7,605 matches
-
la baza unei socializări lacunare din partea copilului (Friedrich și Stein, 1973), fapt ce corespunde unui mediu familial marcat de absența învățării comportamentelor pro-sociale și a competențelor de relaționare interpersonală și interactivă. Acești copii nu au posibilitatea de a învăța strategii comportamentale pro-sociale care să le permită satisfacerea propriilor nevoi. Neștiind cum să participe la activități importante din punct de vedere social, ei ratează toate ocaziile de dezvoltare a competențelor sociale și școlare. În consecință, nu vor dispune de capacitățile cognitive, motivaționale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
copilului, acesta poate să creadă fie că este vorba despre o normă universală, fie că a fost abandonat de către ceilalți (martori indiferenți ai maltratării). Oricare n-ar fi interpretarea nepăsării, rezultatul rămâne același probabilitatea destul de ridicată în ceea ce privește adoptarea unor strategii comportamentale agresive. În familiile în care s-a semnalat incestul între tată și fiică, mamele rămân de cele mai multe ori pasive. Ele reacționează prin indiferență la cererea copilului de a fi ajutat, dacă nu chiar prin pedepsire, fapt ce agravează și mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a violențelor, chiar dacă violențele comise în afara acestor grupări sunt mult mai frecvente. Formarea copilului în sânul unei grupări de acest fel contribuie la dezvoltarea unor concepții și reprezentări despre sine bazate pe putere și forță fizică plus adoptarea unor strategii comportamentale violente față de ceilalți. Diferențierea categorială între "noi" și "ceilalți" devine și mai accentuată. Violența împotriva intrusului este adesea însoțită de tendința de limitare a rețelei sociale și familiale. Aceeași tendință caracterizează grupările extremiste naționaliste și rasiste. Toate cauzele violenței pot
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivității atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Printre modelele agresive pe care copilul le urmărește și care preocupă cel mai mult opinia publică sunt cele mediatizate de către televiziune (Huesmann și Reynolds, 2001). Imaginile televizate violente descriu intențiile comportamentale ale unor indivizi care vor să fac rău altora. Individul poate fi o persoană reală, un personaj din benzile desenate sau unul din jocurile video (Anderson și Bushmann, 2001). Rezultatele unor studii experimentale au scos la iveală caracterul nociv al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
despre convingeri pe care indivizii și le-au format în funcție de viața lor socială și nu raportat la normele sociale în vigoare. Copiii crescuții în familiile cu o situație economică precară sunt primii care vor crede că agresivitatea reprezintă o strategie comportamentală adaptată rezolvării problemelor sociale (Huesmann și Guerra, 1997 citat de Huesmann et al., 2001). Acești copii adoptă cu ușurință normele care impun violența ca mijloc de accedere la un anumit statut social sau de obținere a unor recompense materiale. Aceste
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
iar probabilitatea manifestării agresivității crește, individul devenind mai vulnerabil la stimuli "ostili" și reacționând mai violent. Prin urmare, cortexul prefrontal joacă un rol important în declanșarea și controlul agresivității. * Sistemul nervos și mediul înconjurător Cortexul frontal permite stabilirea de strategii comportamentale minuțios elaborate, inhibă agresivitatea și împiedică reacțiile agresive sistematice. Atunci când la acest nivel se remarcă o leziune, este posibil ca mecanismele de control sau de manifestare a agresivității să nu mai funcționeze. Mark și Ervin (1970) explică absența controlului fie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prin existența unei leziuni la nivelul sistemului limbic, fie prin întreruperea comenzilor provenind de la cortex. În opinia autorilor, comenzile sunt rezultatul unui proces de învățare, proces care intervine în organizarea microstructurilor creierului după naștere, în funcție de informațiile obținute în urma experiențelor personale (comportamentale, culturale și familiale). Cercetătorii emit ipoteza conform căreia procesul de învățare creează în anumite creiere o sensibilitate mai mare în perceperea amenințărilor. Sistemul limbic este în acest caz mult mai solicitat. Activarea fiziologică și agresivitatea Comportamentul agresiv este legat de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
studii arată că furia și ostilitatea pot fi în corelație pozitivă cu sentimentul de rușine și în corelație negativă cu cel de vinovăție (Tangney et al., 1992 citat de Tagney, 2001). Legătura dintre rușine și furie se traduce la nivel comportamental în acțiuni ostile și destructive (Tangney, Wagner, Barlow, Marschall și Gramzow, 1996 citat de Tagney, 2001). Rușinea mai este uneori asociată cu frica, care motivează evitarea sau fuga, provocând paralizia și, în consecință, absența mobilității musculare necesare agresivității. Comportamentul agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
simpatiei este un bun indicator al tendințelor pro-sociale și al relațiilor personale non conflictuale (Eisenberg, Fabes, Murphy, Karbon, Smith și Maszk, 1996 citat de Eisenberg, 2000). Copii care resimt empatie și/sau simpatie în timpul interacțiunilor sociale știu să dezvolte strategii comportamentale mai adaptate social, având un parcurs școlar reușit. Aceste rezultate demonstrează o legătură strânsă între manifestarea comportamentului agresiv și emoțiile umane fundamentale (tristețea, bucuria, furia, dezgustul, surpriza), pe de o parte, iar pe de altă parte, emoțiile învățate (gelozia, simpatia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
manifestarea comportamentului agresiv și emoțiile umane fundamentale (tristețea, bucuria, furia, dezgustul, surpriza), pe de o parte, iar pe de altă parte, emoțiile învățate (gelozia, simpatia, rușinea). Emoția ca factor de integrare și influențare a agresivității Emoția este forma de organizare comportamentală a unui ansamblu de procese senzoriale, neurovegetative, neuromusculare și cognitive. Comportamentele astfel organizate antrenează o creștere generală a activității sistemului nervos central, tradusă prin creșterea stării de vigilență, mobilizare neurovegetativă, sporirea activității motrice sau apariția unor reacții motrice simple. Relația
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ai mediului înconjurător, reacții care pot fi traduse prin emoții, poate fi explicată și în termeni de procese cognitive. Agresivitatea și procesele cognitive În opinia lui Schachter (1971), starea de activare neurovegetativă este la început difuză și nu deține orientări comportamentale specifice. Integrarea informațiilor senzoriale primite pe diferită căi conferă activării generale o orientare comportamentală specifică, determinând organismul să acționeze într-un anumit fel în funcție de caracteristicile mediului său înconjurător. Emoția poate fi definită ca reprezentând integrarea unei stări de excitare fiziologică
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în termeni de procese cognitive. Agresivitatea și procesele cognitive În opinia lui Schachter (1971), starea de activare neurovegetativă este la început difuză și nu deține orientări comportamentale specifice. Integrarea informațiilor senzoriale primite pe diferită căi conferă activării generale o orientare comportamentală specifică, determinând organismul să acționeze într-un anumit fel în funcție de caracteristicile mediului său înconjurător. Emoția poate fi definită ca reprezentând integrarea unei stări de excitare fiziologică unor particularități cognitive atribuite de către subiect în funcție de situația externă. Componentele subiective și comportamentale ale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
orientare comportamentală specifică, determinând organismul să acționeze într-un anumit fel în funcție de caracteristicile mediului său înconjurător. Emoția poate fi definită ca reprezentând integrarea unei stări de excitare fiziologică unor particularități cognitive atribuite de către subiect în funcție de situația externă. Componentele subiective și comportamentale ale emoțiilor sunt deci gestionate de multiple procese situate la diferite niveluri de funcționare psihologică. Evenimentele negative nu declanșează întotdeauna reacții afective specifice, cu atât mai puțin un comportament orientat, dar ele activează procese de evaluare și de atribuire care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care se confruntă fie prin acțiuni directe, fie prin unele simbolice, individul acționează, de fapt, asupra mediului său social și fizic. În numeroase cazuri de stimulare ostilă, omul încercă să exercite asupra mediului său social imediat acțiuni planificate, emițând semnale comportamentale automat provocate de situație. Finalitățile implicite ale acestor semnale pot influența comportamentul individului. Astfel strategiile comportamentale care-și propun să exercite acțiuni materiale asupra altor indivizi sau asupra situației pot păstra urmele reacțiilor motrice originale suscitate de situația actuală. Capitolul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mediului său social și fizic. În numeroase cazuri de stimulare ostilă, omul încercă să exercite asupra mediului său social imediat acțiuni planificate, emițând semnale comportamentale automat provocate de situație. Finalitățile implicite ale acestor semnale pot influența comportamentul individului. Astfel strategiile comportamentale care-și propun să exercite acțiuni materiale asupra altor indivizi sau asupra situației pot păstra urmele reacțiilor motrice originale suscitate de situația actuală. Capitolul V Abordarea teoretică a comportamentului agresiv Comportamentul agresiv are un statut extrem de complex, în parte din cauza
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
teoretice tradiționale Teoriile mecaniciste asupra comportamentului agresiv Concepția mecanicistă despre agresivitate se bazează pe o concepție cibernetică a sistemului nervos conform căreia diferitele comportamente ale unui organism sunt rezultatul contextelor sociale în care organismul "a funcționat" anterior. În consecință, variabilitatea comportamentală depinde de principiul elementar al învățării care constă în păstrarea anumitor reacții și eliminarea altora, ceea ce duce la formarea obișnuințelor. În opinia lui Hull (1943 citat de Pahlavan, 1987), formarea obișnuințelor se produce de fiecare dată când activitatea organică este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
până la tentative de depășire a obstacolelor ce apar în cale. Studiile ulterioare au demonstrat că frustrarea provoacă agresivitate doar atunci când individul a învățat să reacționeze la frustrare astfel (Berkowitz, 1969, citat de Berkowitz, 1993). Indivizii care dispun de alte strategii comportamentale reacționează altfel (Bandura, 1973 citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei fundamentări științifice slabe, teoria frustrare-agresivitate are meritul de a fi fost o primă conceptualizare a comportamentului agresiv care să propună un model empiric bazat pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este ea avansată la ora actuală, nu ne oferă totuși răspunsuri satisfăcătoare. Definiția comportamentului agresiv fiind foarte complexă, nu permite soluții fără echivoc în ceea ce privește soluționarea problemei. Comportamentele agresive, chiar și în interiorul aceleași specii de animale, nu formează o singură unitate comportamentală sau biologică care să permită referirea la un determinism genetic simplu după cum sugerează formularea (Roubertoux et al., 1990). Teoria biologică a comportamentului agresiv stipulează că acesta ar fi rezultatul activării centrilor de control sau a substraturilor nervoase particulare însărcinate fiecare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a se vedea Renfrew, 1997). Cei care definesc comportamentul agresiv ca pe o reacție la un factor extern consideră că agresiunile sunt reacții legate de tendința adaptativă a speciei generate de un proces de selecție naturală. Considerarea comportamentelor agresive modalități comportamentale specifice determinate de un proces de adaptare conduce la identificarea mai multor tipuri de comportamente în funcție de natura situației în care se produc: agresiuni ofensive, agresiuni defensive, agresiuni maternale etc. (Moyer, 1968 citat de Pahlavan, 1987). Susținătorii acestei poziții cred că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Cairns consideră că o teorie viabilă privind dezvoltarea comportamentului social trebuie să țină cont de impactul tuturor proceselor cu rol important în dezvoltarea individului și să arate în ce fel aceste procese intervin pe parcursul devenirii sale pentru a forma structuri comportamentale stabile (Cairns, 1986, p. 81). Wilson și Daly (1985 citat de Daly et al., 1989) efectuează aceeași analiză. În opinia lor, gelozia sexuală este cauza cea mai frecventă a omorurilor violente comise de către bărbații tineri. În evoluția specii umane, gelozia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
particular, la oameni a scos în evidență dezvoltarea progresivă a unor structuri nervoase având funcția de a crește controlul exercitat de centrele de comandă cognitivă asupra activităților emoționale (Andy și Stephan, 1974 citat de Pahlavan, 1987; Pankcepp, 2000). Această posibilitate comportamentală nouă permite organismelor cu o existență socială reală intervenția altor parametri decât cei de origine organică. Aprecierea unei interacțiuni dintre două persoane depinde de perspectiva actorilor, dar și de cea a observatorilor, stabilindu-se în funcție de ceea ce vede fiecare în parte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
observării violenței asupra comportamentului agresiv. În opinia lui Dodge (Crick și Dodge, 1994), copii agresivi sunt determinați prin prisma proceselor de prelucrare a informației deficiente să supraevalueze ostilitatea mediului lor înconjurător. Această percepție exagerată a ostilității reprezintă fundamentul adoptării strategiilor comportamentale agresive și a rezolvării deficitare a problemelor interpersonale. După părerea lui Huesmann și a colegilor săi (Huesmann și Eron, 1984 citat de Eron), copilul este în căutarea informațiilor și, în funcție de informațiile disponibile, el își dezvoltă structuri de cunoștințe denumite "scenarii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în căutarea informațiilor și, în funcție de informațiile disponibile, el își dezvoltă structuri de cunoștințe denumite "scenarii" care-l vor ajuta în reglarea propriilor comportamente sociale. Aflat în fața violenței, copilul descoperă scenarii agresive mult mai complexe și le integrează în repertoriul său comportamental obișnuit. Integrarea acestor cunoștințe stă la baza dezvoltării credințelor și normelor ce susțin agresivitatea. Scenariile, schemele și strategiile comportamentale deja învățate controlează comportamentele sociale imediate și ghidează reacțiile față de situațiile sociale diferite. Cognițiile transformate în reprezentări sunt restructurate, memorate și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în reglarea propriilor comportamente sociale. Aflat în fața violenței, copilul descoperă scenarii agresive mult mai complexe și le integrează în repertoriul său comportamental obișnuit. Integrarea acestor cunoștințe stă la baza dezvoltării credințelor și normelor ce susțin agresivitatea. Scenariile, schemele și strategiile comportamentale deja învățate controlează comportamentele sociale imediate și ghidează reacțiile față de situațiile sociale diferite. Cognițiile transformate în reprezentări sunt restructurate, memorate și refolosite în același fel precum strategiile cognitive în timpul efortului intelectual. Direcții noi în conceptualizarea comportamentelor agresive Rezultatele unor lucrări
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-i influența pe ceilalți, pentru a proteja propria identitate socială sau pentru a restabili dreptatea. Agresivitatea nu este în schimb consecința normală a unei relații interpersonale conflictuale. Atunci când interesele se ciocnesc sau norma este violată, agresivitatea este folosită ca strategie comportamentală pentru atingerea obiectivului. Conform teoriilor socio-interacționiste, factorii interpersonali și situaționali sunt singurii în stare să determine agresivitatea. În acest context, analiza agresivității se axează pe actor (agresor), pe victimă și pe observator. Rezultatele acestei relații nu pot fi anticipate pentru că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]