8,235 matches
-
compuși la stările de oxidare +2 și +3, prin pierderea doar a electronilor ns și, parțial, și a electronilor (n-1)d. Combinațiile formate au un predominant caracter covalent. Ca urmare a fenomenului de contracție a lantanidelor, se constată a asemănare extraordinar de mare între zirconiu și hafniu în ce privește proprietățile fizice și chimice. De aceea aceste metale se găsesc în natură sub forma unor minereuri comune, fiind greu de separat. Titanul este un metal răspândit în natură. Aceste metale se obțin
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Gd, terbiul Tb, disprosiul (dysprosiul) Dy, holmiul Ho, erbiul Er, tuliul (tuliumul) Tm și yterbiul Yb. Aceste elemente chimice se aseamănă foarte mult în ce privește proprietățile fizico-chimice și comportarea generală, atât în stare elementară, cât și sub formă de compuși. Această asemănare se datorează configurației electronice particulare pe care acestea o au: Întrucât electronul distinctiv nu se plasează pe ultimul nivel energetic, nici pe penultimul, ci abia pe antepenultimul, influența acestuia asupra proprietăților este extrem de mică. Prin urmare, se constată diferențe foarte
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
și o altă întrebare: dacă operele de artă alcătuiesc o clasă de sine stătătoare, cu alte cuvinte au toate artefactele, ce sunt operele de artă? Cei care răspund negativ susțin că termenul operă de artă este un concept de tipul asemănare de familie. Conform acestui punct de vedere, operele de artă, în uriașa și ireductibila lor varietate, dau la iveală modalități complexe de intersectare în asemănări și deosebiri. Ceea ce intră în categoria artei depinde cel puțin în parte, de deciziile variabile
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Cei care răspund negativ susțin că termenul operă de artă este un concept de tipul asemănare de familie. Conform acestui punct de vedere, operele de artă, în uriașa și ireductibila lor varietate, dau la iveală modalități complexe de intersectare în asemănări și deosebiri. Ceea ce intră în categoria artei depinde cel puțin în parte, de deciziile variabile istoric, cu privire la cum anume ar trebui evaluate asemenea similarități și diferențe. Conform perspectivei extreme, părțile interesate de un aspect pur economic, de ceea ce va fi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
liturgic în care se află imaginile (icoanele)39. Părinții conciliari de la Efes au definit imaginea‑icoană cu termenul de templu, adică loc în care cine este reprezentat este și în mod miraculos pre‑ zent, participând la misterul divin chemat spre asemănarea cu Dumnezeu: Dumnezeu‑om este alături de noi pentru a ne aminti că și noi suntem imagine a lui Dumnezeu, iar destinul nostru este de a deveni asemenea lui40. 3.2. Fundamentele biblice ale imaginii Cristos este imaginea lui Dumnezeu manifestată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
s‑1 considerăm pe Adam purtătorul primului chip cre‑ at al lui Dumnezeu. În cartea Genezei se spune limpede: și a creat Dumnezeu pe om după chipul său; după chipul lui Dumnezeu l‑a făcut 51. 5. Despre imagine, reprezentare, asemănare Interdicția vetero‑testamentară a folosirii ,,chipurilor cioplite” în cultul mozaic a exercitat o influență profundă asupra întregii tradiții biblice, în teo‑ logie și spiritualitate. Dumnezeu nu putea fi reprezentat într‑o formă vizuală care să fie demnă de venerare și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
printr‑o apropiere voită de economia divină; la fel este o proprietate a Cuvântului să fie înconjurat de o mulțime de frați și primul născut între ei datorită unirii sale cu carnea 62. Cuvântul devenit trup, a refăcut chipul și asemănarea deoarece El însuși a devenit ceea ce exista deja după chipul său, gravând în profunzime asemănarea, fâcându‑l pe om asemenea Tatălui celui nevăzut. Sfântul Ciril susține că imaginea lui Dumnezeu care e pe chipul lui Cristos nu este o imagine
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fie înconjurat de o mulțime de frați și primul născut între ei datorită unirii sale cu carnea 62. Cuvântul devenit trup, a refăcut chipul și asemănarea deoarece El însuși a devenit ceea ce exista deja după chipul său, gravând în profunzime asemănarea, fâcându‑l pe om asemenea Tatălui celui nevăzut. Sfântul Ciril susține că imaginea lui Dumnezeu care e pe chipul lui Cristos nu este o imagine decolorată, dar o imagine care strălucește de lumină și de glorie în ciuda cărnii vizibile. Referitor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Temele chipului, numelui, gloriei, reluate neîncetat, arată că Dumnezeu este cel cu totul altul și distanța devine astfel locul gloriei. Pentru Ezechiel, gloria divină strălucește cu o formă de om întipărită în Dumnezeu: a apărut în înălțimi, o figură cu asemănare omenească 73. În același fel Dumnezeu se revelează lui Daniel într‑o înfățișare de om ceresc: iată apărând pe norii ce‑ rului unul asemănător cu Fiul Omului. Astfel omul, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu 75 aspiră neîn‑ cetat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
apărut în înălțimi, o figură cu asemănare omenească 73. În același fel Dumnezeu se revelează lui Daniel într‑o înfățișare de om ceresc: iată apărând pe norii ce‑ rului unul asemănător cu Fiul Omului. Astfel omul, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu 75 aspiră neîn‑ cetat să contemple modelul divin ce‑1 poartă în sine așa cum se exprimă sfântul Grigore de Nissa: cel iubitor care arde de dorința frumuseții, privind continuu ceea ce îi apare ca o imagine a ceea ce dorește
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
acelei uniri între Dumnezeu și om, stabilite la întrupare; este lăcașul în care împărăția cerurilor rămâne deschisă pentru om, oferind căi și mijloace de a conduce pe acesta în slava dumnezeiască. Dumnezeu l‑a creat pe om după chipul și asemănarea sa; un chip dumnezeiesc pe care, din cauza păcatului, omul l‑a desfigurat în mod jalnic. Dar Cristos, imaginea deplină și perfectă a lui Dumnezeu cel nevăzut, l‑a răs‑ cumpărat cu milă prin moartea sa. Apoi în Cristos, ucenicii săi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din tezaurul său bun, iar omul rău scoate lucruri rele din tezaurul său rău. La propagarea cultului icoanelor a contribuit mult Conciliul din Constantinopol din anul 692, acolo unde s‑a exprimat regula ca Isus Cristos să fie înfățișat după asemănări umane, prin aceasta putându‑se scruta mai bine profunditatea misterului umilinței la care s‑a supus Cristos în viața sa pământească, prin pătimire și moarte. Sfântul Ioan Damaschinul spune că: icoanele sunt Sfânta Scriptură care se oferă cu precizie și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
religie tindea spre o artă pur decorativă, ornamentală. Mănăsti rile au fost în mare parte închise și monahiile au fost obiectul unei persecuții crude; s‑a ajuns să se taie mâinile acelora care aveau curajul de a picta icoane având asemănări și înfățișări umane. Iconoclaștii erau de fapt cei de la curtea imperială, armata și o parte din cler mai apropiată împăratului; în favoarea picturii religioase erau monahii, clerul minor, și marea parte a poporului. Iconoclaștii doreau să purifice cultul de fetișism,iar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Cristos spuneau: arătăm doar natura sa umană dat fiind că cea divină nu se poate reprezenta. Pentru Biserica orienta‑ lă în schimb, posibilitatea de a‑l reprezenta pe Cristos, arăta realitatea întru‑ pării sale: dacă Isus și‑a asumat înfățișări, asemănări omenești, acestea trebu‑ iau și reprezentate. Această luptă împotriva icoanelor a servit imperiului să îi înfățișeze doar pe reprezentanții săi glorificându‑și realizările lor militare. E de ajuns să ne gândim în acest sens că pe monede în locul imaginii lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
frumusețe, armonie. De la Confesiunile sfântului Augustin până la Itinerarium‑ul sfântului Bo‑ naventura, în spiritualitatea creștină se afirmă fără încetare că nici un lucru nu ar fi frumos dacă nu ar veni de la Dumnezeu. Frumusețea unei creaturi nu este altceva decât o asemănare cu frumuse‑ țea divină la care lucrurile devin părtașe 85. Lucrarea cea mai frumoasă a lui Dumnezeu este omul; el este capodopera mâinilor sale, ca atare Dumnezeu își întipărește frumusețea sa în sufletul omului, imprimând în el chipul și asemănarea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
asemănare cu frumuse‑ țea divină la care lucrurile devin părtașe 85. Lucrarea cea mai frumoasă a lui Dumnezeu este omul; el este capodopera mâinilor sale, ca atare Dumnezeu își întipărește frumusețea sa în sufletul omului, imprimând în el chipul și asemănarea sa. Sufletul omului fiind imagi‑ nea lui Dumnezeu, radiază frumusețea lui Dumnezeu. Această realitate îl în‑ dreptățește pe sfântul Paul să afirme că suntem înfiați de Dumnezeu. Frumusețea interioară când nu este umbrită de păcat, se reflectă și în exte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
asociativ‑recombinativă a imaginației pentru ea însăși. Crearea lui Adam spre exemplu, pentru Renaștere a devenit un simbol: Dumnezeu Tatăl plutește în aer purtat de ființe celeste - îngeri lăsând scânteia spiritului său divin în om; omul creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu se trezește la viață în momentul în care Dumnezeu îi insuflă spiritul său care îl pune în mișcare. El nu mai este o creatură fără suflet ci un spirit insuflat de cel Atotputernic, o ființă care este creată
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
vezi figura 105), la care breșa dintre cei doi centri îndepărtați este podită similar de vectorul excentric al brațului creato rului. În ambele exemple, creatorul din dreapta înfruntă creatura din partea stângă animând o, iar o atingere a degetelor realizează miracolul creației. Asemănarea se oprește însă aici. Michelangelo concepe cele două personaje înclinate unul către celălalt, dornice să învingă prăpastia dintre spirit și materie. Gauguin folosește portretul prietenului său pentru a descrie creativitatea ca pe o luptă problematică. Paleta de pe verticala centrală îl
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în poziția ei centrală, iar cei de față, îngenuncheați și în picioare, stau de jur-împrejur într-un aranjament abia schițat. Muzeul metropolitan de artă, New York La ce contribuie perspectiva Descoperirii perspectivei centrale i se atribuie în primul rând asigurarea unei asemănări izbitoare cu proiecția optică. Perspectiva aduce totuși și alte contribuții la fel de importante. Una dintre ele ar fi aceea că întărește continuitatea abia conturată a panoramei spațiale, conferindu-i unitate și o structură precizată geometric. De asemenea, ea asigură expansiunii spațiale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
la întrebarea dacă schemele organizării vizuale discutate în această carte aprofundează fundamentul funcționării omului, pentru a extrage ceea ce toți oamenii au în comun, sau dacă aceste scheme operează la un nivel atât de ridicat al complexității umane, încât diferența depășește asemănarea. În următoarea secțiune voi oferi câteva sugestii cu privire la baza fizică a schemei noastre perceptive. Pentru moment voi rămâne la evidența accesibilă în experiența vizuală însăși. Am avut ocazia să observăm că centrul de echilibru al unei compoziții nu are nevoie
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
spațiului existente în lumea noastră. În anumite condiții pare plauzibilă afirmația că, din moment ce oamenii de pretutindeni sunt expuși anumitor condiții naturale similare, vor răspunde la ele în moduri similare. Acest tip de raționament se folosește, de exemplu, pentru a explica asemănările de bază din miturile diferitelor culturi. Astfel, Joseph Campbell, în prefața sa la o carte pe această temă, a scris despre . Același lucru este valabil pentru simbolurile de bază, precum diferența dintre lumină și întuneric sau dintre înălțare și cădere
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
aceste mecanisme se compun din seturi 198 | Forța centrului vizual de paralele orizontale și verticale și forme concentrice (figura 138). Experimentele realizate de Dodwell cu sugari și pui de pisică au sugerat o sensibilitate nativă evidentă față de acele modele. Remarcabila asemănare dintre structurile la care am ajuns în propriul nostru studiu al compoziției și cele rezultate din această cercetare asupra mecanismelor care susțin stabilitatea perceptivă merită atenția noastră. Doar lucrările viitoare vor arăta dacă această similitudine aparentă derivă din procese neuronale
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sculpturi. COMPOZIȚIE - O dispunere a elementelor vizuale creând un întreg autonom, echilibrat și structurat astfel încât configurația forțelor să reflecte semnificația formulei artistice. Compoziția se referă la dispunerea elementelor în spațiul bisau tridimensional; compoziția culorii se bazează pe raporturi sintactice, precum asemănarea, complementaritatea și contrastul, precum și pe relațiile dintre culorile primare și secundare. COMPOZIȚIE BIPOLARĂ - O compoziție bazată pe doi centri separați, menținuți în echilibru în jurul centrului de echilibru. CONSTANȚĂ - Gradul în care obiectele lumii fizice sunt percepute fizic ca având aceeași
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
baze pentru forțele vizuale. Localizările pe axe dețin un maximum de echilibru vizual. CULORI PRIMARE - Cele trei culori primare sunt culorile pure neamestecate: roșu, galben și albastru. Această triadă constituie baza tuturor relațiilor compoziționale ale culorilor obținute prin amestec, contrast, asemănare sau complementaritate. DEPLASARE - Localizarea vizuală a punctului central sau a unei axe centrale poate devia de la locul său geometric. Aceasta se întâmplă, de exemplu, atunci când o masă, sau o coloană, sau o linie divizoare urmează funcția axei centrale vecine sau
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în a arăta persoana care vorbește, pe sine se arată cu degetul și despre cine se vorbește, se întoarce cu privirea și arată cu degetul spre persoana despre care se vorbește. Gesturile se împart în gesturi naturale, care au o asemănare oarecare cu obiectele si cele convenționale sau artificiale, acestea sunt cele create.Pe planul gândirii gestul reactualizează „ imaginea generalizată a obiectului desemnat„. În societate, defcienții de auz, chiar și cei demutizați comunică între ei mai ales prin intermediul gesturilor. Achiziția limbajul
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]