5,625 matches
-
și-a atins scopurile odată cu Apollo 11 care a dus primii oameni pe Lună, Neil Armstrong și Buzz Aldrin, la 20 iulie 1969 și i-a întors în siguranță pe Pamant la 24 iulie. Primele cuvinte ale lui Armstrong la coborârea din modulul lunar Eagle au fost: “Este un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire” (""That's one small step for [a] mân, one giant leap for mankind.""). Doisprezece oameni au pus piciorul pe Lună până la sfârștul programului
NASA () [Corola-website/Science/298808_a_300137]
-
fost pictate de meșterul Ștefan Tenețchi din Arad în anul 1765. Nicolae Iorga a apreciat acest iconostas (catapeteasmă) ca fiind „desigur cea mai impunătoare prin întindere și bogăție din toată românimea”. În altar se găsesc trei picturi executate de Raicu: Coborârea Sfântului Spirit, în absidă: Botezul lui Isus în Iordan, în partea dreaptă, iar în stânga, la masa proscomidiei, Punerea lui Isus în mormânt. Pe pereții exteriori ai scării amvonului se află picturi pe lemn, realizate tot de Raicu, reprezentând pe Vasile
Catedrala Sfânta Treime din Blaj () [Corola-website/Science/298826_a_300155]
-
se întoarce în Antwerpen, unde este numit pictor de curte al arhiducelui Albert. În anul următor se căsătorește cu Isabelle Brandt, fiica unui celebru avocat și umanist din Antwerpen. În 1611, Rubens termină tripticul "Înălțarea crucii" și începe lucrul la "Coborârea de pe cruce", ambele opere destinate catedralei din orașul Antwerpen. În anii următori pictează mai ales tablouri cu tematică religioasă, dar primește și comenzi cu teme laice pentru un grup de negustori din Genova, reprezentând scene din viața consulului român Detius
Peter Paul Rubens () [Corola-website/Science/297790_a_299119]
-
care suferea de mai mulți ani se îndesesc și devin tot mai grave. La 30 mai 1640, Peter Paul Rubens încetează din viață. Este înmormântat în biserică "Sfanțul Iacob" din Antwerpen, chiar sub tabloul pictat de el, "Sacra Conversazione". Tripticul "Coborârea de pe Cruce" este realizat la scurtă vreme după întoarcerea din Italia. Tabloul se află în Catedrală Notre-Dame din Antwerpen. Comandă tripticului a fost făcută în 1611 de gardianul civic al Antwerpen-ului. La acea vreme conducătorul ghildei era Burgomaster Nicolaas Rockox
Peter Paul Rubens () [Corola-website/Science/297790_a_299119]
-
Watteau, Fragonard, Delacroix, Renoir. În România există tablouri atribuite pictorului Peter Paul Rubens (respectiv atelierului sau):<br> - Două tablouri la Muzeul Brukenthal din Sibiu („Sf. Ignațiu de Loyola” și „Sf. Franciscus Xaverius”);<br> - Un tablou în Catedrală Armeano-Catolică din Gherla („Coborârea lui Isus de pe Cruce”).<br> - Un tablou la Muzeul de Artă din Craiova („Regina implorata”)
Peter Paul Rubens () [Corola-website/Science/297790_a_299119]
-
repaus este un act pasiv care se datorește revenirii toracelui la forma inițială ca urmare a reculului elastic rezultat prin tensionarea structurilor elastice pulmonare în inspirație. Sub acțiunea mușchilor inspiratori cutia toracică își modifică toate cele 3 diametre: vertical prin coborârea diafragmului, transversal prin ridicarea și împingerea în afară a coastelor (mai ales a celor inferioare) și anteroposterior prin împingerea înainte a sternului sub acțiunea coastelor superioare (FIG.2.6.). Primele coaste și coloana vertebrală reprezintă puncte de inserție fixe pentru
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
margine cu șuvițe de piele rezultând un "sac" în care poate să intre până la 15 - 20 kg caș dospit sărat. Pe măsura producerii burdufurilor, acestea se depozitează pe pământ în aceeași cameră cu cutiile ("cotețe") de dospire a cașului până la coborârea oilor de la munte, toamna târziu.
Brânză de burduf () [Corola-website/Science/307014_a_308343]
-
evenimentelor din regat (chiar și descrierea fugii din Egipt a doi condamnați neînsemnați), nu există în vremea acestui faraon nici o mențiune despre fuga a sute de mii de sclavi. Episodul șederii și exodului israeliților, ca și povestirea biblică anterioară despre coborârea lui Avraam în Egipt sau istoria lui Iosif, ar putea fi ecoul unor circulații de populații semitice vecine înăuntrul țării și apoi înafara ei, care au avut loc cu certitudine în mai multe rânduri în istoria Egiptului antic. Ramses II
Noul Regat Egiptean () [Corola-website/Science/307039_a_308368]
-
rută este "ruta standard" pentru escaladarea muntelui. În 1970, italienii Reinhold și Günther Messner au atins vârful alegând un traseu deosebit de dificil, prin versantul Rupal; aceasta a fost cea de-a treia expediție reușită pe Nanga Parbat. Din păcate, la coborârea pe ruta Diamir, Günther Messner a murit surprins de o avalanșă, în timp ce fratele său, Reinhold, a pierdut mai multe degete de la mâini (trei) și de la picioare (șapte) din cauza degerăturilor. În august 2005, alpinistul sloven Tomaž Humar a fost salvat de
Nanga Parbat () [Corola-website/Science/308656_a_309985]
-
avea 4,4 m înălțime, 4,3 m diametru și avea un echipaj format din 2 persoane. "Trenul" de aterizare avea 4 picioare. Masa totală a modulului era de 15.264 kg din care 10.334 kg cântărea "modulul de coborâre" și restul "modulul de ascensiune". a fost creat deoarece NASA a optat pentru o schemă de aselenizare simplificată de tipul "întâlnire pe orbita Lunii" (în engleză, "lunar orbit rendezvous" - LOR), în defavoarea metodelor "ascensiune directă" și "întâlnire pe orbita Pământului" (în
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
1962. Contractul avea o valoare de aproximativ 350 de milioane dolari SUA. Inițial au existat patru subcontractori majori: Bell Aerosystems (motorul de ascensiune), Hamilton Standard (sistemele de control al habitatului), Marquardt (sistemul de control cu reacție) and Rocketdyne (motorul de coborâre). Sistemul principal de navigație, ghidaj și control al Modulului lunar a fost dezvoltat la MIT, în "Laboratorul Charles Stark Draper"; computerul de ghidaj a fost construit de către Raytheon. Un sistem de navigație de rezervă, numit "Abort Guidance System" (AGS) a
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
modulul lunar și că va lua parte la andocarea cu modulul de comandă. Prototipurile inițiale includeau ferestre mari, curbate, și scaune pentru astronauți. Abia în aprilie 1963 s-au stabilit configurațiile de bază ale modulelor, odată cu stabilirea tipurilor motoarelor de coborâre și cel de ascensiune. În afară de Rocketdyne, în iulie 1963 a demarat un program paralel pentru motorul de coborâre împreună cu Space Technology Laboratories, și până în ianuarie 1965 contractul cu Rocketdyne a fost reziliat. Pe durata programului, au fost numeroase acțiuni de
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
curbate, și scaune pentru astronauți. Abia în aprilie 1963 s-au stabilit configurațiile de bază ale modulelor, odată cu stabilirea tipurilor motoarelor de coborâre și cel de ascensiune. În afară de Rocketdyne, în iulie 1963 a demarat un program paralel pentru motorul de coborâre împreună cu Space Technology Laboratories, și până în ianuarie 1965 contractul cu Rocketdyne a fost reziliat. Pe durata programului, au fost numeroase acțiuni de reproiectare în vederea reducerii greutății (incluzând "Operation Scrape" - operațiune dedicată elimnării tuturor structurilor care nu erau critice sau înlocuirea
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
Operation Scrape" - operațiune dedicată elimnării tuturor structurilor care nu erau critice sau înlocuirea lor cu unele mai ușoare) și pentru îmbunătățirea siguranței și eliminarea problemelor. În proiectul final s-au eliminat scaunele (astronauții trebuiau să stea în picioare pe durata coborârii și a ascensiunii), s-au micșorat ferestrele și s-a stabilit o structură de rezistență mai ușoară, ceea ce a dus la micșorarea semnificativă a greutății vehicolului. La început se prefigura ca modulul lunar să fie alimentat din pile de combustie
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
serviciu. "Aquarius" a servit cu succes drept refugiu pentru astronauți pe durata revenirii pe Pământ, bateriile sale fiind utilizate pentru reîncărcarea bateriilor modulului de comandă, esențiale pentru aterizare. Aterizarea a avut loc în data de 17 aprilie 1970. Motorul de coborâre al modulului lunar, proiectat pentru încetinirea coborârii pe Lună a modulului lunar, a fost folosit pentru accelerarea întregului ansamblu "Apollo 13" (modul lunar, de comandă și de serviciu) pe drumul de întoarcere spre Pământ. Sistemele modulului lunar, proiectate să suporte
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
refugiu pentru astronauți pe durata revenirii pe Pământ, bateriile sale fiind utilizate pentru reîncărcarea bateriilor modulului de comandă, esențiale pentru aterizare. Aterizarea a avut loc în data de 17 aprilie 1970. Motorul de coborâre al modulului lunar, proiectat pentru încetinirea coborârii pe Lună a modulului lunar, a fost folosit pentru accelerarea întregului ansamblu "Apollo 13" (modul lunar, de comandă și de serviciu) pe drumul de întoarcere spre Pământ. Sistemele modulului lunar, proiectate să suporte doi astronauți timp de 45 de ore
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
astronauți timp de 90 de ore. Modulele lunare ale ultimelor trei misiuni "Apollo" (15, 16 și 17) au fost îmbunătațite semnificativ pentru a permite sarcini utile mai mari la aterizare, precum și staționări mai îndelungate pe suprafața lunară. Puterea motorului de coborâre a fost mărită prin prelungirea cu 254 mm a ajutajului; de asemenea, au fost mărite și rezervoarele de combustibil. S-a mărit durata zborului de coborâre și sarcina utilă prin efectuarea frânării de ieșire de pe orbita lunară și inițierea coborârii
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
mai mari la aterizare, precum și staționări mai îndelungate pe suprafața lunară. Puterea motorului de coborâre a fost mărită prin prelungirea cu 254 mm a ajutajului; de asemenea, au fost mărite și rezervoarele de combustibil. S-a mărit durata zborului de coborâre și sarcina utilă prin efectuarea frânării de ieșire de pe orbita lunară și inițierea coborârii cu ajutorul modulului de serviciu (care apoi revenea pe orbita lunară, după desprinderea modulului de coborâre), practică începută cu Apollo 14. Ultimele trei misiuni Apollo au inclus
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
coborâre a fost mărită prin prelungirea cu 254 mm a ajutajului; de asemenea, au fost mărite și rezervoarele de combustibil. S-a mărit durata zborului de coborâre și sarcina utilă prin efectuarea frânării de ieșire de pe orbita lunară și inițierea coborârii cu ajutorul modulului de serviciu (care apoi revenea pe orbita lunară, după desprinderea modulului de coborâre), practică începută cu Apollo 14. Ultimele trei misiuni Apollo au inclus și roverul Lunar Roving Vehicle, care era stocat in compartimentul 1 al etajului de
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
mărite și rezervoarele de combustibil. S-a mărit durata zborului de coborâre și sarcina utilă prin efectuarea frânării de ieșire de pe orbita lunară și inițierea coborârii cu ajutorul modulului de serviciu (care apoi revenea pe orbita lunară, după desprinderea modulului de coborâre), practică începută cu Apollo 14. Ultimele trei misiuni Apollo au inclus și roverul Lunar Roving Vehicle, care era stocat in compartimentul 1 al etajului de coborâre și care era montat de astronauți după aterizarea pe Lună. Aceste misiuni avansate (de
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
cu ajutorul modulului de serviciu (care apoi revenea pe orbita lunară, după desprinderea modulului de coborâre), practică începută cu Apollo 14. Ultimele trei misiuni Apollo au inclus și roverul Lunar Roving Vehicle, care era stocat in compartimentul 1 al etajului de coborâre și care era montat de astronauți după aterizarea pe Lună. Aceste misiuni avansate (de tip "J") permiteau misiuni de trei zile pe suprafața lunară. Modulul lunar era partea astronavei Apollo care ateriza pe Lună și apoi revena pe orbita lunară
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
după aterizarea pe Lună. Aceste misiuni avansate (de tip "J") permiteau misiuni de trei zile pe suprafața lunară. Modulul lunar era partea astronavei Apollo care ateriza pe Lună și apoi revena pe orbita lunară. Cuprindea două componente majore, modulul de coborâre și modulul de ascensiune. Modulul de coborâre conține trenul de aterizare, scara pentru astronauți, antena radarului de aterizare, motorul de coborâre precum și combustibilul pentru aterizare. Avea câteva compartimente folosite pentru transportul componentelor experimentelor pentru suprafața lunară ALSEP, căruciorul pentru echipament
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
de tip "J") permiteau misiuni de trei zile pe suprafața lunară. Modulul lunar era partea astronavei Apollo care ateriza pe Lună și apoi revena pe orbita lunară. Cuprindea două componente majore, modulul de coborâre și modulul de ascensiune. Modulul de coborâre conține trenul de aterizare, scara pentru astronauți, antena radarului de aterizare, motorul de coborâre precum și combustibilul pentru aterizare. Avea câteva compartimente folosite pentru transportul componentelor experimentelor pentru suprafața lunară ALSEP, căruciorul pentru echipament (folosit doar în cadrul misiunii Apollo 14, roverul
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
partea astronavei Apollo care ateriza pe Lună și apoi revena pe orbita lunară. Cuprindea două componente majore, modulul de coborâre și modulul de ascensiune. Modulul de coborâre conține trenul de aterizare, scara pentru astronauți, antena radarului de aterizare, motorul de coborâre precum și combustibilul pentru aterizare. Avea câteva compartimente folosite pentru transportul componentelor experimentelor pentru suprafața lunară ALSEP, căruciorul pentru echipament (folosit doar în cadrul misiunii Apollo 14, roverul lunar (Apollo 15, Apollo 16 și Apollo 17), camera de televiziune, unelte și cutiile
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]
-
aici se afla și cea mai mare parte a oxigenului, apei de răcire și băut precum și bateriile principale. De scara astronauților era fixată și o placă comemorativă. Modulul ascensional conține cabina echipajului, panoul de instrumente, portul de andocare, ușa pentru coborârea astronauților, sistemul reactiv RCS, antenele de comunicație și radar, motorul ascensional, combustibil și oxigen suficient pentru revenirea pe orbita lunară și întâlnirea cu modulele de comandă și de serviciu.
Modulul lunar Apollo () [Corola-website/Science/308751_a_310080]