5,222 matches
-
redimensionări și sistematizări ale conținutului, în vreme ce poezia, deși nu ignoră nucleele conceptuale, tinde spre dobîndirea unor plenitudini intuitive folosindu-se de corpul (forma) cuvîntului, tinde, deci, spre experiența absolutului. Prin urmare, arată Tudor V i a n u ," filozoful încearcă dezlegarea enigmei absolutului și artistul năzuiește către întocmirea unei imagini a lui cu mijloace pur umane"331. S-ar putea spune, de aceea, că, în poezie, semnele lingvistice devin simboluri, prin exploatarea laturii lor materiale, dar aceste cuvinte simbolice sînt învestite
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în filozofie, o muncă pentru care simțea că are o înzestrare deosebită, cu viața simplă pe care și-o dorea, o viață asemănătoare celei a primilor creștini. Era viața la care se gândea, poate, atunci când nota în Tractatus (6.521): „Dezlegarea problemei vieții se vede în dispariția acestei probleme.“92 Renunțarea la filozofie după încheierea Tractatus-ului, revenirea la Cambridge în 1929, intenția de a pune din nou capăt activității filozofice la mijlocul anilor ’30 pot fi înțelese ca expresii ale acestei zbateri
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Gesprächen mit Wittgenstein“, în Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, p. 118. 91 M. O’C. Drury, „Gespräche mit Wittgenstein“, în op. cit., p. 157. 91a J. King, „Erinnerungen an Wittgenstein“, în op. cit., p. 35. 92 Iată și o însemnare din 1937: „Dezlegarea problemei pe care o vezi în viață este un fel de a trăi care duce la dispariția a ceea ce este problematic. Că viața este problematică înseamnă că viața nu se potrivește în forma vieții. Trebuie atunci să schimbi viața și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
întrebe care este sensul vieții și al lumii, să caute răspunsul la această întrebare prin teorii. Asemenea acelor eroi ai lui Tolstoi care l-au fascinat pe Wittgenstein, el înțelege că ceea ce este cu adevărat important nu se poate spune. „Dezlegarea problemei vieții se vede în dispariția acestei probleme. (Nu este, oare, acesta motivul pentru care oamenii cărora TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 169 sensul vieții le-a devenit clar după îndelungi îndoieli nu pot spune în ce constă acest sens
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
toate acele lucruri care nu pot fi valorizate dintr-un „punct de vedere religios“. În 1949, scria: „Întrebările științifice pot să mă intereseze, dar nu mă pot captiva cu adevărat. Aceasta o fac pentru mine numai întrebările conceptuale și estetice. Dezlegarea problemelor științifice îmi este, în esență, indiferentă; nu însă a întrebărilor de celălalt fel.“53 Religia creștină îi vorbea lui Wittgenstein în primul rând prin mesajul ei moral. Creștinul adevărat era pentru el persoana în care sunt întrunite iubirea pentru
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dacă mă gândesc? credeam că simți ... adormisem de ceva vreme... epuizată de toate gândurile alea de se ciocneau unele de altele... când... era in jur de 12 (normal că trebuia să fie în jur de miezul nopții când se dă dezlegare la magie!)... mă trezesc brusc... inițial, nu mi-am dat seama ce era... am început să realizez că, deși Zu lătra de mama focului, hărmălaia nu era doar de la el... se mai auzea un vuiet. deschid fereastra care dă spre
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
condițiile unei libertăți care începea să spere că va fi în stare să semene cu cea veche". Pentru Marcel Petrișor, Convorbirile sînt o "Arcă noemică și transportatoare prin vremi a acelor poveri noetice, dialectice și problematice, care-și așteaptă încă dezlegarea. Ospitalitatea practicată cu exigență", de către publicația noastră, oferă colaboratorilor, cum remarcă Maria Carpov, "un cadru mult rîvnit, intrarea într-o comunitate care obligă". Solomon Marcus subliniază reușita revistei ca "în lunga ei viață să devină o publicație culturală totală". Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Eminescu, Mihai Ciutea articolul Eminescu, cugetător politic și gazetar, iar Mihail I. Țupa dă evocarea După 45 de ani. Tiberiu Crudu, prezent fără întrerupere în R., publică în prima serie schițele Ispita, premiată la concursul „Vieții literare” din București, și Dezlegare. Lucia Oprescu îl evocă pe Emil Gârleanu, se comentează volumul V din romanul În preajma revoluției de C. Stere. Seria a doua debutează cu un articol al lui I.V. Luca, prin care periodicul își definește orientarea și aderența la ideologia carlistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
nesupuși față de biserica romană, îi vom constrînge să dea ascultare Bisericii romane, potrivit ritului fiecărei nații, în măsura în care acest rit nu e potrivnic credinței catolice”. Dacă te arătai cu rît față de acest rit sau erai tare de cap, riga ungurilor avea dezlegare să te bage în cîrdul rîtanilor. După ce au pus mîna pe Constantino- pol în anul 1204, șefii bisericii catolice au considerat că a sosit momentul să termi- ne cu această erezie a creștinilor răsăriteni. Și au pornit preacucernicii în anteree
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
poate exista un criteriu pentru selectarea problemelor de cercetat (Kuhn 1970: 37). Dacă paradigma există, știința funcționează normal - cum se întîmplă în fizica newtoniană, de exemplu. Prin urmare, ceea ce Kuhn numește "știință normală" este în mod esențial o activitate de dezlegare a enigmelor, de completare a golurilor cunoașterii, așa cum apar ele prin prisma paradigmei. Dar, în același timp, enigmele apar și ca anomalii. Din moment ce paradigmele sînt instrumente de bază ale științei normale, aceasta din urmă nu poate corecta paradigma (Kuhn 1970a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
unei noi autodefiniri și a granițelor sale legitime. FRAGMENTAREA DISCIPLINEI RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE: PLASA GLOBALĂ În anii '70, paradigma realistă a cunoscut o adevărată criză (vezi mai ales Alker și Bierstecker 1984; Banks 1984). În timpul unei îndelungate perioade în care legitimase dezlegarea enigmelor, realismul s-a confruntat cu anumite probleme, cum ar fi nivelurile diferite de analiză (Singer 1961), ficțiunea statului monolitic (criticile marxiste și pluraliste) și discuția asupra conceptului de raționalitate și a semnificației factorilor birocratici și cognitivi (vezi cap. 5
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Creangă mai târziu, ticuri de rural: ingenuitatea șireată, obișnuința de a se socoti neghiob crezîndu-se totuși deștept ("Așa socotesc eu cu firea mea aceasta proastă"), proverbialitatea, filozofia bătrânească, văietătura, darul de a povesti. Experiența, vârsta înaintată îi dau lui Niculce dezlegarea limbii, tonul bârfitor și moralizator. Cronicarul e înțepător și cu un firesc umor popular. Despre pedeapsa cu înhămarea leșilor la Dumbrava-Roșie se spune răutăcios că "ei se rugau să nu-i împungă, ce să-i bată cu biciușcele, iară când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
este mai exigent decât perechea „păcat-dezlegare”, deoarece implică „schimbarea vieții”. Cu siguranță este mai exigent dar mai eliberator. Împreună cu Berenard Häring putem spune că este vorba despre o trecere de la o „viziune statică” a păcatului și a iertării, ca simplă dezlegare individuală, la o viziune dinamică ce are în centru concepția evanghelică a convertirii ca „purificare continuă, luptă constantă împotriva răului din lume și din propria inimă, o luptă ce include recunoașterea umilă a propriei nevoi de iertare și de convertire
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
se așeze în orizontul operei eminesciene, pentru a putea identifica întrebările la care răspunde creația poetului, pentru a găsi căile de apropriere a lumii de sensuri pe care o construiește aceasta. Întrebări ale ființei în fața lumii, întemeieri de lumi alternative, dezlegări ale ființării sunt dimensiuni ale scrisului eminescian care așteaptă încă să fie relevate. Apropierea de publicistica lui Mihai Eminescu din interiorul ei este asigurată de lectura retrospectivă a articolelor, dinspre prezent spre trecut, și prin așezarea în orizontul întregului scris
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
adresează socrilor rugându-i să-i binecuvânteze pe miri, o. mare de colăcărie (conăcărie sau colăcășie), spusă de unul dintre vornici la poarta părinților miresei în momentul în care sosește alaiul mirelui, și o. la masa cea mare sau de dezlegare a mesei, declamată de vornic înaintea bucatelor. O. de nuntă cuprinde o adevărată aglomerare de motive și simboluri specifice, în variate exprimări metaforice. Mirele este un „tânăr împărat”, mireasa este „o floare crăiasă”, vorniceii sunt „feți-frumoși din ceea lume”, constituiți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
pontifical în Anglia. Acesta primise de la ministrul general instrucțiuni foarte severe și foarte precise; în mod special, trebuia să-i excomunice imediat pe toți cei care în vreun mod îi ascunseseră ceva mascând adevărul; și nimeni nu le putea da dezlegare în afară de el. În plus, el trebuia să raporteze ministrului toate acuzațiile. Drept rezultat al acestor măsuri a fost faptul că peste tot s-a stârnit o mare agitație printre frați, lucru nemaivăzut niciodată până atunci. De fapt, când frații au
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în ciuda interzicerii ministrului general, a mers să viziteze mănăstirile doamnelor sărace, motiv pentru care se pare că a căzut sub incidența sentinței de excomunicare decretată de papă. Fratele Albert i-a poruncit să vină să-l întâlnească pentru a primi dezlegarea, sau cel puțin să se întâlnească undeva la jumătatea distanței dintre cei doi. Însă fratele Elia a refuzat în mod categoric iar acest fapt a ajuns la urechile papei. Fratele Elia, știind foarte bine că papa dorea ca el să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Ordinului. 7. În al cincilea rând, deoarece într-un capitol al Regulii se afirmă că Dacă vreunul dintre frați, îndemnat de dușman, ar săvârși păcat de moarte, pentru acele păcate pentru care va fi stabilit că trebuie să meargă pentru dezlegare numai la miniștrii provinciali, frații mai sus amintiți sunt obligați să alerge la ei cât mai grabnic, fără întârziere, ei se îndoiesc pe bună dreptate dacă prin acest lucru trebuie să se înțeleagă doar păcatele publice sau și cele private
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost obținută permisiunea din partea propriilor superiori). 6. [Trebuie clarificat] și capitolul Regulii care afirmă: Dacă vreunul dintre frați, îndemnat de dușman, ar săvârși păcat de moarte, pentru acele păcate pentru care va fi stabilit că trebuie să meargă pentru dezlegare numai la miniștri provinciali, frații mai sus amintiți sunt obligați să alerge la ei cât mai grabnic, fără întârziere, cu privire doar la păcatele publice și cunoscute. Totuși, miniștrii, pentru a-i scuti pe frați de oboseală și călătorii periculoase
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
conciliul general, să ceară și să obțină în prealabil permisiunea propriului preot, sau cel puțin să se spovedească mai întâi și să primească de la acesta beneficiul iertării; în caz contrar, într-adevăr, celălalt nu-i va putea oferi sau refuza dezlegare, fiind necesară în stabilirea pocăinței o dublă legătură, adică aceea a autorității și a cunoașterii, iar referitor la acestea două se știe că cel puțin una dintre ele lipsește când e vorba de un alt preot. 9. Pentru ca să nu dispară
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai departe atmosfera de la ,,unu”, publicația-etalon a avangardismului românesc, și în ,,Observatorul” (1935), cu manifestele Către generația mea de ambele sexe, Meșteșugul de a scrie, Lupta pentru existența spirituală, M. reface teribilist aceleași deziderate: câștigarea unei autonomii absolute a ,,gândului”, dezlegarea lui de actul de prezență (starea civilă, biografia, moravurile autorului) și înlocuirea livrescului (desuet) printr-o spontaneitate adeverită de atracția ,,sexologică” a cuvintelor. În ,,Reporter” (1934-1935), la rubrica „Zigzag”, M. îi prezintă pe poetul simbolist belgian Karel van de Woestijne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
ceea ce am văzut: un fior care „fulgeră” prin vine, un „tremur de nesațiu”, o Învăpăiere a privirii, un foc, și totodată o picoteală În trup. Provoacă, mai ales, o visare În stare de trezie care coincide și cu dorința de dezlegare. Fior, fulger, nesațiu, tremur, foc sînt imagini ale intensității. O intensitate provocată de o energie imaterială și desfășurată Într-un regim de neliniște voluptuoasă, de nelămurită seducție. Imaginile citate sînt, totodată, imagini purificatoare. Energia lor este ascensională, aeriană, prefigurînd trecerea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
complet diferite: pentru Lovinescu, relevantă era tocmai inhibiția sexuală, care excită imaginația și complică sensibilitatea; pentru autorul Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, poezia eminesciană exprimă o veritabilă "religie sexuală", potrivit căreia iubirea (fără sentiment) devine o formă de "dezlegare ori de prăbușire a vieții"117. După cum am anticipat, tot un "mythmaker" (nu mai puțin un scriitor de succes) intenționa să fie și Lovinescu, cu diferența că în "romanțul" său, focalizat exclusiv asupra vieții sentimentale a poetului, el pretindea a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
îi numească în mod concret pe teroriști, dar completul de judecată "a întrerupt ședința și după reluare nu s-a mai vorbit despre teroriști"157. În schimb, Constantin Vasile nu a avut ghinionul unui context nefavorabil adevărului și dezinteresat de dezlegarea enigmei teroriștilor. Autorul invocat vede în artizanii complotului străin pe marii teroriști, dar mai prezintă în cartea sa și o stranie categorie, respectiv cea a "posibililor teroriști"158. Din rândul ei ar fi făcut parte "activiștii de mâna a doua
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
luminând problemele legate de noul fel de viață obștesc. (Ă). Petru Dumitriu sublinează stăruitor rolul de Îndrumător și sfătuitor al partidului, iar reprezentanții - Ion al lui Lepădat, Oprea sau Sârbu - sunt figuri deosebit de realizate. Iată Însă un amănunt a cărui dezlegare superficială constituie o scădere a nuvelei: la ședința de citire a proiectului de statut al gospodăriei colective, oamenii pun o serie de Întrebări (Ă). Acestor Întrebări le aduce răspunsul său delegatul Comitetului Central: Oprea; mai bine zis, autorul ne informează
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]