5,358 matches
-
aflat în avangarda luptei revoluționare, este înlăturat de la guvernare și înlocuit cu un regim "reacționar", orientat înspre agravarea, nu eliminarea conflictelor sociale, nu se mai poate vorbi de revoluție, ci de "contrarevoluție". Exact acest fenomen s-a petrecut în Ungaria, conchidea Dej. Profitând de slăbiciunea structurală a PMM, argumenta acesta, "contrarevoluția" și-a putut face loc treptat nu numai în carul societății maghiare, ci și în interiorul partidului însuși. Astfel, "vigilența revoluționară" a coborât la cote îngrijorător de mici, ceea ce a permis
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
au fost luate măsuri de izolarea studenților (sic!) cu ajutorul forțelor armate, măsuri care au continuat și în cursul zilei de 31 octombrie 1956 (DJTAN, fond Comitetul Regional PCR Banat, Dosar 20, f. 240) Această acțiune nu ar fi fost posibilă, conchidea autorul raportului, dacă influența partidului în mediile studențești ar fi fost suficient de crescută, ceea ce nu era însă cazul. "Organizațiile de partid din facultăți nu își îndeplinesc rolul de conducător atât în rândul corpului didactic, cât și în rândul studenților
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
adoptate cu această ocazie au fost incomplet publicate, pasajele pe care autoritățile de la București le-au considerat, din diferite motive, deranjante, fiind pur și simplu îndepărtate. "România își permite să procedeze așa pe un document semnat de 81 de partide", conchidea furios liderul sovietic ("Note de convorbire...", în Mizil: 2001, 528). O practică de altfel frecventă în lumea comunistă. Ca urmare a gesturilor disidente ale RSR în plan extern, în special datorită vizitei președintelui american Nixon la București, Brejnev nu va
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de a face publică discuția în RSR: "vom informa Comitetul Executiv și Comitetul Central despre poziția dv"., ceea ce echivala cu un șantaj în vederea atenuării presiunii sovietice. A funcționat, deoarece în final, după ce partea română și-a menținut poziția și a conchis: "noi vrem să dezvoltăm relațiile (cu Uniunea Sovietică, n.m.)", Kosâghin a cedat, recunoscând "că totuși discuțiile au fost folositoare" (Istrățescu în Rusan: 2001, 843-845). Conceptul lui Braun de "apărare activă" își dovedește încă o dată utilitatea. Mai mult, rezumatul acestei discuții
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un francez, un neamț sau un rus". În absența unei concepții universale despre demnitatea și valoarea ființei umane, nu se ajunge, mai devreme sau mai târziu, decât la afirmarea pretinsei superiorități a unor națiuni asupra celorlalte și la "legitimarea sclaviei", conchide ferm Kołakowski (2007, 75-76). Definindu-se printr-un naționalism vehement încorporat pe filieră fascizantă, leninismul romantic nu putea înțelege universalitatea drepturilor omului sau universalitatea în general, nici măcar în măsura în care o făcuse leninismul revoluționar, desigur, cu mijloace cognitive și ideologice non- "burgheze
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în Practici imperialiste...: 1982, 19-24; Roșu Hamzescu: 1988, 274-275; SR/Romania: 11 March 1977, 10). În general, "Societatea capitalistă este, în fapt, o societate a iluziilor pierdute", în care "speranțele" de prosperitate socială își relevă pe zi ce trece falaciozitatea, conchide Ion Roșu Hamzescu (1988, 272-273); urmând această optică, societatea leninismului romantic nu s-a dovedit a fi decât una a "iluziilor regăsite" doar pentru a fi pierdute, mult mai dureros, în scurt timp. Se poate observa că acum tonul propagandistic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
să exprime astfel doleanțele muncitorilor: "Intelectualii sunt preocupați de menținerea propriilor drepturi asupra expresiei creative; există o gelozie printre intelectuali față de salariile muncitorilor și printre muncitori față de privilegiile intelectualilor" scrie Sampson (1983, 143; vezi și Shafir: 1984, 435-459). În final, conchide pertinent Sampson, datorită individualismului populației române, dar și a gradului său de pasivitate crescut, "o mișcare de tip Solidaritatea este improbabil să apară în România" (Sampson: 1983, 144). S-a dovedit că antropologul american a avut dreptate. Mult mai bine
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
spunea Gâdea, să ne emancipăm de tutela tiranică a liniei partidului în gândire și artă, pentru ca să ne afirmăm ca națiune în planul valorilor universale. Nimic în afară de valorile spiritului nu este consistent și de durată în istoria omenirii. Neamul românesc, a conchis el, trebuie să se afirme în lume prin gândirea sa originală, nedirijată și neviciată de orientări politice indiferent de natura lor, expresie a unor tradiții de veacuri. Numitul PITIȘ FLOREA, fost membru P.N.Ț., din comuna Traian, a spus: „Gheorghiu-Dej
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
le? a cerut ascult? toarelor lui s? aib? grij? numai de Biserică Ortodox? Rom�n? , sf? tuindu?? i auditoriul s? schimbe numele asocia? iei lor �n �Asocia? ia Ortodox? Rom�n? a Femeilor. � Asemenea afirmă? îi erau considerate drept �ndr? zne? e. A conchis afirm�nd c? �p�n? c�nd ultimul om nu va ajunge la �n? l?imea unei con? tiin? e cre? tine ? i na? ionaliste, Biserica Ortodox? nu poate considera c? ? i?a �ndeplinit misiunea�, ? i a �ncheiat sfid? tor: �Am avut curajul s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
esc lipseau, Iorga s? a str? duit s? reconstituie caracterul ne�ntrerupt al vie? îi ? i prezen? ei rom�ne? ți �n Dacia pe baza manifest? rilor permanente ale solului, rasei ? i ideii, �n fond cultură ? i mentalitatea rom�nilor. El a conchis c? au existat multe �Rom�nii Populare� �n Evul Mediu; aceste �Rom�nii Populare� (dup? �ncetarea n? v?lirilor barbare) s? au cristalizat ulterior de? a lungul principalelor rute comerciale. Conform metodei sale istorice, asemenea manifest? ri permanente � tras�nd paralele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
om nobil ? i bun, un suflet devotat ? i un conduc? tor �n? elept, �nsufle? it de idei nobile... Ni s? a al? turat �n 1914, sp? rg�nd o ghea?? care ne separă de mult timp [rela? iile rom�no? ruse] ? i conchidea: �Tr? iasc? �mp? ratul Nicolae, un prieten puternic al Rom�niei, ast? zi ? i m�ine! �66 Era oare acest articol un tribut pl? țiț unui aliat? O concesie f? cut? lui Br? tianu? 67 Sun? prea bine că s? fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mici de 10 ani, de jefuirea propriet?? ilor rom�nilor, de ciocnirile cu militarii ? i civilii rom�ni. Odat? cu generalizarea mentalit?? îi revolu? ionare ? i cu r? sp�ndirea anarhiei, aceste incidente se vor �nmul? i spectaculos 69. Iorga conchidea: �Toat? lumea ? ție c? ru? îi se comport? azi că un popor, a? a cum ieri ac? ionau că un Stat�70. Iorga a r? mas al? turi de familia sa. Fiul lui cel mai mare, Petru, ofi? er de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
deasupra Rom�niei neocupate 102. Spre sf�r? ițul lui octombrie, Iorga anun? a �n ziarul s? u c? �maximali? ții� (a? a �i numea el pe Lenin ? i partidul acestuia) controlau St. Petersburgul. Istoricul �n? elegea evolu? ia ? i accelerarea procesului revolu? ionar. A conchis c? , sacrific�ndu? l pe Robespierre, Revolu? ia Francez? a putut p? stră ? i transmite posterit?? îi realiz? rile pe care acesta le ură at�ț de mult. ?i avertiza: �Mul? imile fl? m�nde consider? �ntotdeauna c? guevrnul e vinovat ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
politice, nici un nivel educa? ional care s? ajute electoratul s? �n? eleag? alternativele; �n sf�r? it, nu există nici o experien?? de autoguvernare. Nu trebuie s? ne surprind? c? noile institu? îi democratice au provocat �n Rom�nia reac? îi stranii, nonoccidentale. Dar �n 1918, conchidea Iorga, toat? lumea privea cu mare �ncredere spre viitor. �ntr? unul din editorialele sale, Iorga reitera �nc? o dat? rolul prezis de el istoricilor, care, dup? p? rerea lui, trebuie s? ias? din Turnul lor de Filde? ? i s??? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Lenin, Iorga comenta c? Hanul Ț? tar �? i d? duse duhul. Doliul �i amintea lui Iorga de triste? ea afi? at? de nomazi la moartea conduc? torilor lor spirituali ? i militari. Dup? care comenta �teribilele erori� ale lui Lenin ? i conchidea: �Poate c? tovar?? îi s? i nu l? au jelit �n aceea? i m? sur? că civiliza? ia pe care a distrus? o�. C�ț de diferite erau r? masul bun de la ? i elogiul adus pre? edintelui Wilson! ��ntreaga lume salut? nobilă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
curentelor ini? iate de poetul ardelean Lucian Blaga ? i de c�teva ? coli literare s? se? ți de ultim? or?. A urmat apoi atacul �mpotriva �idealului imposibil al pangermanismului�, completat de o condamnare a �rasismului ? i a teoriilor rasiste�. Iorga conchidea l? ud�nd influen? a mediului natural ? i literatura popular? (S? m?n? torism) ? i spun�nd c? , dac? intelectualii să? i accept? aceste promisiuni, �putem ajunge la o �n? elegere pe aceast? baz? �81. Iorga r? m�nea �ngrozitor de consecvent. �n perioada
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c? �Iorga nu are nimic mai bun de f? cut dec�ț s? investigheze presupusul transfer ilegal al unui profesor evreu titular de matematic? �, cît�nd afirmă? ia lui Iorga c? �toate elementele valoroase ale corpului didactic s�nt alungate�. Articolul conchidea: �Dup? cum vede? i, ceea ce �l preocup? pe Iorga este s?? i men? în? pe jidani �n facult?? ile rom�ne? ți�93. Autorul c? r? îi de fă?? ar putea oferi zeci de astfel de exemple. Iorga era �n coresponden?? ? i cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s?? i conving? pe studen? i s? judece ra? ional, a? a cum s? a �nt�mplat �n 1922 la Timi? oară. �Ei s�nt �mpotriva viitorului lor, a p? rin? ilor lor, a ?? rîi lor ? i a interesului na? ional�, conchidea Iorga. Un evreu ungur din Timi? oară �i scria: �Domnule profesor, a? i salvat onoarea Rom�niei�119. Ace? ți studen? i erau purt? torii unui alt mesaj: un atac indirect ? i eficient �mpotriva �ntregului sistem liberal, evreii fiind ? apii isp
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
poli? iene? ți pentru protejarea sinagogilor ? i a propriet?? ilor ? i vie? ilor evreilor. Arheologul rom�n Vasile P�rvan i? a spus lui Iorga: �Studen? îi sus? în c? e?ți agent pl? țiț al evreilor�. Dup? care P�rvan conchidea: �Genera? ia noastr? nu ne mai �n? elege�125. �n decembrie 1924, �n timpul �Celei de a Doua Vacan? e Na? ionale Studen? e?ți�, profesorii au ie? it din s? lile de curs �n strig? te puternice de Jos jidanii!. Iorga s? a sim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
turi str�nse cu Italia. Schimburile comerciale trebuie s? serveasc? �nt? ririi rela? iilor �naturale� (latine) cu aceste ?? ri. Pe baza acestor rela? îi, Rom�nia trebuie s??? i orienteze politică spre Balcani ? i spre prelungirea acestora, Orientul Mijlociu. Iorga conchidea c? �Rom�nia trebuie s? fac? tot posibilul ca s? devin? influent? �n Orientul Apropiat, ? i gra? ie for? ei noastre (care depinde de noi) vom pune influen? a această �n slujba Occidentului, de care structura noastr? fizic? (latinitatea) ? i sufletul nostru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i mul? i dintre ei nu primiser? nici o palm? de p? m�nt. Iorga nu a putut niciodat? tolera o critic? prea aspr? la adresa Rom�niei (cu excep? ia cazurilor c�nd o făcea el �nsu? i). Astfel c? a conchis: �Ce influen?? dezastruoas? a hamletianismului rusesc! �166. Sovietele cuno? teau situa? ia ? i provocau tot timpul incidente la frontier?. Au �nfiin? at dincolo de Nistru Regiunea Autonom? Sovietic? Socialist? Moldoveneasc? pe post de un fel de magnet. Au organizat �n 1924 tulbur? rile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
totu? i �ntrebarea urm? toare: �Are col? i?� Existau revan? arzi plini de ur? ? i al? îi care erau pu? i pe jaf. �Nu se ajunge la dreptate social? prin dezarmare, dar prin dreptate social? se poate ajunge la dezarmare�, conchidea Iorga 171. Suspiciunile lui fă?? de Germania �l obsedau. Atunci c�nd, la Rapallo, sovietele au �ncheiat un acord cu Republică German? de la Weimar Iorga a luat foc: �Dou? p? s?ri de prad? cad la �nvoial?; ele r? m�n ceea ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
schimbat cur�nd p? rerea. Prin 1925, declară c? �Mussolini �? i preg? tea un tron de dictator a la Caesar�. �ncep�nd de atunci, Iorga se va referi la Mussolini cu termenii �dictatorul italian� care �nc? lcase principiul parlamentarismului. �Parlamentarismul�, conchidea el, �este o institu? ie dat�nd din secolul al XIX-lea care trebuie modernizat? , nu distrus? �. Lui Iorga nu? i pl? cea faptul c? Mussolini sus? inea revizionismul maghiar ? i nici politică lui. �Trupul Ungariei a fost amputat�, �l cîtă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
g? și? i �n compania unor tineri de moravuri aparte�� Iorga nu putea rezista s? nu fac? un calambur pe seama literaturii simboliste pe care o ură at�ț de mult � �care nici m? car nu erau poe? i simboli? ți�. Dup? care conchidea: �a? a c? navă de stat nazist? se �ndreapt? spre cei o mie de ani pe care i? a proclamat Hitler chiar ieri�112. La moartea feldmare? alului Hindenburg, Hitler s? a proclamat �F�hrer und Reichkanzler�. Iorga a scris un editorial
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
znise s? ia atitudine �mpotriva politicii italiene. A urmat un alt nonsens, Iorga compar�nd �napoiatele metode coloniale ale englezilor cu (chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea �n spatele tuturor acestora m�na bancherilor londonezi din City ? i conchidea: �po? i s? te supui cuceritorilor, dar nimeni nu? i ascult? pe profitori�134. Trezirea s? a produs atunci c�nd un ziarist italian, Zingarelli, cunoscut pentru grosol? nia lui, l? a atacat pe Iorga �n paginile ziarului �La Stampa�. Zingarelli
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]