5,717 matches
-
pentru alții, după care urmau să plătească cu ruptul. La 31 martie 1680, Gheorghe Duca voievod dăruiește mănăstirii nou zidite Cetățuia de lângă târgul Iașilor, cu hramul Sfinții Petru și Pavel, un loc de moară în pârâul Bârnovei lângă grădina cea domnească a lui Vasile Lupu voievod<footnote Ibidem, documentul 532, p. 475 footnote>. Costantin fost mare armaș, ginerele comisului Baca, vinde Mănăstirii Cetățuia la 15 octombrie 1681, un loc de casă pe Ulița Mare din Iași, cu 300 de taleri bătuți
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
seamă că numai un om de talia lui Gligorie Cornescu putea realiza un edificiu care să corespundă exigențelor unui ctitor precum Gheorghe Duca. El a realizat într-un perimetru aproximativ poligonal, un ansamblu construit ce cuprindea următoarele componente: biserica, casa domnească, egumenia, arhondaricul, turnul clopotniță și patru turnuri pe colțuri, cuhnea și o clădire amplasată pe latura de vest care s-a prăbușit în primele decenii ale secolului al XVIII-lea dimpreună cu zidul. „Dimensiunile acestor edificii în cadrul Mănăstirii Cetățuia pun
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în moneda cerută de bistrițeni”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 22 footnote>. O certitudine că lucrările de fortificație nu erau gata în 1670 este răscoala lui Hâncu și a lui Durac. „Duca vodă nu a putut suporta asediul la Curtea domnească și a purces în jos spre iazul Bahluiului, lăsând Iașii în stăpânirea Hânceștilor și refugiindu-se în cele din urmă peste Dunăre, unde și-a refăcut oastea sub comanda lui Alexandru Buhuș”<footnote Ion Neculce, Letopisețul Țării Moldovei, p. 41
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cu un diametru prea mare față de înălțimea bisericii, spre deosebire de cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai zvelte și mai bine proporționate cu înălțimea edificiului pe care îl încoronează”. În partea nord-estică și la mică distanță de zidul incintei se află Casa Domnească, fosta locuință personală a ctitorului. Numită și palat domnesc, reședința ,,seamănă mai mult cu o casă fortificată, fiind construită în întregime din blocuri de piatră. Edificiul a mai servit și ca loc de refugiu, în cazul în care în mănăstire
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
cele de la Sfinții Trei Ierarhi, mai zvelte și mai bine proporționate cu înălțimea edificiului pe care îl încoronează”. În partea nord-estică și la mică distanță de zidul incintei se află Casa Domnească, fosta locuință personală a ctitorului. Numită și palat domnesc, reședința ,,seamănă mai mult cu o casă fortificată, fiind construită în întregime din blocuri de piatră. Edificiul a mai servit și ca loc de refugiu, în cazul în care în mănăstire ar fi pătruns dușmanii”<footnote Ibidem, p. 30 footnote
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în spațiul strâmt cuprins între palat și curtina de nord; de la această ușă până la poterna ce dă afară din incintă pe frontul nord nu sunt decât câțiva pași de făcut”<footnote Dan Bădărău, Ioan Caproșu, op. cit., p. 232 footnote>. Casa domnească oferea o legătură imediată prin intermediul unei mici portițe din latura de nord a zidului, cu tunelul ce pornea din turnul sud-estic al incintei și care ducea la fântâna mănăstirii și apoi la cripta din altarul bisericii de lângă Sfânta Masă. Faptele
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în avantajul năvălitorilor, căci un singur oștean al domniei putea să le țină piept și să-i răpună unul câte unul”<footnote Ibidem, p. 234 footnote>. Nu trebuie să ne mirăm că la Cetățuia nu ne găsim în fața unui palat domnesc care să ne uimească prin strălucire; el constituie una dintre cele mai vechi construcții ale arhitecturii laice ce ni s-a păstrat până astăzi în Iași. Parte integrantă a complexului monastic de la Cetățuia este și clădirea unde a funcționat vechea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vechi de la Cetățuia, în anul 1670, este situată în partea de sud, lipită de zidul de incintă. Edificiul are etaj și două rânduri de pivnițe suprapuse, prima la nivelul terenului, a doua subterană. Clădirea este ceva mai mică în comparație cu palatul domnesc de pe cealaltă parte a incintei. La mijlocul fațadei o scară exterioară de piatră dă într-un pridvor de zid cu coloane. Scara este lipită de una din laturile soclului de la pridvor. Sub pridvor se află ușa de intrare în pivniță. Al
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a restaurărilor din 1911 de către arhitectul Ghe. Lupu, când s-au adăugat cele două foișoare deschise, zimții de cărămidă ai cornișei și învelitoarea de olane, iar în 1992 s-a schimbat învelitoarea de olane cu una de tablă. În fața palatului domnesc se găsește un edificiu mai mic despre care se crede că este o baie domnească. Cuhnea domnească, clădire specifică secolelor al XVI-lea și al XVII-lea este ultima pe care o mai avem în țara noastră. Are forma unui
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
deschise, zimții de cărămidă ai cornișei și învelitoarea de olane, iar în 1992 s-a schimbat învelitoarea de olane cu una de tablă. În fața palatului domnesc se găsește un edificiu mai mic despre care se crede că este o baie domnească. Cuhnea domnească, clădire specifică secolelor al XVI-lea și al XVII-lea este ultima pe care o mai avem în țara noastră. Are forma unui turn lanternă, care apare în toată lumea mediteraneană de est. Această clădire are un coș central
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de cărămidă ai cornișei și învelitoarea de olane, iar în 1992 s-a schimbat învelitoarea de olane cu una de tablă. În fața palatului domnesc se găsește un edificiu mai mic despre care se crede că este o baie domnească. Cuhnea domnească, clădire specifică secolelor al XVI-lea și al XVII-lea este ultima pe care o mai avem în țara noastră. Are forma unui turn lanternă, care apare în toată lumea mediteraneană de est. Această clădire are un coș central care formează
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care formează în exterior un turn și care se ridică în centrul calotei acoperișului, permițând fumului să iasă din încăpere. În vremurile de restriște domnii căutau îngândurați și temători adăpost între zidurile Cetățuiei, fără prea mult confort. În schimb, mesele domnești nu-și pierdeau cu nimic din bogăția lor, războinicul căutând în bucate gustoase tăria pentru lupte și bărbăția care-l vor duce la izbândă. De aceea, picăturile argintii care au rămas pe sticlele lanternei nu s-au născut de la parfumul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în bucate gustoase tăria pentru lupte și bărbăția care-l vor duce la izbândă. De aceea, picăturile argintii care au rămas pe sticlele lanternei nu s-au născut de la parfumul saunei turcești, ci de la aburii plăcintelor moldovenești plămădite pentru masa domnească. Pentru a mulțumi ambele variante ale destinației acestei clădiri putem spune, că în vremea lui Duca ea a fost o baie, iar mai târziu a fost transformată în bucătărie. Clădirea are un plan pătrat cu latura de 7 metri, este
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Grigoraș, op. cit., p. 28 footnote>. Din resturile de zidărie din partea stângă se poate trage concluzia că a mai fost o cameră cu o ieșire proprie, boltită semicilindric, care a servit drept cuptor. Pe latura de nord, în colțul opus palatului domnesc se află arhondaricul, o clădire destinată chiliilor călugărilor. Imobilul a fost conceput în stilul zidirilor din secolul al XVI-lea, dar este numai o simplă imitație a caselor vechi. La 30 septembrie 1911 cu ocazia resfințirii mănăstirii care nu mai
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a pus piatra de temelie pentru noile chilii. Redau actul prin care se dovedește acest lucru: ,,Trecut-au două veacuri și jumătate, de când Duca Vodă, pe acest deal, a întemeiat o Monastire, având o frumoasă biserică, cu palat și baie domnească, o măreață sală gotică și multe chilii, în care a fost odată și o tipografie; toate împrejmuite cu ziduri de apărare. Această Monastire, la început a servit de reședință domnească pentru vară și-a fost multă vreme o podoabă înprejurul
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
la catapetesme împletituri și vreji serpuind, cum le găsim pe foile manuscriselor. Vrejii serpuitori sunt motivele florale așa cum sunt ele arătate în țările orientale. Icoanele au fost desprinse din pictura murală bizantină a bisericilor și au fost așezate în reședințele domnești și episcopale și în casele oamenilor. În Moldova, încă din timpul lui Petru Mușat și Alexandru cel Bun au existat în mănăstiri zugravi de icoane, caligrafi și miniaturiști ale căror lucrări au ajuns în parte până în zilele noastre. În urma restaurărilor
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bine dacă le spălau. Acolo unde nu se distingea figura, ori compoziția, deoarece fusese distrusă, ei au refăcut-o. Frații Mihai, Dima și Gheorghe după ce au pictat biserica Mănăstirii Cetățuia au mai pictat interiorul sălii gotice și camerele din palatul domnesc. „Pictorii de la Cetățuia, înainte de a trece la lucru, au făcut studii asupra picturii bisericilor din Bucovina. De aceea și la Cetățuia avem un exemplu ingenios de felul cum au reușit să sintetizeze vechea concepție folcloristică română a vămilor văzduhului, cu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
tendințele împărătești ale lui Vasile Vodă, de la Trei Ierarhi”<footnote Ibidem, p. 247 footnote>. Cu sprijinul material al lui Gheorghe Duca, Mitropolitul Dosoftei a încredințat spre tipărire Sfânta Liturghie în limba română, în anul 1679 în tipografia de la Sfântul Nicolae Domnesc, tradusă din limba greacă, probabil în timpul cât a stat închis în Mănăstirea Sfântul Sava. Cartea a fost bine primită, iar peste patru ani a fost nevoie de o altă ediție, îngrijită de tipograful Nicolae. Mitropolitul Dosoftei, autorul lucrării a precizat
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din decembrie al acelui an 1678. Prefața, închinată domnului, mutat acuma în Moldova, nu mai era deci la locul ei și se pare că a fost desființată. S-a schimbat și titlul, păstrându-și anul, dar punându-se ca nume domnesc a lui Șerban Vodă”<footnote Ibidem, p. 260. Forma prescurtată Șer ar dovedi că s-a înlocuit numele de Duca. footnote>. Mitropolitul Dosoftei a tipărit în tipografia sa, în 1680, Psaltirea slavo - română, cu adaus de rugăciuni ,,într-o foarte
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bogate. Au fost tipărite cu cheltuiala prea piosului, prea strălucitului, prea seninului Domnitor Io Duca Voievod al întregii Moldovlahii, cu îngrijirea și îndreaptarea a prea învățatului Notar al marei Biserici chir Ioan Molivdul din Heracleea. În respectabila biserică patriarhicească și domnească a prim-corifeilor Apostoli numită Cetățuia, în anul mântuirii 1683, luna octombrie în Iașii Moldovei”<footnote Ibidem, p. 273 footnote>. Cartea are 391 de pagini și 16 foi nepaginate la sfârșit. Tipărirea s-a făcut cu același caracter ca și
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
1685-1693). Însemarea de la pagina 256 nu menționează că a fost tipărită la Cetățuia, ci numai în Iașii Moldovei de către Dimitrie Pădure, însă nu este de crezut că s-a putut imprima în tipografia Mitropolitului Dosoftei, care funcționa la Sfântul Nicolae Domnesc. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea s-au intensificat legăturile culturale dintre Țările Române. S-a ajuns la formarea unei adevărate comunități culturale, care au avut printre obiective dezvoltarea conștiinței unității naționale. S-a inițiat un amplu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Dintre aceștia amintesc: Ioan Comnen, Ieremia Cacavela și Cezarie Daponte. Atmosfera s-a menținut chiar și la începutul secolului al XIX-lea, egumenul mănăstirii achiziționase tratatul de filosofie al lui Soave în traducerea lui Grigore Constandas”<footnote Ariadna Camariano-Cioran, Academiile domnești din București și Iași, nota 23, București, 1971, p. 232 footnote>. Prin aceste cărți s-a îmbogățit patrimoniul cultural național, iar unii români au obținut prin lecturarea acestora posibilitatea de a judeca și explica evenimentele și de a-și forma
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
sacre. Alți călugări au avut talentul de a făuri obiecte din metale prețioase, alții au realizat broderii cu fir de aur și argint. Unii și-au exprimat talentul sculptând în piatră pietre de mormânt, iar din lemn au realizat străni domnești, catapetesme etc. Multe mănăstiri s-au evidențiat prin tiparnițe, la care au lucrat călugării, așa cum este și cazul Cetățuiei. VIII. Grija voievozilor și ierarhilor Moldovei pentru ctitoria Ducăi Vodă Încetarea activității tipografice de la Mănăstirea Cetățuia a diminuat interesul și atenția
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
aceștiia țenchiu și soroc de sfârșire”<footnote Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Duca Vodă încoace, în: Opere, Ediția P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 158 footnote>. În aprilie 1714, o parte din imobilele din interiorul mănăstirii, în special casele domnești și cuhnea, erau descoperite. Biserica avea și ea nevoie de reparații. Pentru aceste lucrări Patriarhul Hrisant al Ierusalimului a pus la dispoziție suma de 250 până la 300 lei. Pentru refacerea zidului de vest al incintei, prăbușit după anul 1717, nu
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
acestea locuiește acolo un nenorocit preot și un miserabil dascăl, care se jeluiesc la toată lumea că au să moară de foame”262. Adevăratele lucrări de restaurare au început în anul 1908, după planurile arhitectului N. Ghica-Budești. A refăcut acoperișul caselor domnești, s-au restaurat chiliile de lângă sala gotică, s-au îndepărtat ruinele și s-au curățat pivnițele, s-a dărâmat casa egumenească dintre clopotniță și sala gotică, care nu prezenta nici o importanță istorică sau arhitecturală, fiind zidită târziu de către călugării greci
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]