7,752 matches
-
parodiat versuri întregi din opera să: O, Leopardi, eu nu te-am iubit. Departe / erai, departe ești, dar te zăresc / și tu cu mâna ostenita înspre mine arăți. Cuvintele retranspun finalul cantului Silviei: c-o mâna / moartea mi-arăți din depărtări și goală / o groapă în țărâna.47 În ciuda rescrierii distorsionate ori cu intenții parodice a versurilor aceluia care a influențat întreaga literatura ce a urmat, generația lui Guido Gozzano a arătat faptul că și prin intermediul detractorilor vocea să continuă să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tensiunea lirica e plasată în interiorul imaginilor, în interiorul cuvintelor (....), în taină (...), acolo unde bâjbâim în căutarea adevărului.131 Cât privește cuvintele împrumutate de Ungaretti de la Leopardi în perioada 1920-1925, afirmă Gilberto Lonardi, ele sunt ca niște puncte care se văd de la depărtare, sunt insule ce trimit spre cititor reverberații.132 Ambii poeți cântăresc valoarea fono-evocativă a termenilor și o scot în evidență prin spațiile de liniște care se deschid între ei, în interiorul versurilor sau prin ingambament.133 Leopardismul ungarettian a dovedit că
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
trezita de primele două este întărită de elaborarea cronotopului în sensul îndepărtării de momentul prezent și de spațiul apropiat: vagul, poeticul sunt legate indisolubil de amintire, explică Leopardi (Zibaldone, 4426), poeticitatea, într-un fel sau în altul, ține mereu de depărtare, de ambiguitate, de vag. Cititorul asista în Canturi la minunate întoarceri în vremurile copilăriei, marcate de imagini sonore: Și vine vântul aducându-mi glasul / orei din turn. Mi-era spre mângâiere / nopților mele, mi-amintesc, bătaia (Amintirile, vv. 50 52
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ori să-l aud și dulce-n mine / să nu-mi întoarcă un chip, o amintire (idem, vv. 55-57).278 Versurile din Amintirile reprezintă numai un exemplu de călătorie a imaginației înspre trecut. Mișcările sufletului, revenirile, fac parte din poetica depărtării și este unul dintre cele mai sensibile motive ale poeziei leopardiene. Îl regăsim un secol mai târziu și la Quasimodo. Universul liric al sicilianului, dominat de geometrismul net al liniilor trasate: drepte și volute de spirale, cercuri c-un singur
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
se atribuie rolul de a contura spațiul și timpul pierdut al copilăriei, de a evocă în amintire peisajele de odinioară.280 Pornind de la premisa că la ambii autori se pot identifica elemente care să confirme adeziunea la o poetica a depărtării, în capitolul succesiv dedicat temei timpului se vor trata în paralel tehnicile de elaborare a cronotopului în lirica leopardiană și quasimodiană, evidențiind mai clar și existența unei deplasări mentale identice dinspre prezent spre trecut. În concluzie, efectul estetic al poemelor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
baza opozițiilor la care trimit termenii contrastanți: copii adulți, râs întristare. Alăturările binare descriu succint firul existenței umane supuse curgerii timpului, dominate de realitatea durerii și încheiate în lumea tăcută a morții. Creatorul observa cu detașare trecutul, prezentul și viitorul. Depărtarea, componența esențială a poeticii vagului, îi permite să vadă, să analizeze, fără a se lasă antrenat în devenire, să înțeleagă că viața se află sub semnul morții care se insinuează în fiecare clipă ce bate și în fiecare manifestare existențiala
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
realitate biografica: trăind departe de pământul natal poetul ar fi vrut, pe de o parte, să nu mai rătăcească și să nu mai perceapă alteriatea ce îl condamnă la singurătate și suferința, pe de altă parte însă trăia constant mirajul depărtării, dorindu-și în eterno să se afle altundeva. Energia să se canaliză în direcția înfrângerii acestei temnițe a singurătății, din ce in ce mai apăsătoare: mai unul, măi singur (Odihnă ierbii); Singur stă fiecare pe inimă pământului / străpuns de o rază de soare / și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
enumerate expeditiv de cunoscutul critic, cea leopardiană va fi analizată în paginile următoare, pornind de la motivul somnului, coocurent cu imaginea unui personaj feminin. Arhetipul feminin din Canturi, înrădăcinat în tradiția aulica de sorginte petrarchescă a literaturii italiene, se bazează pe depărtarea și intangibilitatea ființei iubite.387 Stau drept mărturie declarațiile din introducerea poemului Iubitei, ce vorbesc despre femeie că despre o creatură diafana, ce aparține mai mult visului decât realității: Femeia, adică iubita autorului este una dintre acele imagini, una dintre
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o anumită tensiune. Eliade o numește combustie. În termenii analizei noastre, o atare tensiune se produce prin suprapunerea hipotext/hipertext. Conform Eliade, tama, substanța spirituală, avertizează asupra suspendării timpului profan. În consecință, este instaurat timpul sacru. Repetare/diferire. Identificare vs depărtare. Stereotip vs Nou. Repetiție vs variație. Suprapunerea hipotext/hipertext implică ideea de repetare, fără îndoială. Dar, așa cum sublinia Gérard Genette, "este imposibil, pentru că este prea facil și deci insignifiant, să repeți direct un text"6 (1982, pp.91-92). Conceptul însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
relațiile dintre acestea două sunt sinuoase. S-ar putea spune că realitatea originară există expres pentru a face posibile devierea și diferirea prin raportare la ea" (1989,18). Linda Hutcheon abordează aceeași temă. Termenii sistemului ei dialogic sunt: identificare și depărtare. "În parodie, ca în orice formă de reproducere, noțiunea de "originalitate" ca raritate, unicitate și valoare, este pusă sub semnul întrebării" (1997, 101). Anne Claire Gignoux definește raportul intertextual ca o continuă luptă pentru supremație între repetiție și variație. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
6. Eminescu și alte literaturi Eminescu și literatura rusă Structurile generale ale celor două limbi, română și rusă, prezintă mai multe deosebiri decât asemănări: una aparține limbilor romanice, cealaltă celor slave; una are caracter predominant analitic, cealaltă sintetic. Dar această depărtare nu împiedică un demers foarte bine coordonat în abordarea comparativă a poemelor ce vin din spații lingvistice atât de diferite. "Un text unic și unitar, privit în cea mai largă intertextualitate, dar raportat în continuare la realitatea lui lingvistică și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
rămîne episodul petrecut pe Grampus, după intrarea vasului în derivă, doar aparent o licență grotescă de tip poesc. În realitate, avem aici schema procesului de corecție dezvoltat la nivelul întregii cărți. Devastați de foame, supraviețuitorii catastrofei de pe Grampus zăresc în depărtare un vas, trăind prima licărire de speranță într-un coșmar fără sfîrșit. Pym expune gradual, toate senzațiile trăite de el la vremea respectivă. Crede mai întîi că marinarii, vag vizibili la bordul navei ce se apropie, fac, prietenește, semne cu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Ultimele trei tipuri de literaturi marchează ceea ce numim perioada neomodernistă și postmodernistă de început, adică Generațiile '60 '80. Implicarea intelectualității românești, în războiul contra revoluției culturale, are să reprezinte unul dintre momentele de maximă importanță, care intervin în salvarea de negura depărtării de cultură. Firește, "un intelectual are datoria să se implice în felul lui, fiecare în felul său.", cum afirma Octavian Paler, într-un interviu postdecembrist, acordat revistei "Orizont"31, încurajând astfel evadarea din letargia indiferenței față de aproape. Este teoria salvării
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
două palme mișcându-se,/ Lovindu-se fără convingere între ele;/ O fugă fără oprire,/ Mereu înăuntru,/ Mereu adânc, mai fetid,/ Și totul știut de milenii,/ Frumoasele milenii de altădată/ Când fugeau în păduri.../ Acum numai în propriile noastre măruntaie". (Înăuntru) Depărtarea de spațiul originar, fie el cadrul natural sau satul copilăriei, dar, în orice caz, unul edenic, accentuează criza, care devine sufocantă. Stea de pradă devine vocea celor mai profunde țipete ale poetei, în fața disperării, a singurătății, a pierderii de sine
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
plan silueta unui scriitor de structură meditativă asemănătoare cu a Autoarei. În simetrie cu "Întoarcere spre timpul vechi", din măr-turisita aspirație a Doamnei Profesoare, "Lunga trecere de vreme", estimată poematic prin evocarea pentru ochiul regal polonez a momentelor emblematice din depărtarea istoriei țării sale, acaparează și reflexivitatea lui Costin. Cu rezerva, exprimată de Autoare în ultimele rânduri, că evaziunea spre "vârsta de aur" e "o soluție poetică ce exprimă vocația contemplării, întârziind devenirea". Ca în orice mare lecție universitară, discuția despre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
al mouse- ului, încadrând zona dorită. La eliberarea butonului, programul aduce automat, în prim plan, zona selectata. Părăsirea comenzii se face apăsând tasta ESC, sau prin click pe butonul din dreapta al mouse-ului. Comandă (Zoom), permite activarea modului de apropiere sau depărtare activă a piesei. După apăsarea butonului efectuarea zoom-ului se poate face dinamic, prin menținerea în poziție apăsata a butonului stânga al mouse-ului și deplasarea pe verticală a acestuia (în jos pentru apropiere, în sus pentru îndepărtare), sau prin efectuarea
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
soluție ameliorativă naturală, complementară celei strict tehnice, menită a spori debitul de apă potabilă a orașului și anume împădurirea unei suprafețe de circa opt până la 10 fălci de pământ în zona deluroasă de la Aron Vodă și Șapte Oameni, situată în depărtare de câțiva kilometri spre răsărit, unde se aflau principalele izvoare captate la vechiul sistem de aducțiune. Soluția era de fapt o reluare și dezvoltare a propunerii avansată de el prin raportul încheiat și transmis Epitropiei încă din toamna trecutului an
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
se va putea și aduce la ea"7. Oricum, de la havuzul existent în fața casei logofătului Costache Sturdza i se părea cu neputință "a aduce <apa> la noua zidire"; în schimb, vedea realizabilă o cișmea la același apeduct, însă "la o depărtare de 40 stânjeni de cazarmă". În sfârșit, el sugera autorităților administrative, centrale și locale, posibilitățile de aflare și de procurare a unor accesorii indispensabile proiectatelor lucrări, între care figurau așa-numitele "canele de alamă" fixate în conducte (dispozitive de reglare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în zonă și "de curățire a iazului în adâncime de încă cinci palme" și, al doilea, debitul suficient al izvoarelor existente, ce putea fi suplimentat, la nevoie, prin "aducerea unui izvor ci să află în ograda unui Vasile Bacalu, în depărtare de 120 stânjeni". Cheltuielile estimate pentru săvârșirea unui asemenea stabiliment de utilitate publică dat fiind faptul că materialul de construcție preconizat, lemnul, putea fi lesne procurat n-ar fi depășit suma de 500 de galbeni; în schimb, Eforia și obștea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Dobrovăț, se văd de asemenea câteva vârfuri de stânci, de o calita foarte bună, care, prin vederată năruire pe costișul dealului, se par a fi rupte din lăuntrul dealului". Chiar și mai departe de acolo, la aproximativ 1.200 stânjeni depărtare de dealul Dobrovăț, în pârâul Nemțoaicii, afirma el că s-ar fi aflat "straturi de piatră de o calita vârtoasă", de mare preț pentru trăinicia șoselelor; este drept că din cauza "vârtoșimii cei mari", prelucrarea stâncilor în vederea obținerii pietrelor cubice era
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pregătit ca pietre naturale, din stâncile de dolomită mult mai trainice de la Movila lui Purcel. În sfârșit, pentru că piatra necesară facerii sau întreținerii șoselei între Iași și Vaslui (altminteri, de calitate inferioară) se aducea de la Fundu Pocrecii, "cu cară, din depărtare de o zi", socotea nimerit a propune ca și aceasta să fie înlocuită cu piatra mărunțită, dar de duritate net superioară, rezultată în urma extragerii și prelucrării pietrelor cubice și naturale din acea carieră, cu folos multiplu: pentru lucrători, cărăuși, călători
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care s-ar câștiga și multe pietre potrivite pentru paveluire". Totodată, observând că majoritatea acelor bolovani prezentau colțuri, nefiind rotunjiți și invocând și alte "temeiuri montanistice", aprecia că aceștia nu puteau fi aduși de puterea apelor sau de puhoaie, din depărtări și că dealul Opinci (lângă satul Goruni) ar fi fost un bogat rezervor "de stânci de acel dolomit". Replica autorităților competente, formulată prin rezoluția șefului de secție a Departamentului, P. Donici, n-a fost, cu siguranță, pe măsura așteptărilor semnatarului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sînt încă mai mari și mai întristătoare, de vreme ce locul pădurilor arse, obicinuit, nu mai este favorisitori creșterii copacilor și nu se mai poate face pădure pe dânsul. Lângă Neagra și Negrișoara, în cuprinsul Dornei, am aflat șiruri de munți, în depărtare de câteva mile (ceasuri) pustie<tă>ți prin asemine ardere a pădurilor. Poalele munților sînt acum goale, au numai o slabă pășune sau, cel mult, cresc pe dânsele mesteceni slabi, când mai nainte avea<u> îndesite păduri de brazi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
loc. Sămănarea în straturi se face așa ca ei să aibă o lungime de mai mulți stânjeni, după cum ar <i>erta locul. Aceste straturi se sapă cu sapa în lățime de 8-14 palmace, care trebuie să fie de 6-10 palmace depărtare unul de altul. Între altele, la șes trebuie să se sape aceste straturi de loc de la apus spre răsărit, iar la poalele munților, în direcție orizontală și în sfârșit pământul scos așa să se așeze peste straturile sămănate, încât să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să se așeze peste straturile sămănate, încât să le aducă umbră și fără a bate soarele slobod peste dânsele. La sămănarea pe bucăți mici de loc, să se sape, precum s-au mai zis, bucăți pătrate de 2 palme, în depărtare de 6-10 palme una de alta, și pământul scos așa să se așeze peste locurile săpate, încât să le facă umbră. Iar la locuri de pădure pe care se află tufari sau copaci singuratici, sămănătura să se facă la umbra
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]