7,234 matches
-
funcția de predicat, în enunțuri marcate exclamativ: „Noi atunci am pârlit-o la fugă. Iar el, zvârr! cu o scurtătură în urma noastră.” (I. Creangă) Au aceeași poziție sintactică interjecțiile volitive, care realizează, ca și onomatopeea, funcția de predicat: „Hai în codrul cu verdeață / Und-izvoare plâng în vale.” (M. Eminescu) „Iată ce învăț eu de la dascălii mei, de la albine.” (M. Eminescu) Asimilabile prin funcția lor lingvistică (declanșează sau asigură desfășurarea actului de comunicare) interjecțiilor volitive, termeni de adresare precum mă, măi, bre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gradul în care vorbitorii individualizează obiectele despre care se vorbește.” Clasa restrânsă a articolului este interpretată prin cele patru subclase: 1. articolul hotărât (propriu-zis): Formează corp comun cu substantivul, în structura căruia are poziție enclitică masculin feminin singular -l, -le: codru-l, frate-le -a: pădure-a, catedral-a plural -i: codri-i, frați-i -le: păduri-le, catedrale-le Substantivele neutre primesc articol masculin la singular și articol feminin la plural: templu-l, pronume-le; temple-le, pronume-le 2
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
restrânsă a articolului este interpretată prin cele patru subclase: 1. articolul hotărât (propriu-zis): Formează corp comun cu substantivul, în structura căruia are poziție enclitică masculin feminin singular -l, -le: codru-l, frate-le -a: pădure-a, catedral-a plural -i: codri-i, frați-i -le: păduri-le, catedrale-le Substantivele neutre primesc articol masculin la singular și articol feminin la plural: templu-l, pronume-le; temple-le, pronume-le 2. articolul posesiv (genitival) Precede substantivul (pronumele) în genitiv și intră în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
masculin feminin singular al: (prieten) al studentului a: (prietenă) a studentului plural ai: (prieteni) ai studentului ale: (prietene) ale studentului 3. articolul demonstrativ (adjectival) Se situează între un substantiv articulat cu articol hotărât și un adjectiv: masculin feminin singular cel: (codrul) cel (verde) cea: (pădurea) cea (verde) plural cei: (codrii) cei (verzi) cele: (pădurile) cele (verzi) 4. articolul nehotărât Precede substantivul. masculin feminin singular un: un student o: o studentă plural niște: niște studenți niște: niște studente În noua ediție a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a studentului plural ai: (prieteni) ai studentului ale: (prietene) ale studentului 3. articolul demonstrativ (adjectival) Se situează între un substantiv articulat cu articol hotărât și un adjectiv: masculin feminin singular cel: (codrul) cel (verde) cea: (pădurea) cea (verde) plural cei: (codrii) cei (verzi) cele: (pădurile) cele (verzi) 4. articolul nehotărât Precede substantivul. masculin feminin singular un: un student o: o studentă plural niște: niște studenți niște: niște studente În noua ediție a Gramaticii Academiei, odată cu înscrierea determinării între categoriile gramaticale specifice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice pe care, direct sau indirect, le orientează sau chiar condiționează. Propoziția este cea mai mică unitate sintactică, din structura unui enunț, delimitată de existența unui nucleu predicațional (constituit din subiect și predicat): "O, priviți-i (1) cum visează / Visul codrului de fagi!(2)" (Eminescu), " Toate-s praf(1) Lumea-i cum este (2) și ca dânsa suntem noi.( 3)" (Eminescu) 2. Relații sintacticetc "2. Rela]ii sintactice" Unitatea de structură a enunțului este asigurată de înglobarea nivelului lexical din sistemul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de relație descriu componente semantice specifice, asimilabile în mare măsură celor introduse de termenii lexicali corespunzători: Unele prepoziții își înscriu planul lor semantic specific (relațional) în prelungirea verbului regent, cu care se află într-un raport de intercondiționare: Intru în codru./ Ies din codru./ Trec prin codru. Limba română recurge la patru categorii de elemente relaționale: a. prepoziții (și locuțiuni prepoziționale), b. conjuncții (și locuțiuni conjuncționale), c. pronume (adjective) relative, d. adverbe relative. a. Prepoziția. Marchează dezvoltarea sintactică a unor coordonate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
componente semantice specifice, asimilabile în mare măsură celor introduse de termenii lexicali corespunzători: Unele prepoziții își înscriu planul lor semantic specific (relațional) în prelungirea verbului regent, cu care se află într-un raport de intercondiționare: Intru în codru./ Ies din codru./ Trec prin codru. Limba română recurge la patru categorii de elemente relaționale: a. prepoziții (și locuțiuni prepoziționale), b. conjuncții (și locuțiuni conjuncționale), c. pronume (adjective) relative, d. adverbe relative. a. Prepoziția. Marchează dezvoltarea sintactică a unor coordonate semantice. Realizează și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asimilabile în mare măsură celor introduse de termenii lexicali corespunzători: Unele prepoziții își înscriu planul lor semantic specific (relațional) în prelungirea verbului regent, cu care se află într-un raport de intercondiționare: Intru în codru./ Ies din codru./ Trec prin codru. Limba română recurge la patru categorii de elemente relaționale: a. prepoziții (și locuțiuni prepoziționale), b. conjuncții (și locuțiuni conjuncționale), c. pronume (adjective) relative, d. adverbe relative. a. Prepoziția. Marchează dezvoltarea sintactică a unor coordonate semantice. Realizează și exprimă relații de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în baza unor interjecții voliționale, prezentative sau onomatopeice pot realiza funcția de predicat și pot primi determinanți, care dezvoltă mai ales funcțiile de complement: „Vai de biet român săracul, / Îndărăt tot dă ca racul.” (M. Eminescu) și circumstanțial: „Hai în codrul cu verdeață, / Und-izvoare plâng în vale.” (M. Eminescu) Enunțurile cu interjecția hai se apropie de enunțurile verbale; interjecția primește, atunci, la plural, dezinențe pentru persoanele I și a II-a: „Aidem la gazda dumitale să-mi spui tot! murmură Grigore
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintagme formate prin reluarea aparent tautologică a aceluiași verb într-o relație de subordonare desfășurată numai în planul expresiei; în planul semantic al predicației se dezvoltă aspectul durativ (sau/și nedeterminare): „Mai merge cât merge, și când la poalele unui codru, numai iaca ce vede o dihanie de om...” (I. Creangă) • sintagme formate prin intrarea unui verb în relații de coordonare copulativă sau, mai rar, de subordonare - desfășurată numai în planul expresiei - cu verbul a sta sau a (se) lua; în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la nivelul propriului flectiv, în opoziții categoriale - dezvoltarea sensurilor gramaticale fundamentale predicației: • de timp-mod: „Tu din tânăr precum ești Tot mereu întinerești.” (M. Eminescu) „Ce-ți lipsește să fii înger - aripi lungi și constelate.” (M. Eminescu) „Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămânzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pământul.” (M. Eminescu) „O oră să fi fost amici Să ne iubim cu dor.” (M. Eminescu) „Ci eu voi fi pământ În singurătate-mi.” (M. Eminescu) „Te-or întrece nătărăii De
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în structura predicatului analitic - prin: (a) constituent simplu, (b) constituent dezvoltat, (c) sintagmă analitică, (d) structură analitică cu dezvoltare complexă, poate avea (e) dezvoltare propozițională sau poate fi (f) multiplu. a. Numele predicativ simplu se realizează prin: • adjectiv (locuțiune adjectivală): „Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpânitor de ape.” (M. Eminescu) „Împrejurările sunt, însă, vitrege în țara noastră și vremurile sunt șugubețe.” (N.D. Cocea) • substantiv (locuțiune substantivală): „A cunoaște-nseamnă iarnă / A iubi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și fiul rămaseră năuciți uitându-se unul la altul fără să clipească.” (M. Preda) Când termenii trimit, prin sfera lor semantică, la obiecte, • masculinul singular e dominat de feminin și neutru, singular sau plural, care impun forma de feminin plural: „Codrul și lacul sunt mai frumoase ca niciodată.” • femininul și neutrul impun numelui predicativ forma de feminin plural: „Grele-s pulberea și duhul, / greu pe umeri chiar văzduhul.” (L. Blaga) Observații: Enunțurile cu subiect multiplu eterogen sub aspectul genului gramatical al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
evită repetarea substantivului-subiect: „Saint-Simon teoreticianul era urmașul lui Saint-Simon cel cu fumuri nobiliare.” (G.Călinescu), „Opoziția metodologică e aceea dintre absolut și relativ.” (G. Călinescu) Relațiile de dependență pot fi: • simple; când determinantul depinde de un singur regent. În enunțul „Codru-și bate frunza lin” (M. Eminescu), fiecare determinant se subordonează câte unui singur regent: codrul ¬ și bate ¬ frunza bate ¬ lin • duble; când determinantul depinde de doi regenți (dezvoltând între ei o relație de interdependență sau de dependență). În versul eminescian
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Opoziția metodologică e aceea dintre absolut și relativ.” (G. Călinescu) Relațiile de dependență pot fi: • simple; când determinantul depinde de un singur regent. În enunțul „Codru-și bate frunza lin” (M. Eminescu), fiecare determinant se subordonează câte unui singur regent: codrul ¬ și bate ¬ frunza bate ¬ lin • duble; când determinantul depinde de doi regenți (dezvoltând între ei o relație de interdependență sau de dependență). În versul eminescian „Luna pe cer trece-așa sfântă și clară.” (M. Eminescu), determinantul (multiplu) sfântă și clară
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
jună ca lumina cea din soare, / Pân-ești clară ca o rouă, pân-ești dulce ca o floare.” (M. Eminescu, I, 42) CIRCUMSTANȚIALUL DE MOD (MODAL)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE MOD (MODAL)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Peste vârfuri trece lună, / Codru-și bate frunza lin, Dintre ramuri de arin / Melancolic cornul sună.” (M. Eminescu, I, 206), • adjective: „Mi-e limba aspră ca de cenușă.” (T. Arghezi, 102), • adverbe: „... Descoperea alte grupuri înaintând încet, cu același pas mărunt și totuși, i se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
căzuse, parcă, năpraznic din cer...” (C. Hogaș, 250) • dimensiuni cantitative ale desfășurării unei acțiuni sau ale unei însușiri, nominală sau verbală: „De-i suna din corn o dată / Ai s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori / Îți vin codri-n ajutor.” (M. Eminescu, I, 183), „Cu proporțiuni neschimbate - o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare.” (M. Eminescu, I, 24) • factorul (factorii) sau cadrul în conformitate cu care se desfășoară o acțiune verbală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
condiție se introduce în frază prin conjuncții (locuțiuni conjuncționale): dacă, de, să, fără să, în caz că, adverbul devenit conjuncție când: „Dacă te-ai uitat câteva nopți în cer, copile, nu mai ești bun de nimic...” (T. Arghezi, VI, 167), „De treci codrii de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.” (M. Eminescu, I, 85) „Să fi fost vară, nu s-ar fi băgat de seamă.” (E. Barbu), „Să reclame, în caz că ar fi fost evacuat cu forța
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu iubita ta cu tot, în orice spațiu al lumei ți-ar plăcè...” (M. Eminescu, P.L., 47), „Dacă voi porni, voi luneca în primul smârc și-mi voi găsi moartea într-o baltă noroioasă laolaltă cu fluturii.” (O.Paler, Viața), „Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc stăpânitor de ape.” (M. Eminescu) • pronume relative, precedate de prepozițiile cu, fără și locuțiunile prepoziționale pe baza lui cu, când funcția de complement sociativ are dezvoltare propozițională
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fânețe. Aici se află multe așezări, între care municipiile Miercurea Ciuc și Gheorgheni. La est sunt amplasate masivele din roci cristaline și calcare Giumalău și Rarău (aici sunt Pietrele Doamnei, un vârf cu turnuri de calcare și rezervația de arbori seculari Codrii Slătioarei). La sud se află Munții Bistriței (afluenții Bistriței separă masive ale căror vârfuri principale depășesc 1 700 m). Bistrița a tăiat defileele de la Zugreni și Toance. Urmează spre sud Munții Giurgeu, cu pasurile Borsec (1 105 m), Tulgheș (1
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Pădurea Craiului, aflată de-a lungul Crișului Repede și Crișului Alb, alcătuiți din calcare, cu altitudini sub 1 000 m, platouri și depresiuni carstice, peșteri (Meziad, Vântului — cea mai mare din țară) și chei. - Depresiunea Beiuș, încadrată de munții Bihor, Codru Moma și Pădurea Craiului, cu un relief de terase create de Crișul Negru, adăpostind așezări mari cu o bogată tradiție istorică și etnografică. - Depresiunea Vad-Borod, aflată de-a lungul Crișului Repede. Pe terasele formate de râu s-a amplasat șoseaua
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Carpații Occidentali și Câmpia de Vest, întinzându-se între râurile Someș în nord și Nera în sud; sunt alcătuite predominant din pietrișuri, nisipuri și argile depuse de râurile cu izvoare în Carpați. Din loc în loc, există și câte o culme (Codru) sau măgură (Șimleu) alcătuită din șisturi cristaline sau roci eruptive. Dealurile coboară lin, de la 250 - 300 m (lângă munți) la 150 - 200 m (deasupra câmpiei). Râurile și-au creat văi largi cu terase care se pierd treptat în câmpie. Imaginea
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
au mai fost și altele, însă îmi ieșeau prea poetice și am renunțat la ele. Cât îl privește pe Eminescu, ideea m-a ispitit încă din copilărie. Elev fiind, la Piatra Neamț, am făcut o călătorie pe urmele sale, întâlnind lacul, codrul, casa... Pătrunzându-mă de ele, citindu-i și recitindu-i necontenit versurile, am ajuns, treptat-treptat, să mă întreb: oare care o fi Chipul poetului? În ce respiră vraja acelor lumini care vin, tot vin din adâncuri, cuprinzându-ne suflet și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
realizarea sintezei fonetice va respecta constantă culorilor, pentru antrenarea analizatorului vizual, a percepției și a capacității * Moment de relaxare se va intonă o strofa din cântecul „Toamnă”, copiii putând execută mișcări. „A, a, a! / Acum e toamnă, da! Frunza-n codru ngălbenește, / Iarba-n câmp se vestejește / A, a, a! / Acum e toamnă, da” * „Jocul onomatopeelor” se selectează onomatopee care conțin sunetul „a” (mac, oac, tic-tac etc.) * „Jocul silabelor” elevii vor rosti silabe directe și indirecte: mă, să, ba, pa, aș
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]