KorAP: Find »[drukola/base=basm & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...206 207 208 ...349 >

8,717 matches

Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

și așezate în ordine mitologică, vol I, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998, Cum s-a făcut casa, p.20. 83 Romuls Vulcănescu, Op. cit., pp. 448-449. 84 Ilie Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura "Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 4. 85 Ibidem, p. 44. 86 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Op. cit., v. Obiceiuri de iarnă, pp. 390-402. 87 De sub muntele Rarău. Folclor din ținutul Câmpulungului

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983, p. 48. 84 Ibidem, p. 47. 85 Ibidem, p. 49. 86 Ibidem, pp. 279-280. 87 Ibidem, p. 93. 88 Ibidem, p. 350. 89 Ibidem, p. 367. 90 Ilie E. Torouțiu, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 81. 91 Folclor stăneștian, În memoria lui Vasile Posteucă, Ediție alcătuită de Ion Crețu, Ion Filipciuc și Ion Posteucă, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Cit., p. 17. 99 Ibidem, p. 26. 100 Ibidem, p. 118. 101 Ibidem, p. 130. 102 Folclor din Țara Fagilor, Ed. Cit., p. 59. 103 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ed. cit., pp. 438-439. 104 Ibidem, p. 440. 105 Lazăr Șăineanu, Basmele românilor, Ed. cit., pp. 226-227. 106 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit. p. 32. 107 Ibidem, p. 83. 108 Ibidem, p. 87. 109 Ibidem, p. 135. 110 Ibidem, p. 162. 111 Ibidem, p. 163. 112 Ibidem, p. 164. 113

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
pp. 212-213. 144 Ibidem, p. 369. 145 Ibidem, p. 370. 146 I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, Ed. cit., v. Moartea ca cumătră, pp. 254-257. 147 Ibidem, v. Tei-Legănat, Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne și Șchiopul-cu-barbă-cât-cot, pp. 111-112. 148 Lazăr Șăineanu, Basmele române, În comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, p. 501. 149 De sub muntele Rarău, Ed. cit., p. 23. 150

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
146 I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, Ed. cit., v. Moartea ca cumătră, pp. 254-257. 147 Ibidem, v. Tei-Legănat, Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne și Șchiopul-cu-barbă-cât-cot, pp. 111-112. 148 Lazăr Șăineanu, Basmele române, În comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, p. 501. 149 De sub muntele Rarău, Ed. cit., p. 23. 150 Ibidem, p. 67. 151 Ibidem, p. 44. 152 Ibidem, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Ed. cit., pp. 158-159. 200 Ibidem, p. 173. 201 Artur Gorovei, Literatură populară, II, Ed. cit., p. 128. 202 Ibidem, p. 129. 203 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit., p. 183. 204 Ilie E. Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ed. cit., p. 64. 205 Ibidem, p. 65. 206 Folclor din Țara Fagilor, Ed. cit., p. 361. 207 De sub muntele Rarău, Ed. cit., p. 98. 208 Ibidem, p. 105. 209 Ibidem, p. 107. 210 Ibidem, p. 106

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Introducere în antropologia culturală, Ed. cit., p. 217. 220 Sim. Fl. Marian, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 83. 221 v. Ion Ghinoiu, Vârstele timpului, Ed. cit., pp. 34-35. 222 Ibidem, pp. 14-15. 223 Ibidem, pp. 18-20. 224 Lazăr Șăineanu, Basmele românilor, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, 1978, p. 253. 225 Ibidem, p. 222. 226 Ibidem, p. 224. 227 Ibidem, p. 226. 228 Ibidem, p.234. 229 Ibidem, p. 235. 230 Ivan Evseev, Dicționar

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
alte popoare, Ed. cit., p. 37. 325 Ibidem, pp. 37-38. 326 Ibidem, p. 182. 327 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., vol. II, p. 126. 328 Tancred Bănățeanu, Op. cit., p. 378. 329 Ibidem, p. 380. 330 Ilie E. Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme populare din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 45. 331 Ibidem, p. 40. 332 Lazăr Șăineanu, Basmele românilor în comparațiune cu Legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Bănățeanu, Op. cit., p. 378. 329 Ibidem, p. 380. 330 Ilie E. Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme populare din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 45. 331 Ibidem, p. 40. 332 Lazăr Șăineanu, Basmele românilor în comparațiune cu Legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, 1978, p. 277. 333 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., III, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
E. Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme populare din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura Biblioteca "Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 45. 331 Ibidem, p. 40. 332 Lazăr Șăineanu, Basmele românilor în comparațiune cu Legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice, Ediție îngrijită de Ruxandra Niculescu, Prefață de Ovidiu Bârlea, Editura Minerva, București, 1978, p. 277. 333 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., III, p. 298. 334 Ibidem, III, p. 299. 335 Ibidem, pp. 299-300

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165

programei, trebuia să facem doar pastelurile și scrisoarea a III-a. Dna profesoară ne-a vorbit mult despre Luceafărul (pe care am învățat-o chiar în întregime pe de rost) și sursa ei de inspirație, “Fata în gradina de aur”, basm cules se pare de germanul Kenish în timpul unei călătorii în Muntenia. Deși multe lucruri nu le-am înțeles la acea vreme datorită implicațiilor filozofice, acum când eu lucrez în în domeniul controlului sistemelor haotice, înțeleg genialitatea cuvintelor lui Eminescu: ”Din

NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

în lume urlet divin". Cetatea cu lăutari și menestreli, Ierusalimul, drumul spre hagialâc, spre perfecțiune trece prin umilință, în volumul "Balcanice" (1970): "Cu orbii, vom cerși călare pe măgari". Cu o anumită plasticizare, mai accentuată pictural, poetul creează peisaje de basm, reînvie motive orientale covorul persan, ceașca cu ceai: "Covorul șters, pătat de dragoste și rugi/ mi-azvârle în auz glasul bostanului vecin/ și călători bătrâni pe cai de porcelan/ mișcăm rotila veacului spre rai." Se îndoiește de credință, are de

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
pe mormânt cuvinte/ pe care ploile le vor spăla"/. Timpul lunecător, regretul unor posibilități pierdute sunt cuprinse în voci muzicale, frânte din când în când de resemnarea dură a singurătății: "Bătrânii mor și noi le ținem locul/ ca într-un basm uitat de frații Grimm/ dar trece timpul frunzele pe ochi/ psalmodind ad interim, ad interim." Un ochi lăuntric al artistului proiectează lumea în esența ei, pentru că tot ce este în jur: gesturi, cuvinte, nisip, pustiu, prietenul bun, copacul, filmul sunt

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
imaginile în sensul exprimării neliniștii în fața neînțelesului ce curge și-i îmbracă schelele/ ca-ntr-o pojghiță topită, de argint?/ recunoaște în scările de-acum/ treptele care lipsiseră-n legendă?" "Balada țăranului tânăr" începe voit naiv, într-o atmosferă de basm în care împăratul cel tânăr primise în dar pe tânăra împărăteasă, căprioară de argint, care și-acum "se despletea ca salcia de plâns". Natura participă la durerea mamei "frunza se lovește înduioșată, pietrele se macină sonor, ramurile se descărnează de

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
moarte, în peregrinările spiritului, prin diferite regnuri. Petru Poantă ("Modalități lirice contemporane") spune că ar fi cartea cea mai realizată a poetului. Eroul trăiește sentimental reîncarnării, precum și legătura cu pământul natal, totul redat într-un ceremonial străvechi, cu implicații de basm. "Manimazos are două brațe care creșteau într-o zi/ Cât brațele altora în șapte/." E, într-un fel, un Hyperion investit cu puterea cunoașterii, seamănă pe rând cu Zamolxe sau cu Pan. Ca și în "Pașii Profetului", asistăm la o

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
regnuri (animal, vegetal, mineral): "când prin aerul străveziu ca izvorul de apă păienjenișul de miere/ al miresmei de tei;/ când prin ape străvezii ca vântul". Portretul lui Manimazos se alcătuiește treptat de-a lungul poemului prin asimilarea unor elemente de basm. Manimazos are un ochi care râde și unul care plânge. El ne trimite și la bătrânul preot din "Strigoii" lui Eminescu: "Avea să fie preot și heghemon,/ cel ce-avea s-aducă Șarpele întemeierii,/ nici nu-ți vine să crezi

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
solară adusă de Manimazos, după ritualul spălării picioarelor. Cartea se încheie cu poemul "Sfera verde", care este cea a pământului, peste care Manimazos a aruncat sămânța, plămada plămadelor, sau "uterul culorii mame, împins de ochii șarpelui spre lume". Poemul îmbină basmul cu magia, narațiunea epopeică cu incantația psalmului, dar și a descântecului. Universul biblic este convertit într-un mare poem inițiatic, în care, așa cum s-a putut observa, Manimazoș a trebuit să se purifice în momentul în care din zeu a

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
lui Isus cu Miorița, stilul amintind pe alocuri de suprarealism: "Știu, domnilor soldați./ dar aș vrea, când mă mâncați,/ să mă sui pe deal și să mă arunc,/ în stomacul vostru adânc". Explicând originea poporului român, poemul dezvoltă elemente de basm, descriind drumul lung pe care-l aveau de parcurs, precum și motivul metamorfozării mielului în Făt-Frumos: Își ia frați de cruce/ și se duce și se tot duce;/ zi de vară până-n seară/ și urcă pe-o scară". Finalitatea demonstrează Unirea

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808

nebuni și sceneta cu "judecătoria". (Andrei Pîslaru) Comunicarea foarte degajată și complexă. (pr. Mircea Hurdea) Textele mi s-au părut foarte bine alese, foarte sugestive pentru tema dată, m-au fermecat de-a dreptul; a fost interesant să interpretăm altfel basmul știut din copilărie. (Romina David) Ce nu v-a plăcut? Timpul alocat temei mi s-a părut foarte scurt. (Roxana Bucur) Dacă s-ar putea sintetiza puțin, deoarece consider că patru ore e prea mult. (Oana Eliza Pîrtan) Participarea scăzută

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
tot un "licăr al privirii care răsfrânge eternitatea spiritului", cum spune minunat colega noastră, Ja. Începeam deja pe drumul acesta să descoperim măștile artistului, în aparențele sale. Diana Ș. ne-a purtat pe tărâmul literaturii, urmărind măștile omului social. De la basmul lui Andersen, Hainele cele noi ale împăratului, la textele despre încarcerare, abordând problema libertății, a raportului aparență-esență, a robotizării omului, a măștilor sociale asumate, am devenit cu toții mai reflexivi, dar și mai problematizanți, căci și literatura germană ne punea față

[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893

discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în imn, odă, epistolă sau în Glossa eminesciană: Tu rămâi la toate rece, / De tendeamnă, de te cheamă); - textualizarea lectorului în opera epică: ascultătorul basmului popular sau naratarul din proza cultă, postmodernistă, mai ales, precum în secvența: Dacă bine ții minte, mărite Cetitoriule - și nu vedem ce tear putea împiedica săți aduci aminte: memorie distributivă ai, cult ești, autodidact devii - pe cuviosul Metodiu și pe

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
unde pot interveni perturbări ale canalului. Comunicarea artistică apelează rareori la această funcție, verificarea canalului de comunicare reducânduse la creațiile populare (transmise pe cale orală) și la proza care simulează comunicarea orală (secvențeramă ale povestirii în cadru sau formulele mediane din basmele culte). FUNCȚIA REFERENȚIALĂ/INFORMATIVĂ/COGNITIVĂ/DENOTATIVĂ vizează capacitatea enunțurilor de a transmite informații, prin raportare la contextul comunicativ (locul, momentul și relația de comunicare dintre actanți) și la realitatea obiectivă și/sau fic țională. Ea semnalează capacitatea de a exprima

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
modul de expunere care constă în relatarea unor evenimente, întro succesiune de secvențe temporale. Acest mod de organizare textuală însumează „fabula“ („povestea“, „istoria“, șirul de întâmplări) și „discursul“ (textul, modalitățile narării) și este definitoriu pentru genul epic (romanul, nuvela, povestirea, basmul, schița, snoava, parabola, fabula, balada, poemul, epopeea; apare și în scrieri de graniță de tip memorialistic). Narațiunea este esențială în operele epice tradiționale, dar își pierde relevanța în epica modernă, devenind adesea un pretext. - Seria de evenimente (fabula, istoria) este

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
L. Rebreanu, Enigma Otiliei de G. Călinescu etc.), rezumativ (Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi; utilizat frecvent în schițe și fabule), enunțiativ (formularea unei cugetări, a unei judecăți de valoare, precum în Moara cu noroc de I. Slavici) sau stereotip (în basme: Povestea lui HarapAlb de I. Creangă). - Incipitul modern apelează la semnale metatextuale care reliefează convenția ficțiunii/convenția producerii textului. Incipitul de tipul ex abrupto prezintă elemente textuale ca și când ar fi deja cunoscute lectorului (Sărmanul Dionis de M. Eminescu, O scri

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
peascăse zarea ca scrumul. / Funingini, cenușa, sacopere drumul. (T. Arghezi) 2.10. Repere prozodice ale textului Deși în mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza rimată - sau creații dramatice (de exemplu, teatrul poetic al lui Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, Cocoșul negru sau drama în versuri Vlaicu Vodă de Al. Davila). Subiect controversat pentru poeții și teoreticienii ultimelor două veacuri, prozodia (gr.

Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]