5,649 matches
-
în Țară Românească pe 1 iulie 1831 și în Moldova pe 1 ianuarie 1832. S-a introdus principiul separării puterilor în stat: puterea executivă fiind încredințată domnului, cea legislativă-Adunării Obștești, iar cea judecătorească-tribunalelor județene, insantelor de apel și Înaltului Divan Domnesc. S-au pus bazele unui regim parlamentar incipient, documentul fiind o constituție timpurie. Prin Regulamentele Organice, s-a înfăptuit un prim pas important spre unirea principatelor. În 1834, au fost aleși primii doi domni "hospodari"- Alexandru D. Ghica în Muntenia
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
complotat, formând "Monstruoasa Coaliție . Pe 11 februarie 1866, amenințat cu pistoale, domnitorul a fost silit să abdice . După ce a semnat decretul pe spatele unui complotist, s-a îmbrăcat în haine civile și a părăsit palatul. S-a format o locotenență domnească chemată să conducă statul român până la aducerea unui principe străin pe tronul Principatelor.
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
și Almașului, își fac prezența însemnele heraldice maghiare, crinul angevin pe banii bătuți de domnitor.În timpul domniei sale, la 1384, la Argeș, au fost aduse moaștele sfintei mucenice Filofteia de la Târnovo. După ce a murit, domnitorul a fost înmormântat în incinta bisericii domnești de la Curtea de Argeș într-un bogat mormânt. După moartea lui Ludovic, izbucnește o altă criză politică în Ungaria. Ceea ce i-a permis noului domnitor să ocupe Banatul Severinului fără să recunoască suzeranitatea reginelor Ungariei. Fiu al fostului domnitor Radu și fratele
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
caute un contracandidat la domnie. Vlad l-a înscăunat pe Ștefan cel Mare la tronul Moldovei în primăvară 1457, care avea să-i fie un aliat de nădejde. A luat apoi poziție față de sașii care sprijineau un pretendent la scaunul domnesc datorită măsurilor protecționiste pe care domnitorul le-a luat în favoarea negustorilor români, fapt ce i-a dezavantajat pe negustorii brașoveni și sași. Conflictul a fost mediat de căpetenia taberei hunedorestilor, Mihail Szilagyi, în conflictul din Ungaria din 1457 și s-
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
boierești . A permis jefuirea regiunilor din Transilvania pentru a-și finanța și întări armata, și pentru a-i pedepsi pe sașii și pe românii care l-au sprijinit pe pretendentul său, Dan . A sprijinit comerțul, sursă de venit pentru visteria domnească. Din timpul domniei sale datează și prima mențiune documentară a Bucureștilor, ca reședință domnească, datată din 20 septembrie 1459. Între timp, Papa Pius al II-lea a cerut organizarea unei noi cruciade anti-otomane. Condițiile externe păreau prielnice. Vlad și Matei Corvin
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
armata, și pentru a-i pedepsi pe sașii și pe românii care l-au sprijinit pe pretendentul său, Dan . A sprijinit comerțul, sursă de venit pentru visteria domnească. Din timpul domniei sale datează și prima mențiune documentară a Bucureștilor, ca reședință domnească, datată din 20 septembrie 1459. Între timp, Papa Pius al II-lea a cerut organizarea unei noi cruciade anti-otomane. Condițiile externe păreau prielnice. Vlad și Matei Corvin au încheiat o înțelegere prin căsătorie domnitorului cu o rudă a craiului maghiar
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
citit o scrisoare falsă, realizată în localitatea Rothel-Cisnădie de către negustorii sași din Brașov, nemulțumiți de cruzimea domnitorului. După moartea lui Radu, Vlad a fost eliberat în 1475 de Ștefan cel Mare în contextul războaielor cu turcii și readus pe scaunul domnesc cu sprijin maghiar. Pentru scurtă vreme însă. A fost asasinat într-o bătălie cu turcii la sfârșitul lunii decembrie 1476 și decapitat. Capul său, înfipt în țeapă, a fost adus drept trofeu în față sultanului. A rămas în cultura populară
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
lui Roman I. La 26 iulie 1401, noul patriarh Mati a decis să trimită o delegație, alcătuită din ieromonahul Manuil Arhon, pentru a investiga condițiile ungerii lui Iosif ca episcop al Moldovei. Reședința noului episcop a fost stabilită lângă cea domnească, la Suceava. A acordat primul privilegiu comercial negustorilor străini din Moldova la 8 octombrie 1408, eliberat în cetatea de scaun al Sucevei sfetinicilor și orășenilor din târgul Liovului, valabil pentru toți negustorii ruși și din Podolia. S-au stabilit legături
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
legături comerciale și cu orașele transilvănene, Bistrița și Brașov. O intensă mișcare comercială a luat naștere în Moldova. Șiruri întregi de care îi străbăteau drumurile, transportul fiind păzit de negustori care se întovărășeau cât mai mulți, cât și de străjile domnești care însoțeau mărfurile în locurile primejdioase înspre Nistru. Ca vasal al regelui Poloniei, Alexandru i-a acordat craiului polon ajutor în bătăliile purtate împotriva Cavalerilor Teutoni, în Bătălia de la Grunwald (1410) și în Bătălia de la Marienburg (1410), ambele bătălii fiind
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Țepeș, s-a ridicat împotriva ucigașului tatălui, unchiului sau, Petru Aron, pe care l-a înfrânt în lupta de la Doljești la 12 aprilie și la Orbic pe 14 aprilie. Pe câmpul Dreptății, de la Suceava, în față supușilor, a primit învestitură domnească. Tânărul voievod avea probleme de rezolvat. Trebuia să restabilească ordinea internă, prin întărirea autorității domnești, apoi a anihilat orice pretendent la tron. Petru Aron, care a reușit să scape din bătălie, s-a refugiat în Polonia. Ștefan l-a urmărit
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
înfrânt în lupta de la Doljești la 12 aprilie și la Orbic pe 14 aprilie. Pe câmpul Dreptății, de la Suceava, în față supușilor, a primit învestitură domnească. Tânărul voievod avea probleme de rezolvat. Trebuia să restabilească ordinea internă, prin întărirea autorității domnești, apoi a anihilat orice pretendent la tron. Petru Aron, care a reușit să scape din bătălie, s-a refugiat în Polonia. Ștefan l-a urmărit și în 1469, l-a prins și l-a decapitat. Și-a extins atribuțiile domnești
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
domnești, apoi a anihilat orice pretendent la tron. Petru Aron, care a reușit să scape din bătălie, s-a refugiat în Polonia. Ștefan l-a urmărit și în 1469, l-a prins și l-a decapitat. Și-a extins atribuțiile domnești și a transformat aparatul de stat. A redus ponderea marilor boieri în Sfatul Domnesc. Conform cronicarului Grigore Ureche, a reorganizat oastea. A crescut considerabil numărul slujitorilor direcți ai domnitorului care participau în armata. I-a organizat în cete de câte
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
scape din bătălie, s-a refugiat în Polonia. Ștefan l-a urmărit și în 1469, l-a prins și l-a decapitat. Și-a extins atribuțiile domnești și a transformat aparatul de stat. A redus ponderea marilor boieri în Sfatul Domnesc. Conform cronicarului Grigore Ureche, a reorganizat oastea. A crescut considerabil numărul slujitorilor direcți ai domnitorului care participau în armata. I-a organizat în cete de câte 1000 de oameni, fiecare cuprinzând patru steaguri. În fruntea unităților a numit cadre permanente-căpitani
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
care participau în armata. I-a organizat în cete de câte 1000 de oameni, fiecare cuprinzând patru steaguri. În fruntea unităților a numit cadre permanente-căpitani și hotnogi. O parte erau călăreți-"viteji"- ce asigurau pe timp de pace pază curților domnești, iar în timp de război, avea la dispoziție pedeștri-voinicii- ce se ocupau cu paza cetăților, iar în lupta, formau nucleul principal al oastei. Oștenii dispuneau de arc, sulița, sabie, iar ca protecție de scut, coif și de o îmbrăcăminte confecționată
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
domniei lui Bogdan III în Moldova. Sultanii turci își impuneau favoriții pe tronul Țărilor Române. Puteau fi schimbați după ce intrau într-o alianța antiotomană sau dacă dădeau semne de nesupunere față de sultan. Mulți pretendenți sau dregători turci își cumpărau tronul domnesc pe sume mari de bani.Domnitorii aveau gărzi personale de ieniceri, iar teritoriile române au fost desprinse și administrate direct de turci, ca regiunea Brăilei sau Tighinei, sau de tătari în sudul Basarabiei. Turcii au impus monopolul în achiziționarea de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Sigismund, însoțit de delegație formată de mitropolitul Eftimie, episcopii de Buzău și de Râmnic și 12 boieri. Conform documentului, Mihai era numit voievod țării noastre transalpine, subordonat a lui Sigismund și locțiitorul acestuia la București. I-au fost retrase prerogativele domnești, țara fiind guvernată de un sfat restrâns format din 12 boieri. Mihai primea sprijin militar împotriva otomanilor și se restabileau vechile hotare ale Țării Românești. Mihai știa că otomanii nu puteau fi înfrânți la loc deschis, și a ales o
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
În comunitățile locale erau aleși juzii și cnezii satelor, care organizau satele, împărțeau pământurile, judecau cazurile minore. Țările Române erau împărțite în unități administrativ-teritoriale, numite județe (Țară Românească-în număr de 16) sau ținuturi (Moldova-în număr de 24) în jurul cetăților, curților domnești și orașelor. Părcălabii cu atribuții administrative, juridice și militare și stărostii în Moldova sau sedetii sau județii cu atribuții fiscale și juridice în Țară Românească, administrau ținuturile ori județele. Orașele aparțineau domnitorului, iar în fruntea orașului era ales un șoltuz
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
se repartizau dările, iar veniturile erau destinate cheltuielilor statului, iar cămară era destinată cheltuielilor casei domnitoare. În frunte era marele vistier, iar dregătorii din subordine îndeplineau slujbe anuale. Judecătorul suprem fiind domnitorul, judeca cazurile penale și civile, asistat de sfatul domnesc. Însă tot domnitorul lua deciziile finale. Dregătorii judecau divorțurile și moștenirile, tâlhăriile și incendierile. Procesele civile puteau fi judecate și de biserica. Banul era cel care pronunță sentințele capitale, iar domnitorul judecă pentru trădare. Infractorii erau urmăriți de gonitori în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
gonitori în Moldova. Judecată se făcea pe baza legilor nescrise, dar și pe baza textelor cu legi bizantine. Cojuratorii adevertori jurau împreună cu partea, tocmelnicii mediau împăcarea, iar hotărnicii fixau hotarele. La oraș, județul sau pârgarul, împreună cu domnitorul reprezentat de dregătoriile domnești, judecă. Armata era formată din slujitori și curteni și era permanentă, fiind întreținută din veniturile vistieriei și cămării. Erau plătiți mercenari. Domnitorul mobiliza în caz de război foarte repede steagurile domnești, cete ale micilor proprietari. Boierii aveau și ei propriile
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
oraș, județul sau pârgarul, împreună cu domnitorul reprezentat de dregătoriile domnești, judecă. Armata era formată din slujitori și curteni și era permanentă, fiind întreținută din veniturile vistieriei și cămării. Erau plătiți mercenari. Domnitorul mobiliza în caz de război foarte repede steagurile domnești, cete ale micilor proprietari. Boierii aveau și ei propriile lor cete de oșteni, alături de slugi și curteni ce formau mică oaste. Țăranii și orășenii care erau apți să poarte o armă formau oastea cea mare. Toți sătenii, exceptând cei scutiți
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
micilor proprietari. Boierii aveau și ei propriile lor cete de oșteni, alături de slugi și curteni ce formau mică oaste. Țăranii și orășenii care erau apți să poarte o armă formau oastea cea mare. Toți sătenii, exceptând cei scutiți prin privilegii domnești, trebuiau să vină la război. Aprovizionarea se desfășura din teritoriul prin care trecea armata, iar câștigul soldaților era pradă. Boierii purtau zale și armur, țăranii aveau arcuri și săgeți, sulițe și săbii realizate în special în atelierele din Transilvania. Din
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
dregătorii, înființând dregătorii, coordona funcționarii. Era comandantul suprem al armatei, mobiliza oastea, deși putea delega atribuții militare și unor demnitari. Declara război și pace, încheia tratate de pace, de alianța și vasalitate. Era judecătorul suprem al țării, asistat de Sfatul domnesc. Purta coroana, buzduganul în cadrul ceremoniilor de marele spătar, sceptrul. Succesiunea era ereditar-electivă, astfel, orice membru al familiei domnitoare putea deveni sau putea fi ales domnitor. Puteau să se impună fie prin lupta, fie ei înșiși, fie de către o putere externă
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
ca alegerea domnitorului, deciziile pe plan extern-depunerea omagiului regelui Ungariei, aprobarea plății sau tributului către Sultan, declarația de război sau pace. Convocarea era sporadică, nu regulată, iar din secolul XVI era convocată tot mai des. Se puteau întruni la curtea domnească, fie la biserica, fie pe câmp deschis. Adunarea era compusă din marii boieri, mitropolitul, episcopii, egumenii mănăstirilor mari, boierii mijlocii și mici, curtenii, târgoveții ca reprezentanți ai orașelor. Era format din marii boieri, cu și fără dregătorii, și din clerul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
clerul înalt. Domnitorul și deciziile sale nu puteau avea putere fără acordul membrilor sfatului. Sfatul domnesc avea 20-30 de membri în Moldova și 10-15 în Țară Românească. Doar marii proprietari de pământ erau primii membrii ai sfatului, alături de membrii familiei domnești. Purtau titlul de pan sau jupan în Moldova, sau de vlastel sau vel în Țară Românească. Îl asista pe domnitor în toate chestiunile importante de politică externă și internă. Atribuțiile lui erau: dăruirea unui teren, judecați, încheierea acordurilor cu țările
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
lui erau: dăruirea unui teren, judecați, încheierea acordurilor cu țările străine. Sfatul se numea Divan în timpul ocupației otomane. Dregătorii erau de două feluri: dregătorii publice-cei care aveau atribuții administrative sau juridice, și dregătorii de curte, care prestau slujbe la curtea domnească. Transilvania era un voievodat ce cuprindea șapte comitate-Sonocul interior, Dăbâca, Cluj, Târnava, Albă și Hunedoara, scaunele săsești și scaunele secuiești. Comitatele Maramureș, Satmar, Crasna, Solnocul Mijlociu, Bihor, Zarand, Arad, Timiș și Caraș făceau parte din Regatul Ungar. Voievodul era cel
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]