5,610 matches
-
de emoție (la) prelucrarea datelor de (către) noua generație urez să fie de bun augur. Radu Avram, 5 febr 1999 O altă mărturie este a profesorului Radu Mihnea, care în lumina unor documente descrie acțiunea de eliberare a României de coșmarul ocupației sovietice întreprinsă de Comandantul Mișcării Legionare, Horia Sima, pe care o apreciază ca singura în acest gen întreprinsă de forțele naționaliste din spațiul, căzut în mâna sovieticilor; nereușita se datorează acțiunii anemice a nemților, în locul unei ofensive puternice promise
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mă privească. Nu cred că i-a trecut prin cap să mă salute. A scos un pachet de țigări și o brichetă și le-a pus pe masă. Benson & Hedges și o brichetă aurie. Dupont. Aveam impresia că trăiesc un coșmar pus la cale de niște minți bolnave. El își învârtea bricheta între două degete de parcă era scamator și eu l-am poftit să vină să mă distreze la domiciliu. Am căutat pe frigider și am găsit scrumiera cu eticheta „Budweiser
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
înfundat, de parcă i s-ar fi pus capac. Apa urca însă. Din pricina întunericului n-am putut aprecia cât de mult, dar nu m-ar fi mirat să mă trezesc cât de curând cu gleznele spălate. Aveam impresia că trăiesc un coșmar. Mă urmărea ceva, nu puteam înainta și acel ceva era chiar în spatele meu, gata să mă prindă de glezne. Ceva vâscos. Bine că doar aveam impresia! Dacă s-ar fi întâmplat în realitate, ar fi fost și mai groaznic. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aș fi avut o lumină ca lumea, mi-am zis. Chiar și una mai mică. Aș vedea pe unde urc și mi-aș da mai bine seama până unde a ajuns apa. Mi-ar mai dispărea și spaima provocată de coșmarul că aș putea fi prins de gleznă în orice moment. Îi uram din toată inima pe Întunegri. Nu apa era cea care mă urmărea, ci Întunegri care băgaseră o frică incomensurabilă în sufletul meu. Mi-am amintit de filmul documentar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
voi putea șterge din memorie sunetele oribile pe care le scoteau Întunegrii. Vor rămâne o obsesie permanentă. Ca și întunericul, de altfel. Probabil că tot vor pune ei labele pe gleznele mele. Nu-mi dădeam seama de câtă vreme trăiam coșmarul acela. Dispozitivul de înlăturare a Întunegrilor mai funcționa încă pentru că era aprinsă lumina albastră. Deci nu trecuse chiar atât de mult timp, deși eu aveam impresia că se duseseră vreo două-trei ore. În clipa aceea am simțit o adiere de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Nu mai suport, am zis. — Ce nu mai suporți? mă întrebă fata. — Întunegrii, mirosul de mucegai, pantalonii uzi, rana care pulsează de durere... Nici măcar nu știu cum e vremea de afară. Ce zi e azi? — Mai ai puțină răbdare. Se termină imediat coșmarul. — E un talmeș-balmeș în capul meu. Nu-mi pot aminti nici măcar cum arată lumea de afară. Toate imaginile o iau razna. Nu mă simt capabil nici să mai gândesc. — La ce te gândeai? întrebă fata. — La Masaomi Kondō, Ryōko Nakano
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lanț al frazelor disciplinate, / ca niște soldați la instrucție! // Hai, rupeți rândurile!” (A avea și a nu avea). Triumfalismul de odinioară cedează locul interogației atinse de dezamăgire. Pavăză putredă (1981) consemnează punctul terminus al acestei coborâri lucide. Cartea fixează imagistic coșmarul ultimului deceniu ceaușist. Limbajul esopic e atenuat de aspectul de cronică tranzitivă. Lumea fericirii în care crezuse tânărul devine o distopie lirică (este caracteristic, sub acest raport, Dincolo de proverbe, colecție de parimii întoarse ironic și sarcastic în negativul lor). Amplele
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
omului care are nefericirea de a se îndrăgosti de cine nu trebuie și de a nu se putea vindeca. Ca fermecat cu o fiertură din „buruieni de dragoste”, personajul nu se poate desprinde dintr-o relație care capătă aspectul unui coșmar, deși simultan conviețuiește cu o altă femeie, care întrunește toate așteptările. Renunțând la izbucnirile lui răzbunătoare din presă, în roman C. reușește să adopte o atitudine calmă, consemnând faptele fără invective și acuzații grave, reprimându-și chiar și tendința spre
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
cetățenii stupefiați, unii chiar revoltați de grațierea „Luceafărului huilei”? Probabil și pentru că la televiziune s-au reluat de nenumărate ori scenele de violență ale mineriadelor, că exact înaintea promulgării decretului, prin emisiunile TV, s-au readus în memorie imaginile de coșmar din Piața Universității, dar și pentru că oamenii au evaluat consecințele grațierii. În mod eronat, ei aflaseră din mass-media că fenomenele de recidivă sunt foarte frecvente, ca să nu mai vorbim de tendința larg răspândită de a considera prea blânde sentințele judecătorești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu palpitul vital. Sensibilitatea individuală devine, într-o manieră emfatică, grandilocvent-retorică, o cutie de rezonanță a istoriei mondiale și a vieții cosmice. Versurile mai noi comunică anxietăți existențiale, prezente anterior doar în stare latentă, stări de teroare lăuntrică, viziuni de coșmar. Se înmulțesc referirile și aluziile de natură religioasă. Sugestii de aceeași natură conțin desenele cu care I. și-a ilustrat volumul, poetul fiind și un grafician care, potrivit observației lui Geo Bogza, inserată în Poezii, „înfățișează o întreagă lume, cuprinsă
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
Un lirism cald învăluie povestea țiganului Parnică, nevoit să înfrunte grozăviile războiului alături de fetița lui de șase ani. Sunt de reținut scene de un realism crud, cinematografic: țărani care mănâncă pământ și sug tulpini de trestie pe timpul foametei, imaginea de coșmar a aruncării în aer a unui tren care transporta cai. Piesa de teatru radiofonic Prietena mea, noaptea (1974) se concentrează pe același caz al tipăririi unui ziar ilegal, desigur comunist, într-o gospodărie țărănească, subiect exploatat deja în povestiri și
IGNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287510_a_288839]
-
duc cu gândul la inventarul simbolist. Următorul volum, Virgil Carianopol (1933), este mai pur modernist; totuși, sub învelișul „extremist”-avangardist se configurează, deocamdată vag, traseul ulterior: „când mă întorc din deșerturile tristeții/ ori din cântecul așteptându-mă în vioară/ ce coșmar doarme între frunzele acelorași sâni?/ te-am văzut aruncând mărilor trupul tău/ te-am văzut căutând între degetele mele uzina/ dar cunoști tu bucuriile și suferințele zilelor/ în care voi fi o chemare?/ te doresc țară a focurilor din munții
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
sugereze înțelesuri prin simpla înșiruire într-un discurs lipsit de logica frazării inteligibile. Agresivitatea textului încearcă să denunțe un univers existențial maculat, o ordine socială terifiantă, supuse unor interogații vehemente (Razele dor ca roua). Totul în jur pare un fantastic coșmar, transcris în imagini ale abjecției: ochii „dospesc”, „frâiele vomei s-au rupt / lângă haitele în putrefacție”, „odraslele coșmarului inspiră aroma tenebrelor”, „somnul e purtat prin cimitirul strepezit de gheare”, cerul colcăie „în aburii unui cazan de sânge”. Poezia arată ca
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
un univers existențial maculat, o ordine socială terifiantă, supuse unor interogații vehemente (Razele dor ca roua). Totul în jur pare un fantastic coșmar, transcris în imagini ale abjecției: ochii „dospesc”, „frâiele vomei s-au rupt / lângă haitele în putrefacție”, „odraslele coșmarului inspiră aroma tenebrelor”, „somnul e purtat prin cimitirul strepezit de gheare”, cerul colcăie „în aburii unui cazan de sânge”. Poezia arată ca o continuă expectorație verbală, descriind zonele imunde din universul înconjurător și validând metaforic o poetică a coșmarului. C.
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
odraslele coșmarului inspiră aroma tenebrelor”, „somnul e purtat prin cimitirul strepezit de gheare”, cerul colcăie „în aburii unui cazan de sânge”. Poezia arată ca o continuă expectorație verbală, descriind zonele imunde din universul înconjurător și validând metaforic o poetică a coșmarului. C. exhibă oribilul și sordidul cu o adevărată voluptate, angajând astfel un denunț extravagant al decrepitudinii vitale, al existenței contemporane maculate, ale cărei mecanisme sociale le contestă cu profund dezgust. SCRIERI: Manual de târâre, pref. Ana Blandiana, Oradea, 1992; Țara
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
ca și pruncul care bate/ Cuie într-o pisicuță adormită - cine poate/Neagra ta tristețe-a trage-n al său pept și a sta viu?/ Când pornii poema asta cât eram de cilibiu!” Aparent antinomice, energia plăsmuitoare de viziuni de coșmar feeric (coborârea fetițelor din REM, goana fabuloasă printre exemplarele de la Muzeul Antipa, din Gemenii, un fel de Dionis eminescian îmbibat cu Stephen King pe muzică de Alan Parker) și energia verbalizantă din Levantul reprezintă „fața și reversul”, gemelaritatea unei ființe
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
secolul XX, Iași, 2001; Veneția cu vene violete, Cluj-Napoca, 2001; Tricephalos, Cluj-Napoca, 2002; Imaginarul violent al românilor, București, 2003. Antologii: Deliruri și delire. O antologie a poeziei onirice românești, pref. edit., Pitești, 2000. Repere bibliografice: Ion Cristofor, Călătorie la capătul coșmarului, TR, 1990, 49; Claudiu Constantinescu, Visul în oglindă, RL, 1991, 12; George Vulturescu, Zona vie, PSS, 1993, 7-8; Simona Sora, Onirism nevrotic, RL, 1993, 25; Const. Cubleșan, Existența terifiantă a veacului, CNT, 1993, 30-31; Gheorghe Grigurcu, Elanul antimetafizic, CNT, 1993
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
urcușurile și coborâșurile unei suferințe mereu prezente: „Clepsidre ori perle risipite pe lac, / stelele-n cer. Broaștele tac. / Ninge peste adâncurile lumii cu seri. / E ca și când luna și copiii / ar fi plecat din oraș pentru totdeauna. Ninge cu adânc și coșmare. / Iar tăcerile au gurile-amare / Ca sinucigașii.” Volumul Cârtița și aproapele (1970), continuând și adâncind tematica poemelor precedente, îl definește pe C. drept un poet al stării de criză (Lucian Raicu), ale cărui constante sufletești - dezolarea, plictiseala, singurătatea, neliniștea - se constituie
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
între natura directă a sentimentului moral și expresivitatea îndelung hrănită cultural. O analiză temeinică [...] a poeziei lui ar trebui să ne arate cum reușește poetul să creeze impresia că își transcrie aproape automatic, fără nici o sintaxă lirică, întunecatele lui viziuni, coșmarele, torturantele mișcări ale unui suflet ultragiat, și, în același timp, să recurgă la o expresivitate în care să se regăsească, sedimentate, resturile unei atât de intense și de profunde culturi poetice. Conflictul acesta între spontaneitate, brut, cruzime, originalitate absolută, pe
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
și a "morții Terrei" chiar din clipa în care europenii colonizau Africa și Asia în numele datoriei raselor superioare de a "civiliza" populațiile așa-zis "sălbatice". În momentul de față se pare că noile tehnologii le produc autorilor de SF alte coșmaruri, cum se poate observa în cazul mariajului dintre informatică și psyché din Permutation City (Greg Egan, 1994) sau în cazul generațiilor mutante din, de pildă, Darwin's Children / Copiii lui Darwin (Greg Bear, 2003). Dacă nu cumva, ca în cazul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
trece prin știință. Face aserțiuni improbabile, în virtutea cărora construiește o lume coerentă care se dezvoltă de la un roman la altul, după ce s-a revelat publicului în nuvele. Cititorul nu are niciodată impresia arbitrariului, atât de prezentă este, ca și în coșmaruri, impresia de realitate. Tatăl trucat dezvolta o angoasă profundă și personală, capabilă să provoace teroarea plecând de la tema, banală în epocă, a invaziei extratereștrilor. Mai târziu, Dick va respinge ideea, abordând tema simulacrelor pentru a demonstra că lumea pe care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu același prilej, Ballard scrie: "Cele trei romane 73 ale sale sunt primele portrete ale peisajului interior din jumătatea de secol pe care-o trăim. Pentru acesta, el se slujește de propriul limbaj, de tehnici de manipulare și de propriile coșmaruri". În urma acestor opțiuni au rezultat o serie de polemici și discuții care i-au speriat pe cititorii tradiționali de SF, care au început să renunțe la abonamente. Dar noutățile nu atrag un nou public suficient de numeros încât să-i
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Invazia mării 136, cum ar posibil să se transforme centrul Tunisiei într-o mare interioară fără a le face probleme locuitorilor. Dar, în general, la Jules Verne, invenția genială, după ce ne-a făcut să visăm ori să avem parte de coșmaruri, dispare și totul se află din nou în aceeași stare ca și înainte, ca la trezirea dintr-un vis. H. G. Wells (1866-1936) a scris în tinerețe ceea ce el însuși definește drept scientific romances. Jules Verne, care pretindea pur și simplu
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
să se impună drept reale: totul creează un univers coerent și prins într-o veritabilă dinamică. Este o lume fascinantă prin raporturile pe care le întreține cu lumile onirice, prin aspectul de "intruziune a visului" în cazul de față, a coșmarului în "viața reală". În planul dinamicii povestirii, este vorba despre un univers construit pe o tensiune emoțională extremă. Avem de-a face cu o operă originală în adevăratul sens al cuvântului. • Philip K. Dick și scriitorii francezi din prima generație
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu melon (1982)152. Niște copii au fost abandonați într-o creșă, în grija doicilor cibernetice, care nu-și dau seama că aceștia au crescut. Ele continuă să-i trateze ca pe niște bebeluși, ceea ce le transformă viața într-un coșmar. Cum doicile sunt unica sursă de educație pentru copiii deveniți adulți, e lesne de imaginat interpretarea pe care aceștia o dau legendelor și poveștilor pe care doicile le istorisesc. Aluziile la literatura și universul SF sunt deci foarte prezente în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]