7,924 matches
-
teoretice pe care le implică abordarea problematicii comunicării gestuale; * abilitarea cursanților în codificarea și decodificarea corectă a gesturilor; * conștientizarea specificului comunicării gestuale și a impactului acesteia în optimizarea relațiilor interpersonale. Obiective operaționale * să analizeze relația gest-cuvânt și analogia gest-semn; * să argumenteze fiecare criteriu de definire a gesturilor cu afirmațiile specialiștilor; * să exemplifice modalitățile de exprimare gestuală; * să menționeze tipurile de gesturi în funcție de parametrii acestora (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată); * să descrie tipologia gestuală după funcția pe care o îndeplinesc (embleme
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor gestului. Teme de reflecție 1. Specificați de ce kinezica nu este o știință exactă precum matematica, fizica, chimia. 2. Explicați contribuția gesticulației la înțelegerea amplorii emoționale și logice a discursului și a oratorului. 3. Argumentați de ce femeile au o abilitate mai bună în descifrarea gesturilor decât bărbații. 4. Descrieți cum influențează parametrii gesturilor unei persoane starea de sănătate fizică și mentală. 5. Menționați efectele contopirii ființei umane cu tehnologia asupra comportamentului nonverbal. Întrebări grilă 1
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
caracteristicile fiecărei pălării în parte? 1. Pălăria albă În această primă etapă a discuțiilor se adună toate informațiile disponibile. Clientul care are pălăria albă pe cap nu face altceva decât adună date referitoare la problema de rezolvat, le notează, nu argumentează nimic. Se stabilesc elementele situaționale care sunt importante în procesul de luare a deciziei (din punctul de vedere al clientului, fără ca să intervină consilierul prea mult). Ce informații am mai dori să avem pentru a considera că am luat decizia
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
aceste condiții. * Al treilea nivel de confidențialitate se referă la informațiile care pot afecta în vreun fel securitatea socială sau pot pune în pericol vieți omenești. O informație de acest nivel poate fi divulgată de consilier, dar acesta trebuie să argumenteze ce alt principiu moral l-a determinat să o facă. Acesta este un alt aspect pe care clientul trebuie să îl cunoască încă din primele ședințe: nici o informație nu va fi divulgată de consilier, cu excepția celor a căror tăinuire poate
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
culoare (color-field painting), pe care el a numit-o abstracție post-picturală (post-painterly abstraction), reflectă teoria lui Heinrich Wölfflin, potrivit căruia picturalitatea și stilurile lineare ar alterna de-a lungul timpului. În colecția sa de eseuri Art and Culture (1961), Greenberg argumentează faptul că esența artei moderne, în special a picturii, constă în conținutul său pur vizual. Filosofia artei a lui Greenberg a fost schițată într-o serie de conferințe publicate postum în volumul Homemade Esthetics (1999). La rândul său, Harold Rosenberg
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
modernismului: viabilitatea relatării lui Greenberg cu privire la infralogica modernismului, statutul artei figurative după Pollock, centralitatea problemei formei, natura abstracției picturale și sculpturale, precum și relația dintre operă și privitor. Într-o serie de eseuri, Fried opune întreprinderea modernistă artei minimaliste ori literaliste, argumentând că minimalismul ar fi un gen al teatrului, mai curând decât al artei plastice. La rândul ei, în încercarea de a înțelege fenomenul artei moderniste în dimensiunile sale istorice, teoretice și formale, Krauss și-a lansat investigația în diferite direcții
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
un rol semnificativ în relaționarea criticii de artă contemporane cu întreprinderea studiilor culturale care au apărut la mijlocul anilor '80. Unul dintre cele mai importante eseuri, scris în două părți, este The Allegorical Impulse: Toward a Theory of Postmodernism, în care argumentează asupra rupturii dintre pretenția modernistă cu privire la autonomie și transcendență și noile practici artistice, ce nu mai sunt legate de specificitatea mediului, narând despre contingență, insuficiență și lipsa transcendenței. Hal Foster, care în prezent predă cursuri de artă și critică modernistă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Fried fiind de acord cu obiectivul acestei noi forme abstracte de iluzionism, potrivit căreia materia este necorporală, lipsită de greutate și prezentă optic, asemenea unui miraj. Fried adaugă noțiunii greenbergiene de miraj propriul concept de mediu al formei, care ar argumenta în favoarea importanței pulverizării marginilor prin stabilirea unei iluzii potrivit căreia nu poți fi sigur de experiența obiectelor distincte deoarece nu a-i putea să localizezi contururile. Astfel, privitorul nu se află într-o situație de non-prezență, ci mai curând într-
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
franchețea cu care profesorul Griffin marchează obiectivul principal al "rudelor sărace" ale profesorilor de literatură engleză: acela al emancipării, al ieșirii, deci, de sub "tutela" acestora din urmă și al afirmării unei identități proprii, autonome. În loc de a rămâne în posturi defensive, argumentând că și ei contribuie la bunul mers al "academiei" americane, acești profesori-eroi găsesc în "diferența" pe care o reprezintă față de "norma" definită de literați un prilej de a își afirma, mai degrabă decât de a își nega, identitatea academică, celebrând
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
limitare la contextul cercetării pe care omul de știință îl imaginează și construiește. Valorile care primează, în aceste contexte, sunt previzibilitatea, controlul, detașarea, necum valorile etico-morale, care trebuie, în mod necesar, să treacă într-un plan secund. În acest sens, argumentează González, metodele calitative și critice au ca premise participarea și implicarea socială, acestea promovând și făcându-se ambasadorii unui "praxis relațional", potrivit căruia cercetătorul vorbește cu o anumită comunitate/cultură, renunțând la mai vechea practică, cu pretenții de științificitate, a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
socio-cultural american care i-a găzduit efortul de exprimare artistică. Ironic, abia "evenimentele de după moartea Selenei, doliul, comemorările [...] au dezvăluit măsura inteligenței (sale adăugirea mea) liminale" (border sensibility, în limba engleză)25, constată autorii. Scopul celor doi critici este să argumenteze, comparând modul în care contribuția artistei a fost recuperată din perspectiva dominantă a mass-mediei anglofone, cu felul în care mestizos își aproprie muzica Selenei ca parte din experiența lor de viață, teza potrivit căreia "granițele culturale sunt recunoscute și negociate
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
potrivite (ce pot lua forma logos-ului, ethos-ului sau a pathos-ului) pentru a obține efecte imediate asupra publicului aflat efectiv de față, Black observă că argumentele logice lipsesc cu desăvârșire din actul oratoric pe care îl studiază. Într-adevăr, argumentează criticul, teza principală a adresei de la Coatesville, oricât ar fi ea de dificil de identificat "mântuirea poate veni numai de la Dumnezeu" este "furnizată publicului ex cathedra, fără nici o urmă de dovadă"120. În ce privește apelul emoțional (pathos-ul), profesorul Black apreciază că
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
al evaluării morale de așa manieră, încât întreprinderea să includă, mai degrabă decât să excludă, cum "prescrie" tradiția discursivă vest-europeană și, printr-un "ricoșeu" pe care Black îl explicitează, și cea americană printre "obiectele" sale de interes, discursul retoric. Black argumentează elocvent în acest sens, precizând că mai vechii cutume, potrivit căreia discursul (retoric) pare să scape evaluării din punct de vedere moral, în baza unui raționament care îl subsuma, tranșant, sferei "obiectelor", și deci nu al "persoanelor", trebuie să i
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
subsumarea discursului într-un (tip de adăugirea mea) ordine morală"180. Această sarcină revine, după Black, studenților la Științele Comunicării, iar îndeplinirea sa ar echivala, zice criticul, "satisfacerii obligației [...] față de istorie"181 a celor responsabili de desăvârșirea procesului respectiv. Proiectul, argumentează Black, nu este unul hazardat, având în vedere că atât criticii literari, cât și criticii retorici, s-au interesat "permanent și recurent"182 de relația dintre un text și autorul său, pe parcursul întregii istorii a criticismului. De secole, precizează Black
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
discursului, atunci "second persona" ("persoana a doua") poate descrie, în aceeași măsură revelatoare, "publicul implicat de un discurs"191. Această inovație în zona criticismului merită, după Black, mai multă atenție, din perspectiva folosului pe care îl aduce în cercetare. Astfel, argumentează Edwin Black, teoria retoricii clasice dă atenție fugitivă publicului implicat de un discurs (acestui "second persona"), precizând doar că, în funcție de tipul discursului (judiciar sau forensic, epidictic și deliberativ), se presupune despre public că stă să judece chestiuni legate de trecut
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ideologiei care (in)formează "persona" respectivă. Black preia termenul de "ideologie" direct de la Karl Marx, prin urmare, cu sensul de "rețea de convingeri interrelaționate care funcționează epistemic în om și îi conturează identitatea, determinând viziunea sa despre lume"192. Astfel, argumentează Black, presupoziția metodologică utilă criticului retoric în cercetare devine aceea că discursul presupune un public, într-un mod "suficient de sugestiv încât să îi permită criticului să sesizeze legătura dintre acest public implicat (de discurs adăugirea mea) și o ideologie
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
modelul aristotelian. Astfel, Hill reușește să identifice introducerea (exordium, lat./prooimio, gr.), narațiunea (narratio, lat./diegesis, gr.), argumentarea (confirmatio, lat./apodeixis sau pistis, gr.) implicând entimeme cu caracter atât demonstrativ, cât și refutativ și epilogul (peroratio, lat./ epilogos, gr.). Astfel, argumentează Hill, adresa lui Nixon demarează cu o introducere bazată pe o entimemă: "cei care decid în chestiuni legate de război și pace trebuie să știe adevărul [...], iar concluzia implicată este că președintele va spune adevărul"226. Iată pasul, binevenit, al
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
parte, și refutativă, pe de altă parte. Argumentarea demonstrativă răspunde întrebării "care este cea mai bună cale de a încheia războiul?"230. Răspunsul, consemnează Hill, se structurează într-o partiție analitică ce enumeră patru posibilități logice de ieșire din impas, argumentând că trei dintre ele sunt false alternative, în timp ce ultima dintre ele constituie calea de urmat. Iată posibilitățile, despre care Nixon presupune, în baza neexprimării mai multor alternative conceptibile, că epuizează, realmente, câmpul logic al posibilităților de acțiune în momentul declamării
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ieșire din criză. Criticul identifică facil cele patru opțiuni descrise de Nixon, pe care analiza din subcapitolul precedent le-a pus, cum ne amintim, deja, în evidență. Campbell, însă, spre deosebire de Forbes Hill, consideră ca responsabilă pentru elocvența cu care președintele argumentează refutativ împotriva alternativei retragerii precipitate, se află presupunerea sa (nefondată, zice Campbell) potrivit căreia, într-adevăr, opozanții săi pot fi descriși cu fidelitate de acel unic atribut, pe care Nixon îl atașează identității lor. Pe scurt, consideră Campbell, portretul "opoziției
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
lui Nixon în privința încheierii războiului, dar efortul acestuia este prea puțin semnificativ, consideră autoarea, având în vedere cifrele la care tocmai s-a referit. Urmează evaluarea discursului din perspectiva încercării reușite? nereușite? a lui Nixon de a unifica națiunea. Campbell argumentează că, în ciuda "votului de încredere"302 pe care americanii l-ar fi acordat, conform statisticilor, președintelui lor, discursul a "jucat un rol important în exacerbarea conflictului"303 dintre "majoritatea tăcută" a suporterilor lui Nixon și "minoritatea gălăgioasă" a dizidenților. Dacă
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
potrivit căreia alegerile lui Nixon nu numai că nu îndeamnă și construiesc "unitatea" ci, dimpotrivă, par tot atâtea eforturi de subminare a acestei valori etice. În sprijinul acestei teze, autoarea extrage, din textul adresei, fragmente care să îi susțină interpretarea, argumentând că, prin alegerile sale, Nixon "își amuțește opozanții"304, izolându-i într-o poziție extrem de nepopulară. Ce altceva ar constitui o mai bună dovadă în privința eșecului președintelui de a unifica națiunea prin mijloace discursive? Însă, în același timp, cum ar
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Astfel, "vina" aparține, în fiecare privință în parte, altor factori decizionali (Vietnamul de nord, China, Rusia, Hanoi etc.), nici într-un caz americanilor. Până și strategia preferată de Nixon nu face altceva decât să întărească cele de mai sus, întrucât, argumentează Campbell, "vietnamizarea", urmată de retragerea treptată a forțelor armate americane la o dată flexibilă, neanunțată în prealabil, nu înseamnă altceva decât a urma pas cu pas și cu viteza aferentă deciziile altora în privința cursului de acțiune în războiul din Vietnam. Astfel
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mecanismul prin care putem îmbunătăți calitatea retoricii sau a procesului decizional"311. De altfel, observă Campbell, trăgând, iarăși, cu ochiul în afara textului discursului, este notorie "incisivitatea (lui Nixon adăugirea mea) vizavi de criticism"312 în general. Pe de altă parte, argumentează Campbell, faptul că Nixon declară insignifianța criticismului, în cazul reușitei planului său, nu înseamnă, zice autoarea, că demersul critic, ca atare, ar fi lipsit de importanță, chiar dacă "faptele" i s-ar opune: "Poate fi futil să previi în privința oratorului care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
care Kenneth Burke îl semnalează, în călătoria noastră împreună prin Mein Kampf, îl constituie "locul la care duc toate drumurile"348, "acel centru de referință unificator", "materializarea panaceum-ului unificator"349 al lui Hitler, a cărei necesitate acesta din urmă o argumentează în felul următor: "Numai prezența unui astfel de centru și a unui loc, îmbăiat în magia unei Mecca sau a unei Rome, poate să confere unei mișcări, pe termen lung, acea forță care se înrădăcinează în unitatea (sa adăugirea mea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
automat"359. Orice contraargument (în "sprijinul" evreului) este neputincios din principiu, în această logică a conducătorului fascist: dacă vei încerca să evidențiezi dovezile pentru care muncitorul evreu nu are nimic în comun cu "evreul internațional, capitalist acționar"360, Hitler va argumenta că acest lucru nu dovedește altceva decât viclenia cu care "complotul evreiesc"361 e pus în valoare; dacă, pe de altă parte, încerci să atragi atenția asupra similitudinilor dintre "arieni" și "evreii conspirativi"362, Hitler va răspunde că această similaritate
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]