5,945 matches
-
avut un șoc violent, care m-a speriat și am început să țip cât mă ținea gura. După ce mama și-a revenit și a prins putere m-a liniștit și am mers să vedem cine era bărbatul acela; mama era convinsă că era tata. Nu era el, însă teama mi s-a cuibărit în suflet. După acest eveniment ne-am întors în casa noastră din Adjudu Vechi. Aici am trecut prin multe momente de șoc. Seara veneau diferiți soldați înarmați care
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
un soldat și i-a pus un pistol în piept, tatălui meu, cerând femei. Tata nu s-a pierdut cu firea și îi explica prin tot felul de gesturi că în casă nu sunt femei. Soldatul nu s-a lăsat convins și a intrat în casă. Lămpile nu erau aprinse, așa că nu era suficientă lumină. Totuși, se putea desluși dacă mai este vreo persoană în cameră. Noroc că nu a căutat sub pat că acolo erau ascunse surorile mele și o
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
propunea o acțiune mult mai umilă, dar concretă: avea în casă cinci orfani și se gândea să mai primească și alții; din acest motiv căuta un local mult mai mare și colaboratori pentru această operă. Don Desenzani s-a lăsat convins să colaboreze. A fost asistent și director al băieților, între 1907-1911. Între timp i-a sugerat lui don Calabria să dea un nume Operei care se dezvolta: «Casa Buoni Fanciulli». După ce își desfășura toate activitățile parohiale, își dedica timpul care
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cel puțin eu aș începe de-a adevăratelea!». Auzea în sufletul său că această dorință îi venea de la Dumnezeu, dar de teama de a nu cădea într-o orbire înșelătoare, o confrunta cu părerea duhovnicului său. Dar, mai apoi, concludea convins: «Simt că Isus vrea asta!». Iar în jurnalul său în pragul primului război mondial, scrise: «Aș vrea să mor cu aceste cuvinte pe buze: preoți sfinți, Evanghelii vii, unicul remediu pentru ca biata omenire să fie condusă și să se întoarcă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Zeno in Monte pentru a-l cunoaște pe acel preot sfânt. L-am văzut înconjurat de mulți băieți. Ne-a impresionat chipul său surâzător și privirea fascinantă. Ne-am spovedit și am schimbat puține cuvinte. Ne-am reîntors în cazarmă convinși că am văzut și că am vorbit cu un sfânt. De la Verona am fost transferat la Trento. I-am scris o scrisoare. Îi destăinuiam dorința mea și i-am cerut sfaturi. Mi-a răspuns prin puține dar înțelepte cuvinte pline
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
umane și economice, sunt primiți 150 de minori în dificultate. Alte opere care au avut raporturi cu don Calabria Opera diecezană reculegeri spirituale gratuite din Botta din Sedrina (Bergamo), fondată de don Pietro Buffoni. Don Pietro a fost un susținător convins al binefacerilor reculegerilor spirituale, fiind el însuși ajutat și luminat de sprijinul patern și înțelept al lui don Calabria. Opera reculegerilor este compusă din trei ramuri: preoți, frați și surori mai precis Oblatele Sfintei Maria. Frații sunt laici care trăiesc
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
niciodată prea bine care au fost motivele care l-au împins pe acest sultan pe jumătate nebun la aceste masacre. Se spunea că era fiul unei sclave armence și îi ura pe cei din rasa mamei sale. Oricum, Marile Puteri, convinse că printr-o puternică presiune asupra naturii de ființă isterică și pungașă a lui Abdul Hamid, se reușea încetarea violențelor al căror teatru cotidian devenise Macedonia, sfîrșiseră prin a-i smulge sultanului acceptarea acelui plan de aplicare a reformelor în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
capul meu, o copie a acestui raport real, dar absent, cu precizări, uneori fanteziste, asupra fundului Dunării, șisturile și argilele cu marnă, un întreg ansamblu de detalii geologice și de navigație propice fundamentării raportului. Ambasadorul, după lectură, s-a declarat convins. Astfel, România părea a se găsi într-o excelentă postură pentru rezultatul final. Un singur moment dificil a fost atunci cînd contele Thurn, ridicîndu-se, după cum era de așteptat, spre a combate argumentele românești, declară că o voce cea mai autorizată
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Contele Sforza, eminamente calificat pentru a judeca oamenii și lucrurile din Italia, a judecat sentimentele lui Pius al X-lea mai degrabă cu severitate, în comparație cu Benedict al XV-lea. Printre atîtea fapte și fraze ce s-au cules, eu rămîn convins că Sarto, cardinalul, patriarhul Veneției leagănul său care a crescut sub ocupația austriacă, auzind în jurul său strigătul general "Fuori barbari!", nu avea nici o rezervă de tandrețe față de Austria, iar veto-ul hotărît al împăratului apostolic, în Conclav, împotriva lui Rampolla
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Papă că acesta trebuia să plece în următoarele douăzeci și patru de ore, altfel se va încerca arestarea lui pentru aducerea în fața instanței. (A fost condamnat la moarte în contumacie). Benedict al XV-lea, cu tristețe, îl văzu pe prelat cum pleacă, convins fiind că era vorba de o gravă eroare... Mai tîrziu, ziarele publicau știrea uluitoare că monseniorul Gerlach, aruncînd sutana, se căsătorea cu o sud-americancă și cu ajutorul ei deschidea o școală de dans la St. Moritz (Engadine). Se non e vero
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
nedrept, de Jacques Bainville, ca "rămășițe de state" acestea se vor apropia, de bună voie, în vederea unei apărări comune și a unei dezvoltări economice favorizate de sacrificii reciproce liber consimțite. Beneș era conștient de acest lucru și, după părerea mea, convins. Dar în 1920 și în primii pași ai unei patrii abia născute, întîlnea în fiecare clipă dificultăți care îl obligau să șerpuiască și chiar să acționeze împotriva propriilor sale vederi. Astfel, cînd s-a pus problema Habsburg, s-a opus
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
decît un organ de înregistrate, răsucea, împreună cu mine, pe toate părțile textul acestui acord care ne cădea, ca din cer, de la Roma, spre a-i înțelege forma și fondul, ca în cele din urmă să rămînem amîndoi perplecși și puțin convinși. Simțeam că erau unele dedesubturi, dar, în afara dorinței evidente a lui Averescu de a dobîndi un succes personal și, grație Italiei, un nou punct de sprijin pentru o politică românească externă mai degajată nu reușeam să le descoperim. Abia mai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
activitățile naziste la Viena... Ambasadorul Germaniei, instalat la vila Wolkonsky de cînd înfrîngerea din 1918 îl exilase din Capitoliu, era baronul Neurath 221 care urma să ajungă ministrul Afacerilor Externe, protector al Boemiei și să fie condamnat la Nürnberg. Monarhist convins, foarte priceput în materie de diplomație, păstra o atitudine rezervată, stînd deoparte. Franța nu-l mai avea pe Barrère. După Beaumarchais, care urma să-și sfîrșească zilele în post (ca ambasador la Roma, n.t.), Palatul Farnese cunoștea pe sclipitorul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Berlin, pe terenul politicii externe, dar devenit foarte repede și foarte rău, o serie neîntreruptă de accese de xenofobie verbală, repetată la nesfîrșit de articolele din ziare. Pentru un Virginio Gayda, jurnalist documentat, înzestrat cu o peniță expertă și poate convins, erau prea mulți scuibălăi handicapați ce turnau, în foi care nu erau decît pamflete, torente de injurii josnice cu privire la țările vecine Iugoslavia și Franța față de care se agita drapelul unor revendicări teritoriale nemăsurate. Nisa, Savoia, Corsica, Tunisia și întreaga coastă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
stat la Afacerile Externe care, la considerațiile mele asupra precarității acestui tratat de prietenie a crezut util să justifice atitudinea italiană incriminînd rolul Micii Antante, mergînd pînă acolo încît să ne bănuiască de pregătirea unei "lovituri". Am ieșind trîntind ușa. Convins că după șase luni nu va mai fi nici o reînnoire a tratatului, nu mă mai străduiam aproape deloc să rămîn la Roma pentru a reprezenta o țară trecută din rîndul prietenilor în tabăra suspecților. Titulescu avea un fin, publicist și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
decît atacuri brutale, într-un limbaj de cea mai proastă calitate. Eclipsa actuală, dacă ar fi să fie definitivă, ar trimite adevărata diplomație la grămada de lucruri perimate. Dar, acelora care păstrează o credință tenace, le este permis să rămînă convinși că după luptele care tocmai au divizat lumea, prin ură și sînge, valorile morale vor fi repuse la loc de cinste, că vor predomina și că popoarele vor cunoaște din nou timpuri ce le vor uni, pe deasupra frontierelor devenite exact
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
trecuți (nu intru în amănuntele care s-ar putea să nu fie toate în favoarea fostului țuțăr al grupului oniric), l-a convins pe Iliescu că un simulacru de justiție e oricum preferabil. Iar Iliescu avea tot interesul să se lase convins: un adevărat proces ar fi scos la iveală tot felul de rufe murdare. Probabil că nici unul dintre ei nu-l citiseră pe René Girard. Cotidianul, 22-23 decembrie 2001 Cu camionul — Recunoaște că ți-a fost frică înainte de a te urca
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
fapt, mi-a fost mai puțin frică după moartea lui Ceaușescu. Acum poate să pară ridicol, dar atunci circulau tot felul de zvonuri în legătură cu „teroriștii” care umblă prin țară și împușcă în dreapta și-n stânga. Nu uita că eram cu toții convinși că la Timișoara muriseră 30.000 sau chiar 40.000 de oameni. Dacă te gândești mai bine, e aberant. Dar atunci ni se părea admisibil. N-am pus la îndoială informația. Credeam deci și în povestea cu „teroriștii”. Așa că, ne
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Paranoia este o tulburare a gândirii caracterizată prin permanența ideilor delirante (cu alte cuvinte, prin constanța unor idei ce se manifestă în dezacord cu realitatea și convingerile împărtășite cu cei din jur), de al căror adevăr subiectul este însă ferm convins. Delirul paranoid utilizează oarecum același mecanism de interpretare pentru a se edifica; altfel spus, subiectul îl percepe în momentul apariției, dar atribuie experienței sale un sens diferit de cel real. Starea delirantă se caracterizează printr-o trăire modificată a lumii
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
postură tipică pentru așteptare, cu o imobilitate care este preludiul unei violențe iminente, cu postura clasică a nimfelor gata să sară, ori seamănă cu poziția cangurilor și boxerilor: mai presus de toate, cu situația dramatică ilustrată de mantidă (1998: 291). Convins fiind că tabloul lui Jean François Millet ascunde un adevăr mai adânc și presupunând că cei doi țărani, bărbatul și femeia, nu se reculeg în fața divinității, așa cum se credea, ci în fața morții, Dalí a cerut ca pictura să fie supusă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
ultras, atunci el se confruntă cu drama de a expira jeturi de violență fără să fi inspirat în prealabil vreo moleculă de cultură. La meciul cu Rapid, suporterii dinamoviști au vrut să coboare în peluză direct din cartea de istorie, convinși că e de-ajuns să te uiți pe copertă și la poze pentru a fi în stare să sumarizezi trecutul unui neam. Din păcate pentru ei, s-au rătăcit printre file, amestecînd figurile trecutului cu strigăte care cereau exterminarea țiganilor
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Federației, a lui Vieru personal, n-ar fi ajuns acum să cîștige premii în monedă reacționară. Cu totul surprinzător, demersul lui Iosif Visarionovici Vieru e încurajat de Mariana Bitang. Neașteptata Ana Pauker a șpagaturilor susține această mostră de gîndire fosilă, convinsă că tainul pe care sportivii îl dau antrenorilor nu e suficient. Doamna Bitang - din fericire, contemporană la capitolul competițional și la performanțe - iubește economia de piață doar atunci cînd, grație ei, i se poate scrie pe cer cu coada avionului
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
îndepărtată, ireală, pierdută în negurile amintirii." Cei mai mulți foloseau împortivă-mi o altă noțiune, care prin falsificare a luat, în critică, un înțeles peiorativ. Afirmau că judecățile mele sunt "subiective". Atât de vehementă devenise această acuzare, încît și prietenii erau intimidați și convinși, iar unul din ei mi-a propus formula consolatoare că "îmi fac din subiectivitate o obiectivitate". Însă la mijloc era numai o neaprofundare a principiilor estetice, curentă în critica noastră. Este absolut admis de către toți esteticienii că momentul prim al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o lectură injustă dăunează. Poezia trebuie jucată, interpretată ca și solilocviile lui Jehan Richtus, ea fiind de fapt o producție argotică, în dialectul prăpăstios al cafenelei bucureștene. Minulescu e un Eleutheriu Poppescu devenit liric, traducîndu-și sublimitățile în limbajul lui special, convins și burlesc, presărat cu "or", cu "dracul știe", cu jurăminte ("mi-e martor Dumnezeu"), sărind de la fraze pline de gravitate la ieșiri neprevăzute. Biblicei Sulamite i se reproșează că a fost "proastă" fugind de rege, lui Dumnezeu i se argumentează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
incerte în care langoarea iminentă e în luptă cu vioiciunea fazei puberale. Paginile sunt presărate cu ștrengării, notate într-un stil stenografic, ce se exagerează în Călător din noaptea de Ajun, în care autoarea devine gidiană, prin Camil Petrescu, adică convinsă că nimic nu poate înfrumuseța autenticul, oricât de jurnalistic. Iar întîmplarea autentică este acum seducerea eroinei de către un student german la cursurile de vară de la Grenoble, cu refuzul căsătoriei. Victima nu dă expresie tragică accidentului ei dintr-o mândrie de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]