau să le mărească credința: Dacă ați avea credință cât
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ajuns, omule, la acestea, te-ai apropiat de starea când auzi pe Mântuitorul care zice către sufletul deplin curățit și înfrumusețat: Întreagă ești frumoasă apropiata mea și pată nu este întru tine (Cânt. Cântăr. 4, 7), și când auzi pe Apostolul care zice: Neavând nici pată, nici zbârcitură, nici altceva din acestea<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Sufletul în grecește e feminin. De aceea i se zice fiică, sau frumoasă ești. (n.s. 95b, p. 84) footnote> (Efes. 5, 27)”. (Sf. Varsanufie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cu adevărat cel ce crede numai cu cuvântul simplu și nu-și arată credința lucrătoare prin porunci sau în Duhul. Drept aceea, trebuie să o arate descoperită în sporirea prin fapte sau lucrând și luminând în lumina faptelor. Căci zice Apostolul: Arată-mi credința ta din faptele tale și eu îți voi arăta faptele mele din credința mea (Iac. 2, 18). El arată aici că credința harului se vede din faptele poruncilor, precum poruncile se lucrează și luminează prin credința din
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
crezut e o anumită iradiere tainică a conținutului învățăturii, care e sesizat mai mult prin credință. Hristos Se impunea ca Cineva care nu era om de rând, deci Se impunea ca Cineva care trebuie crezut. Aceasta i-a îndemnat pe Apostoli să cerceteze dacă într-adevăr El este Cel ce trebuie primit prin credință ca Dumnezeu. Sf. Chiril afirmă chiar că cel credincios crește continuu prin cunoaștere până la bărbatul desăvârșit în Hristos. E o înaintare prin cunoaștere în taină, care nu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cartea a IV-a, VII, 1, în PSB, vol. 8, p. 269) ,, A crede că Cel răstignit și îngropat a înviat din morți și că șade de-a dreapta Tatălui, aceasta nu are nevoie de înțelepciune, ci de credință. Fiindcă și apostolii nu sau apropiat prin înțelepciune, ci prin credință, și printr-însa s au făcut mai înțelepți decât înțelepții, mai presus de toți cărturarii și învățații lumii, și cu atât mai vârtos cu cât mai mare este a primi prin credință
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
primi prin credință cele ale lui Dumnezeu, decât a pune în mișcare silogismele și raționamentele omenești fără vreun folos, căci toate acestea sunt mai presus de mintea omenească. Dar cum a pierdut oare înțelepciunea înțelepților? Prin Pavel și prin ceilalți apostoli făcându-se cunoscut nouă, a arătat că înțelepciunea omenească este de prisos. Pentru a primi propovăduirea Evangheliei nici cel înțelept nu se folosește cu ceva din înțelepciunea lui, nici cel prost nu se vatămă de neînvățătura lui, ba încă, dacă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lumești. Au nu a făcut nebună Dumnezeu înțelepciunea lumii acesteia? Și ce va să zică: a făcut nebună înțelepciunea lumii acesteia? Adică a arătat-o ca nebună pentru primirea credinței. Fiindcă așa-zișii înțelepți își închipuiau lucruri mari de dânșii, pentru aceea apostolul grabnic a înfruntat înțelepciunea lor. Ce fel de înțelepciune poate fi aceasta, zice, când bunul cel mai de căpetenie ea nu-l află? Singură s-a arătat nebună și ea cea dintâi singură s-a defăimat. Că dacă atunci când trebuia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cunoaște trufia, precum este scris: Toate le pot întru Hristos, Care mă întărește pe mine (Filip. 4, 13). Și iarăși: Însă nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine (1 Cor. 4, 15). Iar ceea ce a zis fericitul Apostol: Cunoștința îngâmfă, a zis despre cunoștința care nu este unită cu credința și cu nădejdea în Dumnezeu și nu despre cunoștința adevărată”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 63, în Filocalia..., vol. X, p. 331) Fericiți cei ce n-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
2). Oare nu a trimis și pe prooroci? Nu i-a cinstit? Nu a făcut cu dânșii minuni? Nu le-a dat lege scrisă și lege firească? Nu a trimis și pe Fiul Său? Nu le-a trimis și pe apostoli? Nu a făcut cu dânșii semne? Nu i-a amenințat cu gheena? Nu le-a făgăduit Împărăția Cerurilor? Nu în fiecare zi răsare soarele Său peste cei buni și peste cei răi? Oare cele ce a poruncit nu sunt atât
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
el e războit de necredință. Și acesta este eresul fariseic. Despre aceștia Domnul a spus: Neamul acesta cere semn și semn nu i se va da (Lc. 11, 29). Acestuia nu am nimic să-i spun decât ceea ce a spus Apostolul: Cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi (2 Cor. 5, 17).[...] Și: Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău (A doua lege 6, 16). Și iarăși: Astăzi de auziți glasul Lui, nu învârtoșați inima voastră (Ps. 94
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îmbogăți de ele nu numai mintea lui, ci ele se vor revărsa și în inimile altora, ca undele unui râu, binele dăruit lui de Dumnezeu trecând și la aproapele lui. Aceasta le-a dat-o chiar ca o poruncă Sfinților Apostoli, zicând: În dar ați luat, în dar să dați (Mt. 10, 8)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Darurile dumnezeiești nu ne vin toate și tuturor direct de la Hristos, cum afirmă protestanții și grupările neoprotestante (sectele), care neagă preoția. Ci harurile ne
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Deci ce ar putea fi egal cu o astfel de viață, când nimic nu poate fi împotriva ei, ba chiar cei ce par că uneltesc rele îi folosesc nu mai puțin decât cei ce-i fac bine? De aceea zice Apostolul, cu drept cuvânt: De este Dumnezeu cu noi, cine este împotriva noastră?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XV, p. 291-192) „Deci dreptul să nu se teamă nici de ispite, căci
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sunt uniți după dragoste. Astfel că, după cugete suntem uniți, căci cugetăm aceleași, însă după înțelegere nu suntem uniți defel, ceea ce s-a întâmplat cu corintenii aceștia, că unii voiau pe cutare, 71 iar alții pe cutare. Pentru aceea zice apostolul că trebuie a împreună glăsui și cu gândul, și cu înțelegerea. Schisma între corinteni nu venise de acolo că se dezbinaseră și se învrăjbiseră în credință, ci pentru că se dezbinaseră în înțelegere (părere), după ambiția omenească”. (Sf. Ioan Gură de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]