6,377 matches
-
rațiuni electorale, ofensa plebeiană a imaginii și cuvântului. "Povestea" și "desenul" au pătruns în spațiul inexprimabilului și al fără-de-chipului. Evident, bietul spirit întrupat, aruncat etc. trebuia să se sprijine pe "ceva" pentru a face saltul către originile Proiectului. Anatomia corpului, arborele, aripa, puntea, pragul, scara, crucea etc. au devenit "simboluri", pecetluiri ale separației abolite (sytnballein) dintre vizibil și invizibil. Numai că ceea ce inițial a fost un compromis de "traducere", ceea ce s-a născut ca o convenție bazată pe o neputință de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
devine, de la o pagină la alta, o adevărată surpriză pentru cititori. Viața cuvintelor te prinde la fel ca destinul unei ființe umane. Odată ce ai asistat la nașterea unui cuvânt, trebuie să mergi mai departe, pentru a afla, eventual, elemente despre arborele său genealogic, despre existența lui în cadrul limbii. Astfel se țese o poveste care o antrenează pe alta, și încă una, ca în O mie și una de nopți, cu singura diferență că înlănțuirea istorioarelor se oprește la 101 „fapte lexicale
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
șapte biserici pictate din nordul Moldovei care aparțin unor mănăstiri ortodoxe din județul Suceava, în Bucovina, construite la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul celui de-al XVI-lea. Acestea sunt: 1.Biserica “Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Arbore; 2.Biserica “Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Humor; 3.Biserica “Buna Vestire” a Mănăstirii Moldovița; 4.Biserica “Înălțarea Sf. Cruci” din Pătrăuți; 5.Biserica “Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Probota; 6.Biserica “Sfântul Gheorghe” a Mănăstirii “Sf. Ioan cel Nou” din
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sunt obiective speciale, iar paza acestora se asigură, fără plată, de către Ministerul de Interne”. Dacă paza bisericilor aflate în vecinătatea mănăstirilor din Humor, Moldovița, Voroneț, Probota și Suceava este asigurată din fonduri proprii ale mănăstirilor, situația celorlalte biserici UNESCO, din Arbore și Pătrăuți, este extrem de gravă. În lipsa aplicării prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 47/2000, a imposibilității asigurării fondurilor necesare angajării personalului de pază, bisericile din Pătrăuți și Arbore sunt pradă tentativelor de distrugere. Domnule Ministru, vă rog să dispuneți măsurile ce
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Suceava este asigurată din fonduri proprii ale mănăstirilor, situația celorlalte biserici UNESCO, din Arbore și Pătrăuți, este extrem de gravă. În lipsa aplicării prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 47/2000, a imposibilității asigurării fondurilor necesare angajării personalului de pază, bisericile din Pătrăuți și Arbore sunt pradă tentativelor de distrugere. Domnule Ministru, vă rog să dispuneți măsurile ce se impun pentru aplicarea art. 6 alin. (6) al Ordonanței Guvernului nr. 47/2000 la nivelul tuturor bisericilor UNESCO aflate în această situație critică și să ni
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
fac referire la Raportul privind starea de conservare a monumentelor din județul Suceava înscrise în Lista Patrimoniului Mondial, întocmit de Departamentul de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei, ne exprimăm îngrijorarea față de situația bisericilor monumente UNESCO din Nordul Moldovei: Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Sucevița și Voroneț. Domnule Ministru, am dori să știm care este punctul Dumneavoastră de vedere în legătură cu măsurile propuse de specialiști și anume: constituirea unui fond de urgență pentru efectuare unor
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei. Parcurgând Raportul, am apreciat existența unui document la care ne putem raporta și pe care îl putem considera un punct de plecare în continuarea demersurilor dedicate salvării unor monumente ce ar trebui cunoscute de fiecare român: Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Sucevița și Voroneț. Nu cred că cineva poate ignora potențialul turistic al zonei și nici eforturile depuse în ultimii ani de autoritățile locale și județene, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
colectiviști. În asemenea condițiuni viața noastră devenea intolerabilă.” Martie 1888 “În ziua de 22 martie 1888, zi caldă și frumoasă de primăvară timpurie, ne-am adunat toți miniștrii în jurul unei mese în grădina dela palatul consiliului de miniștri sub un arbore umbros. Ioan Brătianu avea ochii mai vii, mai strălucitori decât oricând; toată puternica lui personalitate se oglindea în acei ochi mari, luminoși, la privirea cărora cu greu puteai rezista. - A sosit momentul să depunem puterea, ne zise el. A mai
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
începu iarăși să relateze ceea ce fusese nevoit să repete de mai multe ori în dimineața aceea. Generăleasa se arăta din ce în ce mai mulțumită. Domnișoarele ascultau și ele cu atenție. Își trecură stirpele în revistă; se dovedi că prințul își cunoștea destul de bine arborele genealogic; însă, cu toate strădaniile, între el și generăleasă nu descoperiră aproape nici o legătură de rudenie; doar bunicii și bunicile lor puteau fi considerate încă rude îndepărtate. Acest subiect arid îi plăcu în mod deosebit generălesei care, cu toate că ținea foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îl munceau și care, la rândul lor, în unele cazuri excepționale, dădeau o parte din pământul pe care îl aveau, în dijmă, altor cultivatori, liberi, dar lipsiți de pământ”. Aceștia aveau dreptul să cultive terenul care le revenea pe baza arborelui genealogic. Prin urmare, regula de bază care reglementa accesul la terenurile sătești era claca în satele aservite și spița de neam în satele libere. În primul caz avem de a face cu o regulă de acces stabilită prin intermediul nivelului constituțional
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
înfiripat la punctul unde amărăciunea devine veșnicie, precum viața - eroare trecătoare - la încrucișarea nostalgiei cu timpul. De ce, când oboseala se adâncește până la vis, înțeleg plantele mai bine ca pe oameni? De ce florile mi se deschid doar noaptea? Și de ce nici un arbore nu crește în timp? Voi fi trecut cu natura de partea veșniciei? Melancolia este limita de poezie pe care o atingem în interiorul lumii. Ea nu e numai o înălțime a noastră, ci a existenței înseși. Aceasta se înnobilează treptat înspre
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a desprinde experiența individuală dintr-un cadru naiv și din integrarea ei naturală, pentru a-i demasca nulitatea și insignifianța, este a ataca înseși rădăcinile iraționale ale vieții. A vedea cum se întinde moartea peste această lume, cum distruge un arbore și cum se insinuează în vis, cum ofilește o floare sau o civilizație, cum roade din individ și din cultură, ca un suflu imanent și distrugător, este a fi dincolo de posibilitatea lacrimilor și a regretelor, dincolo de orice categorii sau forme
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
să devină orice, numai om nu. Dacă ar fi posibil, m-aș transforma în fiecare zi într-o formă particulară de viață animală și de plantă. Să fiu succesiv toate formele de flori, să fiu buruiană, ghimpe, trandafir, să fiu arbore de ecuator, cu crengi întortocheate, plantă de mare, bătută de valuri, sau de munte, în prada vânturilor; să fiu pasăre cu glas melodios sau pasăre croncănitoare și de pradă, călătoare sau sedentară, să fiu bestie de pădure sau animal domestic
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
rotund, În momentul În care - fortuit - și-a Încheiat lucrul sau poetic. Talentul, putin greu comparabil, al lui Alexandru Malin ține cumva de miracol, nu de explicații ,,raționale”. Deja la circa 15 ani, tânărul cu nume de Împărat și de arbore era un poet În toată puterea cuvântului, iar până la 17, a avut timpul, dacă se poate spune așa, să Încheie o operă. Opera este ceea ce ați citit până aici și, dacă veți fi sinceri cu autorul și cu dumneavoastră Înșivă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Încurajat de poeții Iașului, care au văzut În el o speranță a poeziei ieșene. L-am Învățat tot ce aveam mai bun, i-am trezit conștiința apartenenței la o familie cu tradiție și morală ireproșabila - din partea mamei mă situez În arborele genealogic al profesorului Gheorghe Emil Palade, laureat al Premiului Nobel - si tăria de a spune deschis adevărul. Fiul meu, Malin, a fost cea mai de preț floare a familie mele. În urmă cu două zile poeții din Iași au omagiat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
permanență prigonit, dar mai ales când copiii au fost introduși Într-o perfida complicitate la trecutul meu de fost deținut contrarevoluționar, am cerut guvernului plecarea definitivă din țară pentru stabilirea definitivă În Statele Unite ale Americii. Din partea mamei mă situez În arborele genealogic al profesorului Gheorghe Emil Palade, laureat al Premiului Nobel. În anul când am introdus cererea, 1985, Incepand cu 5 octombrie, Malin, Intr-o engleza corectă, a purtat o serie de convorbiri telefonice cu domnul Eduard, atașatul cultural al Americii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Cattleya, zâmbetul poetului frumos/ La aniversarea malinilor albi/ Nume absent/ Din cugetările/ Sârmanului Dionis”. În ,,Cronică”, la ,,Starea literelor”, Ioan Holban vine În iunie 1993, cu un comentariu cerebral Intitulat simplu și direct: ,,Familia Tăcu”: ,,Sunt rare cazurile când un arbore genealogic vorbește În generații succesive; de obicei, când se Întâmplă, au loc mari acumulări pe parcursul a două-trei generații, și abia atunci o familie sau, mai exact, un ,,neam” (În Înțelesul originar al termenului) pot ivi pe ,,cel Înzestrat”. În cazul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de obicei, când se Întâmplă, au loc mari acumulări pe parcursul a două-trei generații, și abia atunci o familie sau, mai exact, un ,,neam” (În Înțelesul originar al termenului) pot ivi pe ,,cel Înzestrat”. În cazul familiei Tăcu, lucrurile stau altfel: arborele a rodit din plin poeți (C.D. Zeletin, Sergiu Adam), oameni de știință (George Emil Palade), demnitari (Costică Filipescu), muzicieni și pictori (Radu Postăvaru, Gheorghe Spiridon, Nicolae Ciochina, Nicolae Brăescu). Iar dacă C.D. Zeletin are, În primul rând, faima traducătorului, poezia
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și puternic, deprinderea «tehniciiă nu e o chestiune de varsta sau de exercițiu. Talentul, putin greu comparabil, al lui Alexandru Malin ține cumva de miracol, nu de explicații «raționaleă. Deja la 15 ani tânărul cu nume de Împărat și de arbore era un poet În toată puterea cuvântului, iar până la 17 ani a avut timpul, dacă se poate spune așa, să Încheie o operă [...] Alexandru Malin Tăcu este, probabil, «călătorul profundă al generației sale, o generatie care acum apare, Începe să
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mi-au angajat copiii Într-o perfida complicitate la trecutul meu politic, am solicitat guvernului ceaușist plecarea noastră definitivă În Statele Unite ne povestește dl Tăcu. Aveam și un argument de familie: după gradul de rudenie din partea mamei, ne situăm În arborele genealogic al savantului George Emil Palade, laureatul Premiului Nobel. Pașapoartele ne-au fost avizate suspect de repede. De aici Încolo, Însă, a urmat o cale Înfricoșătoare. Pe 6 iulie 1986, am fost convocat la sediul Securității din Dealul Copoului și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
poeții ieșeni aflat acum la vârsta de 68 de ani. Peste trei zile, familia și prietenii Îl vor sărbători, dar și pentru tăria să de caracter, puterea de a rezista opresiunii fostului regim. Născut dintr-o familie În al carei arbore genealogic se află nume celebre, precum George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, Neculai Brăescu, tenor la Scală din Milano, Miltiade Filipescu, membru al Academiei Române, Neculai Malaxa, cel mai mare industriaș din România ș.a., Alexandru Tăcu a urmat cursurile liceului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de sora domniei sale, doamna Constantă Palade Matiu, de nepoții Anca Israil și Radu Palade, toți sub Jurământul aceluiași Hipocrate. Revenea În romanticul peisaj natal... „unul din nemuritorii acestui secol”, apreciat de biografii destinelor privilegiate. Faptul că mă situez genealogic În arborele unui laureat al Premiului Nobel este o delicată mândrie, o vibrare de spirit inefabila. Dar detașându-mă de imaginea descendentei, Îmi Îngădui să mărturisesc felul cum l-am perceput inedit. Înalt, frumos, distins, elegant, cu privirea penetranta și Încântătoare. Faustic
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o reconforteze pe micuța speriată: Vom merge împreună să-ți agățăm cosițele în lotusul din Templul Lucinei. Foarte bine, aprobă în bătaie de joc Occia. Acesta este rolul tău de Rege al Sacrificiilor: să te ocupi de fleacuri. — Acolo e „arborele cu plete“, continuă rex. Întreabă cu glas ispititor: — De ce crezi că i se spune așa? Fetița habar n-are și evident nici nu-i pasă. — Pentru că îi este oferit părul tuturor vestalelor. Cuvintele sale au un efect exact pe dos
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
răsucesc mereu sub formă de buclă. Stârnesc parcă dorința de a fi smulse cu rindeaua. Așa e bradul. Ex trem de solid când este în poziție verticală. Alt lemn mai potrivit nu găsești pentru îmbinarea canaturilor de orice fel. Acest arbore este cel mai adeziv la clei, astfel încât se frânge în locul unde lemnul este întreg. Izbește dintr-odată cu pumnul în pervazul ferestrei. Cățeaua! S-a eschivat din nou. Sughite de enervare. Cum s-o înfunde? Dacă nu reușește până închide ochii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
culoar la dreapta, mai apucă dresorul să spună înainte ca instructorul să și dispară după colț. Pusio îl urmează grăbit, nu înainte de a arunca o ultimă pri vire curioasă către picioarele individului, încălțate cu sandale împletite din frunze de palmier, arborele biruinței. — Să vii să mă vezi, strigă Thaos după el. Am o dresură fantastică de elefanți în partea a doua. Germanul îi face semn cu mâna în timp ce se îndepărtează. — Vor îngenunchea în fața lojei imperiale și o să deseneze cu trompa pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]