5,806 matches
-
eliberează într-un paradis al esențelor vizuale. Cărțile cu Apolodor sunt, în această colaborare de excepție, nu doar literatură pentru copii, ci artă adevărată. Prima Carte cu Apolodor, cea mai reușită literar, este poemul epic al aventurilor unui pinguin de la Circul din Târgul Moșilor, din București. Tenor admirabil la cor, "grăsuț, curat, atrăgător,/ în fracul lui strălucitor", bun prieten cu animalele antropomorfizate ale menajeriei circului, Apolodor nu are în comun cu suprarealismul decât orientarea artistică fermă a creatorului său. Naum a
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Prima Carte cu Apolodor, cea mai reușită literar, este poemul epic al aventurilor unui pinguin de la Circul din Târgul Moșilor, din București. Tenor admirabil la cor, "grăsuț, curat, atrăgător,/ în fracul lui strălucitor", bun prieten cu animalele antropomorfizate ale menajeriei circului, Apolodor nu are în comun cu suprarealismul decât orientarea artistică fermă a creatorului său. Naum a scris o poveste construită pe o matrice asemănătoare celor prezente în structura basmului: un erou inocent, copleșit de o nostalgie inexplicabilă, pleacă spre Labrador
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și surprize, în jurul lumii, până când ajunge în adevărata patrie a pinguinilor, Antarctica, acolo unde își regăsește familia. Însă odată ajuns acolo, dorul nu-i dă pace, ci îl îndeamnă la o nouă călătorie, de data aceasta înapoi, spre adevăratul acasă, Circul din București. Mi-e dor, mi-e dor.... Inspirația homerică a poemului lui Naum este evidentă și a fost abordată critic în registrul înalt, al comparațiilor directe, având drept rezultat o deformare inutilă a limitelor interpretării. Când nu e considerat
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în adevăratul acasă. Tenorul Apolodor nu-și găsește rostul printre aisberguri si pinguini, ci acolo unde este unic și apreciat pentru arta sa, așa că ajunge, după o călătorie neconsemnată în "manuscris", din nou în Târgul Moșilor, apoi se mută la Circul de Stat. Cetățean al lumii, Apolodor... [...] ar avea nevoie cât mai curând de un pașaport internațional - o mai bună promovare l-ar așeza, poate, lângă Poveștile lui Ionesco în librării și biblioteci străine. În 2009, M.A. Christi a reușit
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fie direct, fie urmărindu-le pe ecranele televizoarelor, ale cinematografelor. Dar, la fel ca semenii mei, și eu cred în ceea ce văd. Acest ritual impresionant, această grandioasă punere în scenă, devenită parte integrantă a civilizației noastre așa cum erau jocurile de circ pentru civilizația romană răspunde în mod precis unei funcții. Își au importanța lor pentru psihologia și supraviețuirea civilizației. Or, tratatele de istorie atribuie tot ceea ce survine datorită cauzelor personale, unor excepționale acte de bravură și calităților oamenilor: triumful revoluțiilor, progresul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
liberalii noștri. Și, când lovești în ei, zic că lovești în tot cei românesc și că ești rău român. Întradevăr, d. Serurie, care a scris un volum de poezii „grecești“, d. Andrunopulos, care batjocorește armata noastră punândo să joace la circ, dnii C.A. Rosetti, Ca rada, Candiano, tot nume vechi de care foiește textul cronicelor României, sunt singurii români adevărați, iar noi țăranii, mici și mari, căci, la urma urmelor tot țărani suntem, noi băștinașii din țările acestea suntem străini
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
uz. Împăratul nu s-a limitat doar la arderea de vii a unor creștini, la răstignirile pe cruce ori la a-i lăsa să fie sfâșiați de bestii sălbatice, după cum voia sus-amintita lege, ci a constrâns fetele să reprezinte în circ mitul nemilos și lipsit de pudoare a Danaidei și Dircei, prin care își satisfăcea spiritul său bizar și sufletul său nemilos, mortificând astfel sentimentele religioase ale victimelor și batjocorind învățătura lor morală. În sadismul său sfâșia sufletul ucenicilor lui Cristos
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
făclii aprinse împotriva soldaților înșirați de-a lungul drumului pe care acei nefericiți se îndreptau spre locul supliciului, Nero a poruncit ca execuția în masă a creștinilor să aibă loc din prudență în Grădinile vaticane, din jurul palatului imperial, și în circ. În masacrul poruncit de el, cei care și-au adus cel mai mult contribuția de sânge au fost creștinii din casa Cezarului. Toți împărații romani în persecuțiile lor s-au reflectat într-a sa, trecând la epurarea pașnică sau sângeroasă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care au produs acea nenorocire.) Gura câinelui care latră o Închizi cu un os. (Pornind de aici, mai-marii zilei au știut Întotdeauna să aplice adevărate strategii de Înșelare a vigilenței adversarilor sau de aplanare a nemulțumirilor celor mulți: de exemplu, „circ/distracții, pâine și vin” - oferta Împăraților romani.) Felul În care dai valorează mai mult decât ceea ce dai. (O floare, de pildă, dăruită cu o expresie de admirație sau de respect În priviri valorează mai mult decât o bijuterie foarte scumpă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de Eminescu, de Blaga, de Arghezi, îl copleșește pe poet, prin integritatea, prin noblețea și prin erudiția spiritului. Zeul Anei Blandiana sunt oamenii de rând, cu care ea se identifică sau nu, dar care devin tragici clowni, în arena de circ care este lumea ca spectacol. Esențial de remarcat este faptul că întreg acest volum și toate celelalte care îi urmează și care aparțin acestei etape poetice a demetaforizării sau a reconstrucției se aseamănă prin absența semnelor de punctație, precum și a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
dacă e bal, bal să fie, era pe punctul de a se îmbrățișa cu Vecin l) Val, ce înseamnă porcăria asta?! Ce te-a apucat cu pupăturile astea! Nu ți-e rușine? Val: Ba da. Irina: Și atunci de ce tot circul ăsta respingător? Val: Ca să-mi înving rușinea. Înțelegi? Ca să scap de ea. Mă sîcîie, mă sîcîie, mă sîcîie! Irina: Val! (plînge) Val: Dar nu-i nimic, iubito, încă mai poți striga să te iubesc... și eu încă îți pot spune
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o rafală puternică de vînt face să se miște perdeaua de la fereastră; închide fereastra) Și vîntul ăsta care tot pornește din senin! (se oprește din mișcare, realizează că poartă hainele "lucru", se privește în oglindă; izbucnește) Prostii! Teatru de amatori! Circ! Și la ce bun! Ce merge prost, o să meargă prost! (pauză în care liniștea de dinăuntru este mîncată de zgomote fără nume) Și omul ăsta care... care... Nu știu... (se așează în fotoliu, se mai uită o dată pe biletul lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
parastas... Octav: Ei, află că subsemnații au hotărît să aplicăm reforma... privatizarea... restructurarea cavourilor... Înțelegi? Groparul: Cum să nu! Matei: Nea Socrate, recunoaște că-i o idee originală..., slavă Domnului... că se duc oamenii al cimitir mai dihai ca la circ! Octav: Lui îi spui! Socrate, eu am să fiu patronul! Dacă vrei, te angajez. Ne punem pe comerț, Socrate! Metoda MeBo... alocație... deduai... firsoai... serele... es a... sereme... blocaj... pereme... serei... Vrei? Groparul: Domnule, orice te distrează, merită de încercat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
circumscrisă. Însă chiar și aici se asigură un antagonism între zidurile comprimate ale ligheanului și carnația atrăgătoare a celei care se îmbăiază. Într-o altă pictură a lui Degas, recipientul capătă o dimensiune monumentală (figura 112). O porțiune a cupolei circului acoperă tot spațiul pictural. Parametrul vectorial principal al acestui gol aproximativ centric este verticala. În loc să se opună expansiunii personajului, îngrădirea sporește rotirea în înalt a acrobatei printr-o elevație arhitecturală uriașă. Doar plafonul barează brusc aspirația acesteia. Fără acest decor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
sublimul, harul de-a spune, de a te îndoi, de a fi prezent, de a fi viu,) se fac simțite. Tensiunea se întețește retoric, ca la romantici în caligrafia ciudată a unor poeme ca "Descoperirea focului" sau "Claun": "Veniți, lume/ circul mare, de la broască la gorilă scheunatul, versul, vântul se plătesc la fel de bine,/ în treptată vindecare plânge silnica mulțime/ ei de ea îi este jale, ei de ea îi este silă.". Interesant este că poetul își suprapune existența cu cea a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
bolborosire de vorbe groase sau cîte o strecurare de insinuații de fiecare zi; pentru așa ceva este desigur, este, din nenorocire, un public, publicul indiferent pentru cinste și dreptate, care se adună în jurul luptătorilor cum s-ar aduna în jurul atleților de circ sau al cocoșilor duelanți, pentru a însemna și judeca valoarea fiecărei lovituri, fiecărei mușcături a pliscurilor ascuțite, dar de acel public n-avem nevoie și n-avem grijă; iaie-l cine-l place și cine poate să-l ațîțe și să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și 39 femei.2) Și mai neliniștitor decît tuberculoza, reclamînd măsuri sporite de igienă, era sifilisul, boala socială cea mai răspîndită în deceniul postbelic. La 30 august 1926, o notă din ziarul „Bacăul” dezvăluia că: „în cursul anului 1925, în circ[umscripțiile] medicale din județul Bacău și - [în] dispensarul d-lui medic primar Dr.Pastia, s-a[u] tratat 8156 de bolnavi sifilitici”. în oraș, numărul sifiliticilor (cu forme și stadii diferite: latent, secundar, nervos) tratați, lună de lună, la Dispensarul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în care eul poetic, deocamdată împătimit de retorica teatrală, gesticulează larg și se deghizează neobosit: în bătrânul Olah, locuitorul De partea cealaltă, sau în "clownul (...) aproape fierbinte și gol" din Cântec, în dansatorul hidos din Fragment sau în îngrijitorul menajeriei circului amintite în ***. O figură aparte, utilizată adesea, este aceea a orbului, cu simbolistica pozitivă aferentă. Orbii abia amintiți ori, dimpotrivă, descriși pe larg în mai multe poezii din Norul de marmură, joacă și pentru autorul lor rolurile cunoscute, de înțelepți
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cinematografie - Federico Fellini. Începând cu Gardienii luminii, alături de o (discretă) partitură amar erotică, nou și îndrăzneț este zvâcnetul revoltei sub „palpitul grețos al disperării”, al dezgustului de „lepra cuvintelor” și de condiția existenței într-o „provincie bolnavă”. Sub cupola „Marelui Circ” terorizat de „statuia de pluș a Comandorului”, ființa poetului se sufocă „infectată de logos”, sub „niagare de falși martiri și poeți mesianici”, „delirând buimac ca o fântână somnambulă” (temerară săgeată ad personam). „Crin otrăvit” de „mâlul din jur, drămuit în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
Ghițulescu, Istoria, 291-306; Maria-Luiza Cristescu, Politici ale romanului românesc contemporan, București, 2001, 80-87; Manolescu, Lista, II, 217-229; Popa, Ist. lit., II, 707-720; Răzvan Voncu, Secvențe literare contemporane, București, 2001, I, 85-93, II, 53-55, 172-173; Negrici, Lit. rom., 331-338; Sorin Crișan, Circul lumii la D.R. Popescu, Cluj-Napoca, 2002; Mirela Marin, Antiutopia și utopia valorilor, București, 2003; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 55-60. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
foc - / și nebunul lălăia pipăind nevăzute obiecte, / copilul plângea îngrozit, uneori asculta/ melodia flașnetei, monotonă ca zilele verii/ sortite să nu mai revină niciodată - / ah, și planetele papagalului care făgăduia tuturor / căsătorii fericite, averi și viață eternă, / iar la cortul circului piticul cățărat pe butoi / chema să admiri minunea minunilor: femeia cu barbă”. Preferința pentru simpla juxtapunere a imaginilor, histrionismul latent, denotația sub care se strecoară perfid o licărire miraculoasă, senzația ireparabilului și inevitabilul regret care decurge de aici sunt notele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
teatru reprezentate - Răscrucea (Teatrul Național din Timișoara), Poveste de dragoste (Teatrul Național din Iași), Orașul (Teatrul de Stat din Ploiești), Omul de catifea (TV) - sau radiodifuzate - Soarele alb. Un aspect deloc neglijabil îl reprezintă versurile pentru copii: Val zglobiu (1971), Circul (1971), Școala jucăriilor (1972), Planeta copilăriei (1977), Cel mai mare spectacol (1984) ș.a. SCRIERI: Vârsta cunoașterii, pref. Savin Bratu, București, 1962; Chipul cioplit, București, 1967; Fața a doua, București, 1967; Iepurașul Iepurilă, București, 1968; Până la Iov, București, 1970; Ringul, Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
copilăriei (1977), Cel mai mare spectacol (1984) ș.a. SCRIERI: Vârsta cunoașterii, pref. Savin Bratu, București, 1962; Chipul cioplit, București, 1967; Fața a doua, București, 1967; Iepurașul Iepurilă, București, 1968; Până la Iov, București, 1970; Ringul, Cluj, 1971; Val zglobiu, București, 1971; Circul, Iași, 1971; Școala jucăriilor, București, 1972; Vârsta cunoașterii II, București, 1974; Pământul din statui, București, 1975; Planeta copilăriei, București, 1977; Memoria tăcerii, București, 1978; Stemă de țară, Iași, 1978; Cel mai mare spectacol, București, 1984; Blazonul, Cluj-Napoca, 1984; Caii de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
o traduce prin "fast-food și distracție", o traducere inspirată care creează un concept extrem de original și adecvat ce exprimă fenomenul de cultură populară în America de astăzi. De aceea, autoarea dedică două capitole acestei noi versiuni adaptate de "pâine și circ": unul se referă la fast-food, analizând fenomenul atât ca rezultat al procesului de globalizare în producția și consumul de hrană, cât și ca relație între procesul de McDonaldizare, diverse obiceiuri culinare și identitate națională și personală. Celălalt capitol abordează subiectul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și Horkheimer, sau să luăm în considerare și alte opinii privind existența unor forme mai vechi de cultură populară, care au apărut în opoziție cu cultura înaltă? Este cultura populară actuală o replică modernă a ideii romane de "pâine și circ", una dintre metaforele folosite în prezent pentru a descrie majoritatea formelor populare, sau este un produs cumulativ al unei culturi europene de peste 2000 de ani? Există diverse încercări de a vedea Statele Unite drept o nouă Romă, iar cultura americană drept
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]