7,041 matches
-
a lăsat risipite creațiile sale, neadunându-le măcar într-o plachetă, așa s-a întâmplat și cu conducătorul și îndrumătorul cenaclului nostru, care a scris destul de mult, stimulându i prin aceasta și pe î nvățăcei. Precizând că în unele perioade cenaclul era c ondu s chiar de G. Tutoveanu, care pentru noi era și patronul lui de fapt și spiritual, la pupitrul său bagheta având-o și Ion Manta Roșie, H. Zupperman, Eugenia Tutoveanu... Despre producția literară a lui Vladimir Cazacu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Despre producția literară a lui Vladimir Cazacu fac largă vorbire revista „Lumina”, care a apărut la Bârlad până în anul 1947, dar și ziarul „Păreri Tutovene” și succesorul acestuia „Steagul roșu”, care au găzduit opera lui, dar și a restului membrilor cenaclului. Lăsând la o parte duelurile epigramistice dintre Cazacu - Nedelea - Șușnea - Candel, primarul orașului - și despre care am scris într-o „Istorie a presei bârlădene”, Editura Moldova, 2004, și PIM, 2007, reaminte sc d oar ceva din ceea ce a publicat Vladimir
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
G. Damaschin, Cicero ne M ucenic, M. Panaite, Constantin Rânzescu, I.Ioniță, Paul Viscocil, Emil Tudor, Iulian Iavorschi, îl adaugă, după cum este firesc, și pe Constantin Dimoftache Zeletin, colegul meu de lic eu în 1948, cu care mergeam la ședințele cenaclului „Alexandru Vlahuță” de la Bibliotecă și unde într adevăr, noi, care mai citisem câte ceva, a doua zi, la școală ne lăudam că am fost la „Academie”. Spuneam aceasta, motivat, că îl avusesem prin tre noi, în hainele lui albe, perfect imaculate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu numai. Prin 1971, la o întâlnire de promoție la Lice ul „Gh. Roșca Codreanu”, când fostul nostru diri ginte, prof. H. Zupperman a strigat catalogul și ne a cerut „raportul de acti vitate”, cei care-i fuseseră participanți la cenaclul literar „Al exandru Vlahuță” pe care-l condusese cu competență și dăruire, n am ezitat o clipă să ne declarăm mândri că trecusem pe la porțile cenaclului care întreținuse flacăra Academiei Bârlădene. Era, deci, în 1971, în plin comunism, și într
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și ne a cerut „raportul de acti vitate”, cei care-i fuseseră participanți la cenaclul literar „Al exandru Vlahuță” pe care-l condusese cu competență și dăruire, n am ezitat o clipă să ne declarăm mândri că trecusem pe la porțile cenaclului care întreținuse flacăra Academiei Bârlădene. Era, deci, în 1971, în plin comunism, și într o sală de clasă își declar au apartenența la spiritul și școala de la Academie nu numai jurnalistul Ion.N.Oprea, prof. Petru Cozma, literatul Dolfi Solomon
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
noastre de la litere lipsă ori cuvinte încârligate, până la cele scrise de la dreapta la stânga. Nu le mai evidențiez, deși sunt numeroase, dar să le vedem pe altele mai importante: Victor Adrian Beldeanu (p.61) n-a frecventat niciodată la Bârlad un cenaclu cu numele „Stroe Belloescu”, motivul fiind acela că n-a existat decât cel cu numele „Al.Vlahuță”. Apoi, afirmația că Beldeanu ar fi debutat literar în revista „Luceafărul” în 1966 - cum s-a afirmat și în „Monografia Liceului „Gh. Roșca
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
chiar tecuceni, că ce mi i Tutova și ce-i Tecuciul, multă vreme, într-un fel localitățile și împrejurimile lor identificându se, confundându-se. Să nu uităm că în Tecuciul lui Calimach, la casa „cu zorele”, a ființat pe la 1871 cenaclul în care Doamna Amalia Papadopol - Calimach, „suprema distincție în aristocrația Moldovei de Jos” își primea cu plăcere poetică vizitatorii... Aici, la Tecuci a murit Amalia la numai 48 de ani , în 1895, iar în aceeași zi, la numai 25 de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
tratat însă nu cu mijloacele romancierului, ci cu ale dramaturgului, de vreme ce "preferința pentru dialog, încărcarea atmosferică nu prin satiră, dar printr-un mod de a face întâlnirile demonstrative, ritmica, toate sunt ale teatrului"51. Nici Eugen Ionescu, frecventator asiduu al cenaclului din strada Câmpineanu, nu se arată mai îngăduitor și contestă virtuțile tehnice ale romanului, după ce subliniază sămănătorismul temperamental al criticului care scrie literatură ca formă de terapeutică psihică. Importantă e observația privind caracterul dramatizabil al narațiunii: "Am îndrăzni să reproșăm
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
impresie. Hotărârea de a romanța". Mai mult, criticul citește epistola într-un spațiu străin, la Brașov, în preajma sărbătorilor pascale, departe de biroul și de cărțile lui, de căminul din strada Câmpineanu unde avuseseră loc, atâția ani la rând, ședințele de cenaclu fapt ce va fi contribuit, suplimentar, la accentuarea "emoției" invocate. În consecință, despărțirea de soție și de copil, ce a condus la destrămarea iluziei fericirii burgheze, e resimțită ca un sacrificiu dureros pe altarul creației, al scrisului activitate solitară având
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și bibliografie de Ion Nuță, Editura Junimea, Iași, 1980. Anonymus Notarius, E. Lovinescu, Editura Vremea, București, 1942. II. Referințe critice selective A. Studii critice George, Al., În jurul lui E. Lovinescu, Editura Cartea Românească, București, 1975. Gheorghiță, G., "Sburătorul". Revista și cenaclul, Editura Minerva, București, 1976. Holban, Ioan, Proza criticilor. Lovinescu. Ibrăileanu, Editura Minerva, 1983. Mihăilescu, Florin, E. Lovinescu și antinomiile criticii, Editura Minerva, București, 1972. Negoițescu, Ion, E. Lovinescu, Editura Albatros, București, 1970. Petrescu, Camil, Eugen Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
explorare lucidă a sufletului uman și a lumii, a "subiectului" și "obiectului" deopotrivă. 7 E. Lovinescu, "Istoria literaturii române contemporane (1900-1937)", în op. cit., p. 209. 8 După cum semnala Gabriela Omăt, articolul lui Lovinescu Mizerii literare nu a fost prizat la cenaclu, tocmai pentru că se baza pe un principiu considerat discutabil, acela conform căruia "în relatări ce n-au nimic cu istoria nu adevărul faptelor contează, ci exclusiv semnificația lor psihologică". Dorind să justifice deformarea caricaturală a unor portrete, cum și recursul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ar putea să uite vreodată pe doi dintre „vechii” Vasluiului în persoana Cătălinei Flondor și a lui Mihai Dumitriu (conu’ Mișa cum îi spuneam noi, poate în semn de respect fiindcă era mai în vârstă decât oricare dintre cei de la cenaclu). Ea a lucrat ca bibliotecară la Biblioteca județeană Vaslui de la terminarea facultății și până la ieșirea la pensie, când a plecat definitiv din Vaslui în Timișoara ei natală. Conu’ Mișa a avut o traiectorie finală a vieții foarte zbuciumată, pentru că nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
politicieni, iar cei mai mulți erau în orice caz activi politic. "Capitala" acestei lumi era desigur Parisul, tradițională țintă a călătorilor și expatriaților noștri. Acolo a înflorit, în ciuda lipsurilor materiale și a ostilității Stângii franceze, un sistem complex de întâlniri periodice, asociații, cenacluri, publicații. (Nici această istorie nu s-a scris!) Exista un asemenea proiect în generația "a doua" de exilați, generația voastră? V. N.: Nu prea. Generația a doua a fost formată mai ales din oameni de specialitate, din profesioniști. Eu, desigur
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
produsul lumii mutante și haotice a ceaușismului, dar părea structurată de traseele formative și existențiale similare (naveta, de exemplu) și de afinitățile simbolizate, cel puțin pentru cei dinafara lor, de "grupuri" aflate într-o relativ bună comunicare la nivel național: Cenaclul de luni, "grupul" de la Iași, "gruparea" Echinox, "grupul" de la Timișoara. La început, mi se părea că din acel mediu, care era "biologic" la vârsta primei maturități dar părea însetat de schimbare, urmau să se desprindă figurile care să ducă mai
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
un sine care se întemeiază prin această asumare"3. Într-adevăr, Monica Lovinescu îmbrățișează destinul de patriot exilat, dar nu își formase o carieră în literatură, înainte de colaborarea cu Radio Europa Liberă. Interesul față de literatură (participă din copilărie la ședințele cenaclului literar "Sburătorul", urmează Facultatea de Litere a Universității din București, scrie proză scurtă și cronici dramatice) nu egalează renumele câștigat în Paris, dar stă la baza lui. Primii ani de după război sunt definiți de succesul pe care-l are la
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
renumele câștigat în Paris, dar stă la baza lui. Primii ani de după război sunt definiți de succesul pe care-l are la facultate și de pătrunderea, independentă de moștenirea intelectuală, în lumea teatrului. Bucuria reușitei dispare după închiderea definitivă a cenaclului "Sburătorul" și instaurarea puterii comuniste. Atmosfera tensionată din România, aversiunea față de comunism, prevederea consecințelor originii sociale, posibilitatea de a studia la Paris, sunt tot atâtea motive de a pleca din țară. La începutul lui septembrie 1947, datorită unei burse de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Românesc" în 1983 afirmă că, deși exilul nu este foarte organizat, asociațiile luptă pentru o "Românie democratică, liberă și independentă, în granițele ei firești"118, informând Occidentul despre ce se întâmplă în țară și prezentând modele bazate pe democrație. Primul cenaclu literar, organizat la inițiativa lui Mircea Eliade, cenaclu trecător și instabil, datorită contextului anilor '50, este înlocuit abia două decenii mai târziu de seria de întâlniri regizate de L.M. Arcade (pseudonimul lui Leonid Mămăligă). Cenaclul său devine un loc de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
este foarte organizat, asociațiile luptă pentru o "Românie democratică, liberă și independentă, în granițele ei firești"118, informând Occidentul despre ce se întâmplă în țară și prezentând modele bazate pe democrație. Primul cenaclu literar, organizat la inițiativa lui Mircea Eliade, cenaclu trecător și instabil, datorită contextului anilor '50, este înlocuit abia două decenii mai târziu de seria de întâlniri regizate de L.M. Arcade (pseudonimul lui Leonid Mămăligă). Cenaclul său devine un loc de întâlnire între literați, aflați sau nu în exil
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
modele bazate pe democrație. Primul cenaclu literar, organizat la inițiativa lui Mircea Eliade, cenaclu trecător și instabil, datorită contextului anilor '50, este înlocuit abia două decenii mai târziu de seria de întâlniri regizate de L.M. Arcade (pseudonimul lui Leonid Mămăligă). Cenaclul său devine un loc de întâlnire între literați, aflați sau nu în exil, un spațiu al exprimării artistice. În anii destinderii ideologice, reprezintă o formă de receptare și integrare reciprocă a celor două literaturi, din țară și din exil. Întâlnirile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o formă de receptare și integrare reciprocă a celor două literaturi, din țară și din exil. Întâlnirile scriitorilor din țară cu cei din exil intermediază cunoașterea reciprocă și popularizarea ambelor manifestări culturale. Monica Lovinescu amintește, de nenumărate ori, de întrunirile cenaclului, important pentru viața culturală și socială a românilor. Relațiile de prietenie dintre participanți dau întrunirilor un aer familiar, destins. Un exemplu luat din memorii: la una din ședințe se aduce vorba despre mama bolnavă a lui Mircea Eliade. Poetul Ion
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
una din ședințe se aduce vorba despre mama bolnavă a lui Mircea Eliade. Poetul Ion Alexandru cade în genunchi în fața lui Eliade și-l roagă să nu meargă în țară pentru a nu le oferi comuniștilor prilej de falsă reconciliere. Cenaclul rezistă timpului și controverselor din exil, deoarece pretinde membrilor săi verticalitate în critica textelor și politețe față de autori. Solidaritatea în exil este necesară și dorită, dar diferențele de vârstă, de formare intelectuală și profesională, de mentalitate, de formație politică, de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ca să nu mai pomenim de versificațiile cu "frunză verde" și alte neaoșisme"121, supărându-se în cazul refuzului. Eliade preferă să-i ignore și să nu le critice în scris operele. Încrederea în cultura românească îl determină să înființeze primul cenaclu literar din exil. Întâlnirile aveau loc într-o cafenea de pe cheiul Senei, unde primea tinerii artiști români. Aici acordă un interviu lui Adrian Păunescu, cu condiția să-l difuzeze integral. Adrian Păunescu, nu numai că trunchiază articolul, dar îl compromite
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ca reevaluări critice și memorialistice ale întâlnirilor directe sau indirecte cu scriitorii din emigrație. Monica Lovinescu intră în contact cu foarte mulți literați din țară și din exil, fie în cadrul întâlnirilor cu caracter mai oficial cum sunt conferințele, mesele rotunde, cenaclurile literare, fie în mediu familiar. În ambele cazuri, intermediază receptarea reciprocă a artiștilor și drept consecință, pătrunderea clandestină în țară a ideilor, textelor, teoriilor vestice. Legat de acest subiect, Eva Behring subliniază capacitatea cronicilor literare de a oferi informații utile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și descumpănire: "nu-i poate îndura absența decât devenind el: întâi începe să-i semene la scris, iar mai apoi, din tânăra superficială [...] se transformă brusc în autoritatea care prezidează, în același apartament, ca moștenitoare și legatară, ședințele reluate ale cenaclului "Sburătorul""255. Figura paternă, dureroasă prin absență și estompată de personalitatea mamei, este evocată cu multă discreție. Să nu uităm că Monica Lovinescu se dezvoltă, totuși, în cenaclul Sburătorul, ascultând vocile unor mari scriitori și asistând la nașterea literaturii. În
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
care prezidează, în același apartament, ca moștenitoare și legatară, ședințele reluate ale cenaclului "Sburătorul""255. Figura paternă, dureroasă prin absență și estompată de personalitatea mamei, este evocată cu multă discreție. Să nu uităm că Monica Lovinescu se dezvoltă, totuși, în cenaclul Sburătorul, ascultând vocile unor mari scriitori și asistând la nașterea literaturii. În cronica din 18 decembrie 1962 renunță pentru o clipă la principiul conform căruia "o judecată estetică asupra operei, nu pare la locul ei când legături prea strânse de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]