56,438 matches
-
firme naționale. Libera circulație a serviciilor era și ea îngreunată de reglementări prudențiale și de siguranță națională. Furnizorii de servicii aveau nevoie de certificate locale, iar cerințele pentru obținerea acestor certificate erau diferite de la o țară la alta. Procesul de certificare era adesea controlat sau influențat de furnizorii naționali de servicii, care aveau interese economice în excluderea competitorilor străini folosindu-se de procesul de certificare. Schimbările-cheie aduse de Programul Pieței Unice au fost următoarele: Libera circulație a bunurilor Fluidizarea sau eliminarea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
locale, iar cerințele pentru obținerea acestor certificate erau diferite de la o țară la alta. Procesul de certificare era adesea controlat sau influențat de furnizorii naționali de servicii, care aveau interese economice în excluderea competitorilor străini folosindu-se de procesul de certificare. Schimbările-cheie aduse de Programul Pieței Unice au fost următoarele: Libera circulație a bunurilor Fluidizarea sau eliminarea formalităților la frontieră; Armonizarea cotelor de TVA în cadrul unor benzi largi; Liberalizarea achizițiilor guvernamentale; Armonizarea și recunoașterea reciprocă a standardelor tehnice de producție, ambalare
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
a mediului din Europa și din lume. Aceasta reprezintă cheia de boltă a noului sistem de reglementare care prevede o piață unică în industria aviației la nivel european. O realizare de referință a Agenției din luna decembrie 2006 a fost certificarea Airbus A380, cel mai mare avion de linie din lume. Responsabilitățile Agenției cuprind: consiliere de specialitate pentru UE cu privire la redactarea noii legislații; implementarea și monitorizarea normelor de siguranță, inclusiv a inspecțiilor din statele membre; omologarea de tip a aeronavelor și
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
ridicat de penetrare pe piață; acreditarea securității sistemului, înființarea și funcționarea centrelor de monitorizare a securității GALILEO; administrarea activităților de cercetare în domeniul navigației prin satelit, în cadrul programelor de cercetare ale UE; promovarea aplicațiilor și serviciilor de navigație prin satelit; certificarea componentelor sistemului. f) Agenția Executivă pentru Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-TEA) Această Agenție, înființată în 2006, este situată la Bruxelles și are un mandat care se încheie la 31 decembrie 2015. Dispune de o echipă multinațională compusă din specialiști experimentați
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
fost recunoscut în mod formal ca atare. El a evoluat în strânsă legătură cu raportarea financiară sau contabilitatea, aceasta din urmă evoluând la rândul său în ritmul activităților comerciale. Dacă, inițial, scopul auditului era protejarea integrității averilor, iar mai apoi certificarea situațiilor financiare, în prezent obiectivul este exprimarea unei opinii cu privire la situațiile financiare. Referitor la tehnicile de audit, dacă inițial auditorul investiga totalitatea tranzacțiilor efectuate și nu era obligat la inventariere, în prezent auditorul se folosește de eșantionare și de testarea
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
14-15 prezintă scopul principal al auditului în trecut, acesta fiind prevenirea unor acte de fraudă a persoanelor însărcinate cu administrarea banilor publici. Se lucra în echipe de auditori coordonați de trezorier, echipe ce înaintau un raport către Senat. footnote> este certificarea situației financiare și a profiturilor entității, în timp ce detectarea și prevenirea fraudelor devine obiectiv secundar. De asemenea, începe să fie recunoscută importanța controlului<footnote Controlul poate fi definit prin aprecierea conformității cu o normă, un standard, un model. Abordând acest concept
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
ani, odată cu succesul familiei de standarde ISO 9000, acest concept s-a extins asupra sectoarelor cele mai diverse. S-a ajuns la o nouă formă de relație clientfurnizor bazată pe Încrederea clientului În furnizor pentru care s-a dezvoltat metoda certificării sistemului calității. În cazul Învățământului, În România, problema calității nu se punea explicit Înainte de anul 1990. Sistemul de Învățământ fiind centralizat și strict ierarhizat, măsurile luate erau aplicate obligatoriu la nivelele inferioare, toate aceste măsuri având scopul declarat de Îmbunătățire
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
celelalte documente referitoare la calitate. Redactarea sa este deci etapa fundamentală a demersului managementului calității. Pentru uzul intern al organizației universitare, este documentul de bază În domeniul calității, servind drept referință tuturor nivelurilor ierarhice (obiectiv al unui bun management). Pentru certificarea sistemului calității este documentul de referință față de care se va desfășura auditul de evaluare a aptitudinii. In concluzie, manualul calității este documentul a cărui redactare este cea mai importantă din punctul de vedere al calității, pentru că dă o imagine a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
studenții) - prin “asigurarea internă a calității” -clienților externi (agenților economici) și al altor parteneri de interese specifici (autorități naționale, statul, comunitatea, acționarii, creditorii, furnizorii, etc.) - prin “asigurarea externă a calității” Prin implementarea unui SAC/ SMC/ SC Într-o universitate și certificarea de terță parte a acestuia, credibilitatea universității pe piața serviciilor specifice poate spori substanțial, datorită creșterii predictibilității comportamentului ei, În sensul dorit de toți „partenerii de interese”. Un rol deosebit de important În acest scop revine diferitelor categorii de standarde utilizate
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pentru că nu există o alta, deși ea este reducționistă. II. ASIGURAREA CALITĂȚII IN INVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR 1. Aplicarea conceptelor managementului calității În Învățământul superior Obiective. La nivel național, politica guvernamentală În domeniul Învățământului universitar promovează ca obiective generale: Crearea, implementarea și certificarea sistemului de management al calității aplicabil unei unități de Învățământ superior, ceea ce asigura procesului de Învățământ un pronunțat caracter de orientare spre Îmbunătățirea continuă a rezultatelor. Eficientizarea procesului de Învățământ prin reducerea costurilor aferente. Asigurarea Încrederii În calitatea procesului de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
acestuia atât prin evaluarea conformității cu standardele și legislația În vigoare În procesul de acreditare a structurilor si programelor universitare cât și prin evaluarea conformității cu cerințele principiilor managementului calității cuprinse În seria de standarde ISO 9000 În procesul de certificare. Stadiul existent. În prezent, principalele țări occidentale (din Europa) și-au dezvoltat sisteme de management al calității pentru Învățământul superior, În conformitate cu standarde și reglementări care au fost elaborate În concordanță cu tradiția Învățământului superior și cu cultura instituțională existentă la
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și administrative. Pe plan național, Începând cu 1994, sistemele de management al calității au fost implementate și certificate cu prioritate În unități care proiectează și fabrică produse. Totuși, se cunosc că există și În România suficiente exemple de implementare și certificare a sistemului de management al calității În servicii; În domeniul hotelier, financiar, al administrației publice și al tehnologiei informației. Referitor la sectorul Învățământ, În România, există: O.U.G. nr.75/12.07.2005 care Înlocuiește Legea nr. 88/1993
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
calitatea și standardele Învățământului superior și a asigura continua Îmbunătățire a serviciilor educaționale pentru studenți și pentru alți beneficiari de programe de formare inițială și continuă, pentru a crea premisele informaționale necesare, pe de o parte, pentru evaluarea externă și certificarea calității de către agenții specializate, iar pe de altă parte, pentru demonstrarea responsabilității publice a instituțiilor de Învățământ superior cu privire la modul În care au folosit resursele financiare publice și private pentru realizarea misiunii lor formative, pentru a spori transparența și buna
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de informare a societății asupra nivelului de atingere a obiectivelor; B. Specifice: 1. Legate de studenți: de supraveghere a procesului de Învățare; de motivare a Învățării; de consolidare, sistematizare a cunoștințelor; feedback intern (a studentului față de sine); de selecție; de certificare. 2 Legate de profesori: feed-back privind eficiența muncii; autoreglare permanentă; ușurează procesul de individualizare a instruirii; permite cunoașterea studentului ca agent al propriei formări. Evaluarea este punctul final Într-o succesiune de evenimente, componentă și funcție a procesului de Învățământ
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
au fost atinse și permit continuarea demersului pedagogic spre obiective mai complexe. Evaluarea formativă nu-l judecă și nu-l clasează pe subiect. Ea compară performanta acestuia cu un prag de reușită dinainte fixat. Evaluarea sumativă se leagă de clasarea, certificarea sau atestarea progreselor fiecărui subiect. Ea stabilește gradul În care au fost atinse obiectivele, fie comparându-i pe subiecți Între ei (interpretare normativă), fie comparând performantele manifestate de fiecare cu performanțele așteptate (interpretare criterială). Dacă evaluarea formativă are loc la
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de anticipare, de dirijare-orientare, de organizare și control, axiologică) proprii acestui tip de finalitate educațională. Elaborarea corectă a obiectivelor educaționale este crucială În planificarea oricărui eveniment de instruire, necesitatea acesteia fiind condiționată de faptul că obiectivele: devin un standard de certificare În majoritatea statelor; oferă un fundament pentru selectarea strategiilor de instruire adecvate scopurilor educaționale În proiectare; Îl ajută pe elev sau student să-și direcționeze atenția spre ceea ce se așteaptă de la el; asigură un suport pentru evaluarea corectă a performanței
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ulterioară în diferite contexte). Termenul este consemnat încă în secolele XVI-XVII, la universități din Anglia (Oxford, Glasgow), sub forma cursurilor universitare obligatorii de studiu sau de instruire, din nevoia planificării, organizării și evaluării mai riguroase a studiilor, finalizate cu o certificare. Dar contribuțiile importante în clarificarea conceptului sunt aduse în prima parte a secolului XX (J. Dewey-1902, F. Bobitt-1918, R. Tyler-1949). Apoi cei din "Educația nouă" modifică termenul și propun noțiunea de "programă" (descrierea unei liste de conținuturi), utilizat în pedagogia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
punerea în situații de mobilizare complexă și la metode alternative de evaluare. • Recunoașterea nevoii menținerii și a creșterii obiectivității prin măsurare, interpretare critică, prin raportare normativă și la standarde, după care se pot compara indivizii prin scorul dat, pentru confirmarea certificării, îndeplinirii sarcinilor profesionale de bază. • Consecințe asupra precizării noilor obiective, conținuturi, strategii, structuri și aprecierea calitativă a noilor programe construite pe competențe, pe integrarea celor învățate raportate la practica reală. Concret, aceste dezbateri sau formulări de ipoteze supuse verificării prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Desigur că aici nu sunt surprinse toate paradigmele și modelele evaluării, ci doar cele derivate din relația evaluare-docimologie (relația evaluare-examene, conduita de examinare, construcția examenelor), selectate și combinate (în 18 moduri de combinare): • după funcție (de orientare, de reglare, de certificare), • după modul de culegere a datelor (sumativă, integrată, descriptivă), • după interpretare (normativă, criterială). Iar interpretările asupra specificului, valorii acestora, consideră Roegiers în justificarea evaluării integrative, pot fi făcute astfel la nivelul axei verticale (axa sensului, de la control maximal la producția-maximală
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aspectele formale ale evaluării. Paradigma Caracteristici generatoare de modele Evaluarea centrată pe obiective Este concepută pe obiective fixate în termeni de comportament observabil, măsurabil, dar și a performanțelor, prescrise în programe, a nivelului lor de atingere de către fiecare educat, pentru certificare sau corectare globală, cu stabilirea unor instrumente riguroase de măsurare, cu precizarea clară a rezultatelor așteptate și a criteriilor de formulare a unei sarcini-item, cu obiective operaționalizate, cu structurarea piramidală a obiectivelor-performanță, cu timpul necesar acordat unei învățări depline. Evaluarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aplicare diferită apare conflictul în argumentare, în interpretare: care (micro)paradigmă este mai eficientă, mai actuală, mai eficace pedagogic, fiind aici trecerea de la interpretarea mecanicistă (bazată pe acțiune, pragmatism, produse, sensuri, comunicare, idei, fenomene, abordare cantitativă cu modele metrice de certificare, selecție), la cea holistică (bazată pe analize, argumentare, raționalitate, ipoteze, cunoaștere științifică, simboluri, interpretare, abordare calitativă formativă, transdisciplinară, reglatoare). 7.3. Evaluarea formativ-constructivistă: noi semnificații Evaluarea poate fi abordată din mai multe perspective-paradigme, între care cea formativă rămâne actuală și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alternative folosite care conduc la construcția capacităților, competențelor, atitudinilor. Dacă este în timpul construirii formării, atunci evaluarea este una formativă, pe baza intervențiilor de reglare, prin raportare la particularități, la norme, la valori, la indicatori de performanță, spre deosebire de cea finală, de certificare a performanței, care devine sumativ-integrativă aici. Dar în ambele evaluări astfel se observă, se analizează toate componentele competenței prin raportare la aceste criterii, putând rezulta o matrice care să permită interpretările calitative, integratoare (Aubert și Gilbert, 2003, pp. 95-97). Fiind
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
posibilitatea rezolvării unor probleme mai dificile și după criterii mai exigente. • Favorizează dezvoltarea educatului prin informarea asupra procesului învățării, pentru autoevaluare continuă, ca apoi să-i ghideze conduita spre ameliorarea acestuia, până la realizarea obiectivelor propuse. Iar nu vizează informarea asupra certificării finale a dezvoltării globale, în raport cu standardele curriculare date. • Este legată de paradigma constructivistă, de paradigma interpretării și de paradigma calității (explorează dinamica interacțiunilor în activitate, multiplele proceduri și perspective în construcția înțelegerii, cu variate posibilități de interpretare, pentru a aprecia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu care se vor confrunta educații mai târziu, • este orientată spre dezvoltarea autonomiei viitoare. Dacă obiectivul fundamental al învățării devine "a ști să integrezi și să te integrezi", atunci ca evaluare el arată nivelul atingerii criteriilor, a indicatorilor minimali pentru certificare, calificare socio-profesională și care pot fi perfecționate pe parcurs, ca progres prin continuarea evaluării diagnostice și formative, cu accent pe elementele și procesele învățării și dezvoltării continue. Evaluarea competențelor înseamnă un transfer al achizițiilor, în diferite situații de mobilizare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca practician) și • cu formarea (ca scop, formarea spiritului științific prin exersare continuă, prin acumularea și prelucrarea științifică a datelor, prin exersarea formulării de idei noi și de generalizare, adică formarea pentru reflecție științifică și apoi recunoscută chiar oficial ca certificare instituționalizată ca o formă a perfecționării). Alți autori (Charlier, 2005) apreciază complexitatea cercetării-acțiune-formare ca realizându-se într-un parcurs de patru etape: • un timp al acțiunii corespunzând formării practicianului pentru cercetarea care va fi (este cercetarea formării practicienilor, a unor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]