52,493 matches
-
topos-urilor poetice În contextul operei faciliteaz? În?elegerea acesteia, conferindu-i În acela?i timp identitate artistic?. Astfel, reprezentând unitatea minimal? a materiei operei literare, ele reprezint? punctul central care genereaz? complexele ramifica?îi de sensuri ale Întregii structuri artistice. Topos-urile poetice se subordoneaz? temelor ?i motivelor operei literare stratul imediat urm? tor din care se constituie materialul literar. În dic?ionarele de termeni literări, topos-ul poetic (gr. „topos" loc) este definit ca fiind: „imagine stereotip?, cli?eu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
parte, „calitatea orizontului din care coboar?", dar ?i unitatea de gandire ce Îngem?neaz? arii de cultur? atât de diferite. „Dar prin motive se mai relev?? ?i alte serii de corela?îi purtând mai departe, spre Înrudiri expresive ale viziunilor artistice Între poe?îi apar?inând unor etnii diferite ". (Zoe D.-Bu?ulenga). Indiferent c? lacul, luna, codrul, p?durea, teiul, salcâmul, floarea albastr?, marea, izvorul, stelele, norii etc. sunt numite motive sau topos-uri poetice sau fragmente-motive etc, studiul acestora
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
iei, În piese care palpit? semnificând spre unitate" (Zoe D.-Bu?ulenga). Studiul semnifică?iilor pe care acestea le au poate relevă sistemul de corela? îi Între aria de cultur? tradi?ional?? ?i cea universal?, Între expresivitatea gândirii, a viziunii artistice autohtone ?i cea apar?inând altor popoare, dezv?luind procesul devenirii noastre spirituale. Alc?tuind „uria?ul mecanism viu al universului poetic eminescian", aceste „piese" str?lucind de frumuse?e arăt? uimirii noastre „un uria? sistem de conota?îi care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
la a c?rui configurare contribuie pe de o parte parametri temporali ?i spa?iali cu multiplele lor semnifică?îi filozofice, iar pe de alt? parte sentimentele ? i viziunea eului liric, topos-urile poetice eminesciene uimesc prin coeren?a lor artistic?, prin ineditul expresiei, prin frumuse?ea Încânt?toare, misterul ?i farmecul orizonturilor nem?rginite ce se reveleaz? necontenit privirii noastre. Nici unul dintre elementele ce compun acest univers poetic nu e lipsit de o semnifică?ie superioar?, filozofic?, pentru c? În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
naturii, un iubitor al decoră?iei vegetale, sau e departe de a fi numai atât" (G. C?linescu); iar imaginile ce compun acest univers, privite doar că simple elemente de ornament, În absen?a perspectivei metafizice ?i a viziunii sale artistice, ar alc?tui un cadru natural s?rac: „Eminescu nu e nici m? car un descriptor, ?i toate imaginile lui, puse laolalt?, ne dau o natur? mai degrab? s?rac? ". (G. C?linescu) Astfel c?, natura privit? În ipostaza ei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pe care ne-o transmite atmosferă acestui peisaj hibernal (descris la Începutul poemului „Ursitorile"). Vigoarea detaliului, perspectiva cosmic?, planurile Îndep?rtate sau apropiate În care sunt proiectate toposurile poetice care alc?tuiesc aceste peisaje sunt câteva din atributele expresivit??îi artistice a operelor. Un alt Eminescu „poet al departelui", al triste?îi metafizice, descoperim În pagini care impresioneaz? printr-o anume „facultate transgresiv? În str?baterea spa?iilor ?i a erelor", prin capacitatea de a intui „orbitele cele mai Îndep?rtate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
area lor labil?, ci În esen?a lor". (Roșa Del Conte) Artistul scoate din lumea fenomenal? materia ?i ??i construie?te propriul s?u univers, unul al esen?elor, al ideilor: când spunem „teiul lui Eminescu" ne referim la ipostază artistic? a ideii de tei, la o entitate ce nu mai poate fi contemplat? decât În esen?a ei, unic?, nesupus? din acest moment proiec?iilor succesive ale devenirii fenomenale. Toposurile poetice devin astfel În poezia lui Eminescu „pilonii" pe care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
la o entitate ce nu mai poate fi contemplat? decât În esen?a ei, unic?, nesupus? din acest moment proiec?iilor succesive ale devenirii fenomenale. Toposurile poetice devin astfel În poezia lui Eminescu „pilonii" pe care se sprijin? Întregul univers artistic al crea?iei sale. Prin raportarea la dimensiunea mitic? a crea? iei lirice eminesciene, topos-urile poetice I?i amplific? semnifică?iile originare de elemente constituente ale peisajului. Atribuindu-le valoare arhetipal?, fantezia creatoare a poetului preschimb? simplul cadru natural
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
categorii apriorice specifice oric?rei mitologii: timp, spa?iu, cauzalitate orfic?. Originalitatea operei eminesciene vine din „Întruparea lor În forme proprii" (topos-urile poetice), În structuri ce poart? „Însemnele matricii gândirii" sale iar, pe de alt? parte, din ineditul expresiei artistice. Lumea mitului, reunind aceste virtu?i, face posibil? comunicarea fiin?ei umane cu universul din jurul s?u prin simbol, ajutând-o În felul acesta s? I?i dep??easc? propriile limite: „... miturile încît? În realitate omul ?? creeze, deschizând tot mereu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
imago mundi" . (Mircea Eliade) În acela?i timp, ele exprim? dorin?a omului de a dep??i grani? ele timpului, „revoltă Împotriva ireversibilit??îi timpului", ajutându-1 astfel „s? construiasc? realitatea" prin intermediul acestor simboluri cu valoare arhetipal? (a c? ror materializare artistic? este reprezentat? de topos-ul poetic). Re-creând tot mereu lumea prin mit, omul se elibereaz? astfel de „povară timpului mort", dându-i asigurarea c? poate suprima trecutul, c? poate s? I?i reînceap? via?a, creând o nou? lume: „Prin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
crea? iei eminesciene perspective uimitoare: „ Momentul descoperirii mitului a dat gândirii ?i crea?iei eminesciene o cu totul alt?, infinit superioar? Întors?tur? ". (Zoe D.-Bu?ulenga) Complexitatea discursului poetic eminescian este dat? astfel nu numai de frumuse?ea expresiei artistice, ci ?i de „Îmbinarea nivelului sonor, morfo-sintactic cu sensul semantic dat de mit" (N. Bomher) , de valoarea de simbol pe care o au toate elementele ce compun universul liricii sale. Scopul poeziei fiind de „ a aduce lumea, via?a ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ei În forme estetice" (Eminescu -Manuscrise), aceste topos uri poetice, complex organizate În ceea ce N. Bomher numea „re?eaua de imagini mitice" se identific? atât de mult cu universul spiritual al poetului, Încât, În absen?a lor, crea?ia să artistic? ar deveni lipsit? de semnifică?ie ?i consisten?? metafizic?. Recuren?a „motivului" florii albastre ar fi unul dintre nenum?ratele exemple care ar confirma ideea c? topos-urile poetice devin, În crea?ia eminescian?, simboluri, imagini ale unui univers mitic
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
un „principiu magic" . În poezia eminescian?, noaptea comunic? o sugestiv?? ?i unic? frumuse?e nu numai la nivelul expresivit??îi imaginilor poetice, ci ?i al valorilor semantice, al complexelor simboluri metafizice pe care ni le dezv?luie universul s? u artistic: „Dac? realitatea este proiec?ia sau ??sfrângerea unei Înalte gândiri nemi?câte ce o contempl?, noaptea lunar? ne Ing?duie experien? a acestui adev?r metafizic, devine oglindă lui, transparentul lui simbol" . Tablourile nocturne din crea?ia eminescian? sunt de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Ea Închipuie doar formă sub care se prezint? neauzul unor ignorate acorduri cosmice sau disonante de haos" . (E. Papu) Sentimentul departelui proiectat vizual ?i auditiv În „nemarginile" universului sau În abisul sufletului cunoa?te În poezia eminescian? nenum?rate ipostaze artistice care „ne deșt? inuiesc despre trecerea unor nesfâr?ițe obstacole În materie de Întindere de timp, de regn ontologic, de tip al lui a fi, care În mod obi? nuit ne despart de punctele marilor dep?rt?ri ? i ale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
se petrece mereu, f??? sfâr?it. Fraged? această tr?ie?te, dar pururi Într-un mediu nou. Pretutindeni ea e o clip? care nu este, devine, este, scade, nu este ". Aceast? idee Înseamn? pentru Eminescu mai mult: ea devine pretext artistic al medita?iei lirico-filozofice asupra existen?ei umane ?i asupra sentimentului iubirii. În poezia „La steaua", poetul a concentrat „mecanică luminii stelare" „pentru a da iubirii, chiar stinse, orizontul supremei (dar ?i amarei) omolog?ri cu mi?carea corpurilor cere
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
privea În bisericile Moldovei sau pe care, „fiind ??iet" le Întrez?rea „printre pleoape", colindând ??durile fermecate ale Ipote?tilor, aceste „pagini Înstelate" relev? că ?i celelalte topos-uri poetice care alc?tuiesc universul poeziei o multitudine de semnifică?îi artistice imaginile poeziei lui Eminescu „nu sunt În func?ie de gandire", „ci pur ?i simplu metafore", afirm? G. C?linescu. „Sfânt ochi de aur" ce „tremur? În nori", ivindu-se printre genele acestora din ochiul albastru al cerului, lumina stelelor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sune! " (Lacul) Armonia cântecului (exprimat? nu numai la nivelul expresiei poetice, a sugestiilor fonetice ob?inute prin alternarea vocalelor Închise „u", „i" ?i a vocalei deschise „a", prin repetarea cuvântului „de" ?i prin rimă deschis?, ci ?i la nivelul imaginilor artistice) este o dimensiune fundamental? a crea?iei poetului. În opera să, toate apele au virtu?i muzicale: „apele plâng clar izvorând În fântâne" (Sară pe deal), „Îngâna-ne-vor c-un cânt / Singuratece izvoare" (Dorin? a), „murmurul cel dulce / Din
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Fr. Spielhagen „ Naturile problematice ") Simbol tainic al „norocului care umple Întregul suflet" (G. Brandes), floarea albastr? este unul dintre topos-urile poetice pe care Eminescu 1-a Împrumutat din romantismul german, dar pe care 1-a Înzestrat cu valen?e artistice noi, „deschise spre orizontul culturii na?ionale, integrându-1 Într-o viziune legat?, coherent? asupra iubirii că for?? uria??, constructoare de lumi posibile, unificatoare a universului" . Identificându-se cu sentimentul iubirii, floarea albastr? aduce versurilor eminesciene frumuse? ea, triste?ea, ging
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
înlocui monarhia cu republica. Febra intertextualistă nu amestecă doar personaje, ci și stiluri și limbaje. În Stăpînul tăcerii, Osiris vorbește ca Trahanache, fiul său, Horus, ca Iorgu de la Sadagura, regina etiopiană Aso, ca Ioana țiganca din Chirița lui Alecsandri. Cîștigul artistic este enorm, comicul irezistibil, încît autorul trece, în percepția noastră cel puțin, între cei mai originali comediografi contemporani. Dar formula este și a lui Giraudoux din Război cu Troia nu se face și a lui Radu Stanca din Gîlceava zeilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
la farmecele ei. SONIA: Luați loc. (stă și ea în fața lui picior peste picior valorificînu-și fusta mini și decolteul, joc mut de expunere și privire între ei) EDITORUL: Deci sînteți nepoata maestrului Ștefan Mihail... Se cunoaște. Păreți a avea temperament... artistic. Vă place literatura? SONIA (afectată): Foarte mult. Enorm (arată cu degetele cît). EDITORUL: Oho! Atît de mult? Aveți gînduri mari (îi face curte). Se vede că sînteți o tînără (o apreciază din ochi) cultivată. Vă place poezia americană? SONIA: Imens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
în continuare pe jocul bagatelei axiotropiste de universalizare a valorilor sau se va fixa în zona dramelor prezentului, strigînd în deșert. Cert e doar faptul că teatrul său, pe care l-aș numi un accelerator de stereotipii, face posibilă explorarea artistică a unui univers încă necunoscut și, mai ales, imprevizibil. (Préférence cu Istoria. Teatru și bagatelă de Horia Gârbea, în Zburătorul, nr. 1 2 3 1995, p. ȘTEFAN ION GHILIMESCU A utorul de texte pentru teatru este un comediant și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
tovarășul Rogoz. Domnule elev, am Înțeles că Înveți la Liceul Hașdeu și că participi la olimpiadele de limba română. Felicitări. Nu uita că viitorul Republicii Socialiste România depinde și de dumneata și că pe viitor rolul dumitale În dezvoltarea vieții artistice a țării noastre va fi capital. Succes. Să trecem peste amenințările cu dezosarea, prin care Puiu Nistea, după cum Îl știm de mult, a Încercat să te Încurajeze... — Ha! Ha! a râs de lângă el Siboiu, pe care Ionela l-a privit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
orânduirii comuniste. Scriitorul abordează aici piesă de teatru că gen literar permisiv în realizarea unui pamflet politico-social (tragi-comedie, pe alocuri dramă), folosind în mod conștient, cu rolul de a-și exprima indignarea față de anumite aspecte sociale, ca mijloace de expresie artistică: obscuritatea, digresiunea, banalitatea, truismul, prolixitatea, solecismul. Stilul este unul oral-publicistic, caracterizat prin spontaneitate, ironie, plus afectiv. Personajele sunt generice; orice administrator de bloc poate lua locul D-lui. Dima și orice muncitoare din fosta clasa de partid poate fi babă
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
o scădere demografică. Populația municipiului a ajuns la un număr de 71325 de locuitori. Va reveni urbea noastră la statutul de oraș patriarhal din veacurile trecute ?... Răspunsul vine de la un mare estet, scriitorul Garabet Ibraileanu: ”Sistemul de gândire și curentele artistice atârna de momentul istoric.Momentul istoric atârna de structura socială.Structura socială atârna de rezultatul luptelor dintre clase.Luptele dintre clase se reduc la goana eternă a indivizilor după mai bine,adică după condițiile cele mai favorabile pentru păstrarea acelei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
plictisesc cumva, sper că nu ți-ai înghițit limba?! Apucă aparatul și îl întrebă din priviri pe vorbăreț - apărea și dispărea, se trăgea într-o parte, îi vedeai jumătate din trup, apoi dispărea din nou și auzeai doar câteva mormăieli artistice dacă îi poate face o fotografie. Pictorul arboră un zâmbet imens. Dinții de un alb surprinzător - numai buni pentru o reclamă la pastă de dinți străluciră în razele soarelui. Clic. Clic. Clic. Pictorul se ridică de pe scaun și făcu o
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]