7,252 matches
-
sunt invitați să trimită o selecție de 30 de lucrări reprezentative pentru tema „Transilvania mea“ la adresa aff@astrafilm.ro și dbudrala@astrafilm.ro, până pe data de 1 august 2007. „Locuri și chipuri surprinse din perspectiva fotografului-artist și/sau a fotografului cronicar, antropolog, cercetător, sociolog vor compune o Transilvanie a experiențelor vizuale personale la Astra Film Sibiu 2007“, se precizează într-un comunicat al organizatorilor. Festivalul este evenimentul principal al toamnei culturale românești. Astra Film este unul dintre marile festivaluri de profil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Destinul omului oglindește, la scară mai mică, mersul istoriei. Se spune că oamenii fac istoria, dar este la fel de adevărat că omul este modelat de societatea în care trăiește, de cultura și tradițiile acesteia, acestea devenind uneori o povară, după cum observa cronicarul Miron Costin: "Iară nu sintu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi" (Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, XVIII, 12). În iconomia divină a mântuirii, omul este actorul fără de care spectacolul istoriei nu se poate înfăptui. Dacă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
ce citim acum, lupta lui față de politicile sexuale sau războaiele de gen atât de percutantă, cartea lui mustește de intertextualism absolut nederanjant (profesorul citează din Byron, D.H. Lawrence, frații Grimm, Bakunin etc.) și părerile lui atât de deranjante încât un cronicar de „New York Times“ (numit și Kakutani) nu putea decât să-l savureze în secret, să-i facă o descriere superficială, pentru a-i plăti apoi lipsa corectitudinii politice și misoginismul. Corect: Claire, care încearcă să-și ia viața-n mâini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
sufletește, încât ne permiteam în recreații să-i spunem: - Domnule profesor, vă rugăm să fiți mai prudent... - Nu pot, băieți, când știu care-i adevărul. La examenul de bacalaureat, între cele trei subiecte la limba română era și „Citind pe cronicarii moldoveni“. Cred că profesorul Pârvulescu îl destinase refugiaților din Moldova. Scriam deci despre Miron Costin și plângeam... Simt și acum un nod în gât, amintindu-mi de acel moment și de îndrăgitul profesor de română din „Amarul“ târg... Iată, domnule
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
între ele atunci cînd discriminăm tipurile de devieri anacronice de la istoria principală. Și anume, luăm ca premisă nu scopul de a clarifica pur și simplu confuzia continuă din romanele lui Faulkner sau Joyce, restabilind întreaga cronologie pentru a satisface un cronicar sau un detectiv. Clarificarea este fără îndoială necesară și importantă, dar importantă este și o conștientizare a relațiilor dintre diferite secțiuni ale textului, unde aceste secțiuni puse într-o anumită ordine (B-C-D-A-E) denotă întîmplări care sau petrecut de fapt într-
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
scriitor român plecat în Anglia se plîngea că limba română nu-i permitea să spună tot ce ar fi vrut și cum ar fi vrut; dacă l-ar fi citit pe Grigore Alexandrescu, ar fi aflat că trecuse vremea cînd cronicarul se plîngea de neajungerea limbii românești, care între timp devenise „un dialect bun, ușor și îmmlădios“, performanțele depinzînd de fiecare în parte, căci „noi trebuie să formăm,/ Să dăm un aer, un ton limbii în care lucrăm“ (Epistolă către Voltaire
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
că vorbirea muntenilor e cea mai apropiată ca rostire de limba literară; e adevărat că graiurile provinciale ale moldovenilor și ardelenilor dovedesc deosebiri“ <footnote Mihail Sadoveanu, Despre limba literară, p. 218 footnote> . Dincolo de aceste aspecte, „limba literară a scriitorilor moldoveni, cronicari și ostenitori ecleziastici, e aceeași cu a scriitorilor munteni; același lucru se poate spune despre limba literară a ardelenilor“ <footnote Ibidem. footnote> . Și totuși, printr-o ciudată interpretare, bazată pe citări trunchiate și așezate arbitrar, Mihail Sadoveanu a putut fi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1958 ; Ilie Bărbulescu, Istoria literaturii și gramatica limbii bulgare vechi, Iași, 1930. P. P. Panaitescu, ca istoric, s-a ocupat de epoca evului mediu românesc, de relațiile Principatelor cu rușii, polonii, bulgarii (spre exemplu Influența polonă în opera și personalitatea cronicarilor Gh. Ureche și Miron Costin, București, 1925) despre literatura slavo-română: La litterature slavo-roumaine (XV-XVII siecle) et son importance pour Vhistoire de la litterature slave, 1931. Emil Turdeanu s-a ocupat mai ales de relațiile româno-bulgare în evul mediu: La litterature bulgare
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
contemporane, cât și eseurile, vizând teme și metafore diverse, vorbesc deopotrivă despre timp devenit scris, închis în text, transformat într-o arhivă subiectivă ce poate primi oricând vizitatori și prieteni. Privind în urmă, pot spune cu certitudine că activitatea de cronicar a fost un joc practicat cu precauție, fără risc, dar nu lipsit de gustul aventurii. Fără îndoială, e mai confortabil să scrii despre autori străini, unii deja clasicizați, deveniți parte din canon. Ei nu-ți vor scrie misive dezamăgite, nu
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
mormânt taina morții ministrului. Ultima poveste, curmată prematur de căderea cortinei grele a misterului, aduce în prim-plan figurile extravagante ale sfârșitului de veac XIX din București, de la celebrele seducătoare ale balurilor, la figuri pitorești și extravagante, precum cea a cronicarului monden Mișu Văcărescu. Ritualul povestirii implică și aici, în stil matein, ritualul inițiatic al călătoriei și al cinei nocturne. Alternând tăcerea și contemplarea, narațiunea devine un halou luminos în obscuritatea tainei ce învăluie o lume apusă, ireversibil ficțională. "Dilemateca", anul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
acestui proces: "De unde consecvență, dacă la toate răspântiile carieri se ivea matematic un nod îndrăcit? Când să mă-nham la poezie, am intrat în redacții. Când să fac etnologie și profsorat, am devenit traducător-dactilograf la ICE Mecanoexportimport. Când să devin cronicar la Luceafărul, am fugit mâncând pământul și am devenit cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară. Când să scriu "enciclopedia lumii românești prin viața și opera lui I.L. Caragiale", am luat cronica lunară în Transilvania și mi-a furat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
stilul suprarealismului, însă îi păstrează substratul: dorința de aventură, fantasticul călătoriilor (chiar extraterestre), apropierea curioasă de necunoscut și monștri, rima curată și proaspătă, desfășurările neașteptate de evenimente și peisaje, prieteniile neverosimile și, ca un nod inevitabil al tuturor aventurilor, dragostea. Cronicar al propriei călătorii, Apolodor este, în jocul instanțelor textuale, adevăratul autor, poetul reluând doar faptele descrise în jurnal, "caietul pătat" purtat cu sine de neobositul pinguin - lacunele din "manuscris" sunt mereu noi prilejuri de speculații și interogații fanteziste. "Pe malul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
universităților, Christophe Charle, Jacques Verger 9. Istoria cărții, Albert Labarre 10. Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime Format 1/16 (54 ( 84) Bun de tipar: 2002 • Apărut: 2002 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com 1 Vezi și Lucien Sfez, Simbolistica politică, Institutul European, Iași, 2000. 2 Bernard Miège, Societatea cucerită de comunicare, Polirom, Iași, 2000. 1 Gianni
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
am avut și nu am nici azi motive să-i pun la Îndoială sinceritatea; el a fost, apoi, la rându-i, unul dintre sacrificații lui Ceaușescu, orbit de putere! -, faimoasa retragere de pe piață a antologiei de poezii Îngrijită de tânărul cronicar literar al revistei Contemporanul, Nicolae Manolescu, a venit ca urmare a unor „plângeri” ale unor scriitori precum Cicerone Teodorescu, Eugen Jebeleanu, Boureanu și alții din gruparea lui Stancu; sub pretextul că Manolescu a „Îndrăznit” a insera În antologie poeți „fasciști
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Ich. Dar pe noi, În aceste pagini, ne interesează mai puțin generalitatea unui concept, cât stricta sa subiectivitate, „accidentalitate umană”. Eul meu strict este În primul rând unul istoric, mereu În această ordine a subiectivității extreme: el mi-a fost cronicarul nu numai al vârstelor, dar și al „ideologiilor” mele, martor al istoriei, se’nțelege, dar ce fel de martor? Unul fals, desigur, cel care vedea și interpreta totul prin unica sa lentilă, de care nu rareori se-ndoia el Însuși
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
puteau fi comparate cu cele de dinainte de război, dar puteau concura cu cele occidentale; În poezie, În proză, chiar și În eseistică, În unele cazuri. De asta Încercau să ne convingă criticii și teoreticienii generației noastre și ai momentului, harnici cronicari, membri ai juriilor premiilor literare, redactori influenți la importantele reviste literare, dascăli universitari - Balotă, Negoițescu, Doinaș, care făcea și cronică literară!, Matei Călinescu, Lucian Raicu, Eugen Simion, mai tânărul, dar nu rareori exigentul În spiritul călinescian Nicolae Manolescu, Adrian Marino
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
membri ai juriilor premiilor literare, redactori influenți la importantele reviste literare, dascăli universitari - Balotă, Negoițescu, Doinaș, care făcea și cronică literară!, Matei Călinescu, Lucian Raicu, Eugen Simion, mai tânărul, dar nu rareori exigentul În spiritul călinescian Nicolae Manolescu, Adrian Marino, cronicar ocazional, Mircea Martin -, care continuau unele semne Încurajatoare date de un Șerban Cioculescu, care mi-a lansat primul roman, Francisca, la care se adăugau, ezitant, spiritele vii, interesante, ale „marxizanților de primă oră” și care se angajaseră un pic cam
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de generație sau chiar și scriitori de valoare ceva mai tineri am fi curioși de o adevărată ierarhie valorică, dar... o facem din nou cu insinuări, dacă nu chiar cu imixtiuni grosolane politice? Și-apoi... cine să o facă? Tinerii cronicari, nemulțumiți nu rareori de exigențele unei redacții literare, fug la un cotidian de tiraj, de unde Împroașcă cu un venin prost distilat pe cine vrei și nu vrei În numele unei „arte noi, aproape de public, sincere, autentice”, până la limitele pornografiei; chiar, și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Nouă", nr. 2, aprilie 2014 ESEU DESPRE CEZAR IVĂNESCU, TÂRGOVIȘTE, EDITURA MACARIE, 1998, COLECȚIA "BIBLIOTECA CRITICĂ"; CEZAR IVĂNESCU TRANSMODERNUL, IAȘI, PRINCEPS EDIT, 2012 [EDIȚIE REVĂZUTĂ ȘI EXTINSĂ] Constantin TRANDAFIR Direcția națională Harnicul și vigurosul scriitor Theodor Codreanu ne "amelință" (vorba cronicarului) demultișor cu întemeierea unei poetici a oglinzii. Deocamdată critica pe care o practică ar putea fi una ontologică, tinzând către o metodologie totalizantă, după propria-i apreciere. Criticul e interesat cu precădere de straturile de adâncime ale operei, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
moderni ai neliniștii și agoniei existențiale: "Bacovia... este un explorator extraordinar, dar nu în sensul acelora care cred că abandonul creștinismului a deschis cea mai bună eră din istoria umanității sau, cel puțin, a poeziei. Bacovia este un martor, un cronicar al decăderii omului și în asta trebuie descoperită importanța lui extraordinară. La el, totul stă sub semnul negativului, dar Bacovia n-a fast un nihilist zgomotos de felul lui Nietzsche sau al lui Ivan Karamazov, eroul lui Dostoievski. El a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să însemne intrarea în canonul literar în împrejurări singulare, dar, poate fi și un dezavantaj, depistabil ceva mai târziu. În orice caz, Vieru a fost canonizat, înaintea criticilor, de către popor, prin participarea națională la înmormântare, încât se poate spune, vorba cronicarului, că l-au îngropat țara" (op. cit., p. 121). Reproducem aici și cel de-al șaselea argument, în care Th. Codreanu, pe linia inaugurată de M. Dolgan, vorbește despre conștiința estetică a Cărții poetului basarabean: "Simțul canonic al lui Grigore Vieru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
scriitorului începând cu anul 1964 (pe când autorul avea 19 ani și își concepea atelierul cultural în chip de jurnal de creație), încheiat în acest prim op cu anul 1969. Două lucruri își cer remarcarea în acest demers: discursul frust al "cronicarului" (jurnalul nu este deghizat, machiat, rescris, ci își asumă tribulațiile timpului, inclusiv din retrospectivă, perspectivă ideologică) și numerotarea ("ca un fir al Ariadnei", mărturisește călătorul inițiatic), astfel încât paragrafele, de la cifra 1 la cifra 3.288, se constituie în veritabile chei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
interioară excesivă, ci de ambițios care ține să se înfrâne și să se corecteze. Acolo își notează piesele de teatru văzute încă de la vârsta de 5 ani, la Sibiu, București, Brașov, Viena și pune note artiștilor cu un dogmatism de cronicar bătrân: rău, bine, excelent, excellentissime" (Istoria literaturii române de la origini până în prezent, p. 398). Lui Theodor Codreanu îi lipsește acel dogmatism precoce de care făcea vorbire Călinescu: cu greu ni l-am putea imagina drept un "bucher suficient și inuman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
valorilor fundamentale (literare, istorice, naționale), scriitorul Theodor Codreanu a debutat editorial, totuși, cu beletristică. Am semnalat toate acestea pentru a înțelege factura eterogenă a "însemnărilor" în radiografierea fenomenului socio-cultural, surprins în derulare, așa cum, sincronic, faptelor au fost cuprinse în notațiile "cronicarului". De la simpla însemnare jurnalistică despre o situație diurnă (flash-ul), la interpretarea unui fenomen social, proză poematică, reflecție, eseu, fragmente analitice etc. se simte viziunea estetizantă a formației de critic și istoric literar a autorului. În Predoslovie (I, 2008), însuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fiindcă pe moșia literară lucrată de ei, răsar deja cei care urmează să-i conteste. E un tablou al dezvoltării dialectice, în evoluție, a unei literaturi, el fiind reflectat în pagini de istorie adecvată, cea română cunoscând și niște veritabili cronicari. George Călinescu este primul autor care a rămas în analele literaturii cu monumentala sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, prezentul de atunci, anul 1941, devenind astăzi un trecut destul de îndepărtat și transformându-se într-un hotar între
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]