KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...206 207 208 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

lui �i contrazicea v�rsta. Avea peste 80 de ani. Cuza era �s? n?tos, plin de energie ? i �n cea mai bun? dispozi? ie�. L?a rugat pe Iorga s? între �n guvern ? i a �ncercat s? justifice dizolvarea Adun? rîi efectuat? �cu anticipa? ie�. Iorga a subliniat zadarnic absurditatea m? surilor luate 46. Atunci c�nd s? au organizat alegeri noi ? i a fost declan? at? o campanie electoral? violent? , �n ciuda dezgustului s? u, Iorga li s? a al? turat de dragul politicii regelui, goga

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
d? r? ț de la nici o violen?? că s?? i �mpiedice pe evrei s? voteze 47. Regele nu s? a a? teptat nici o clip? ? i nici nu dorea că guvernul Goga? Cuza s? reu? easc?. Acesta urma s? constituie o tranzi? ie spre Dictatură Regal? , dovedind c? parlamentarismul nu avea nici o ? ans? ? i c? nu există alt? alternativ? pentru regim ? i pentru alia? îi Rom�niei. �ncerc�nd s? se probeze această, s? a dat fr�u liber exceselor antisemite ? i corup? iei

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
electorale av�ndu? i că eroi pe l? ncieri ? i g? rzile legionare, Legiunea (la ordinul lui Codreanu) s? a retras din campanie. �n primele zile ale acestei luni, Codreanu a avut o �ntrevedere cu generalul Antonescu. �n cele din urm? (gra? ie medierii prin? ului M. Sturdza), Codreanu s? a �nt�lnit cu Goga pe 8 februarie 1938. Poate c? ar fi putut s? fac? ceva, pentru c? am�ndoi sim? eau c? regele pusese ceva la cale, dar era prea ț

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
avut o �ntrevedere cu generalul Antonescu. �n cele din urm? (gra? ie medierii prin? ului M. Sturdza), Codreanu s? a �nt�lnit cu Goga pe 8 februarie 1938. Poate c? ar fi putut s? fac? ceva, pentru c? am�ndoi sim? eau c? regele pusese ceva la cale, dar era prea ț�rziu. �n atmosferă de anarhie ? i pr? bu? ire general? , odat? cu cre? terea puterii Legiunii, regele a sim? it c? i se for? eaz? m�na. �ncep�nd cu ziua

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
c? reia m? voi supune f? r? ezitare�54. Goga, care se sim? ea pe drept cuv�nt manipulat, a ie? it din formă? ie, a depus f? r? pic de ceremonie armele ? i a plecat lipsit total de gra? ie, cu o expresie devenit? celebr?: �Israel ai �nvins! � Una dintre cele mai nepl? cute experien? e din istoria Rom�niei luase sf�r? it. Că s? �salveze Rom�nia�, regele a declarat starea de asediu, a abolit via? a ? i libert

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cute experien? e din istoria Rom�niei luase sf�r? it. Că s? �salveze Rom�nia�, regele a declarat starea de asediu, a abolit via? a ? i libert?? ile politice, a suspendat Constitu? ia ? i a proclamat �n locul acesteia o Constitu? ie corporatist? fascist?. A suspendat procesele cu jură? i ? i a introdus brutalitatea nelimitat? a poli? iei ? i excesele birocratice. Noul guvern era alc? tuit din foarte multe valori (na? ionaliste). Primu? ministru era Patriarhul Miron Cristea, iar din guvern mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
regim modernizat cu regele juc�nd rolul de dictator. Deoarece poporul nu acceptă de bun? voie sacrificiile industrializ? rîi for? ațe, libert?? ile politice trebuiau desfiin? ațe. Dar democra? ia nu putea fi pus? �n practic? , comunismul nici nu intră �n discu? ie, iar radicalismul de dreapta al Legiunii era inadmisibil. Ceea ce pare s? fi fost cel mai trist este c�ț de greu era atunci s? se g? seasc? o solu? ie constructiv? pentru problemele Rom�niei. Iorga nu era nici �n favoarea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nu putea fi pus? �n practic? , comunismul nici nu intră �n discu? ie, iar radicalismul de dreapta al Legiunii era inadmisibil. Ceea ce pare s? fi fost cel mai trist este c�ț de greu era atunci s? se g? seasc? o solu? ie constructiv? pentru problemele Rom�niei. Iorga nu era nici �n favoarea domniei �odioaselor� partide politice, nici a dictaturii. De? i �i acorda sprijinul (? i prestigiul s? u!) regelui Carol, a declarat �ntotdeauna c? este �categoric �mpotriva oric? rei dictaturi�, deoarece �toate mi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
veritabil desperado, poate felul de om de care avea regele nevoie. C?linescu era un filooccidental convins, nemilos ? i abil. Regele se putea bizui pe talentele lui. Mai erau ? i industria? îi Malaxa ? i Au? nit (află? i uneori �n dizgra? ie, atunci c�nd interesele lor intrau �n conflict cu cele ale industria? ului regal Carol). Apoi, G. Marinescu ? i sinistrul ? ef al Poli? iei Secrete, Mihail Moruzov 57. Mai erau ? i c�? iva membri mai pu? în importan? i, află? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Dudui�. Influen? a Magdei Lupescu asupra lui Carol r? m�nea la fel de puternic?. Codreanu avea dreptate remarc�nd c? �ordinele Madamei erau dorin? ele regelui�. Dup? desfiin? area partidelor politice, Iorga a considerat c? �a venit vremea reconcilierii�. O nou? Constitu? ie Corporatist? a fost instituit? , Iorga av�nd un rol important �n elaborarea ei. Constitu? ia a fost supus? unui referendum prin balotaj deschis ? i a fost aprobat? cu un procentaj mult prea impresionant de 99% din voturi. A fost fondat un

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
industrializ? rîi efectuate de regim, care ar fi urmat s?? i aduc? ulterior beneficii, fiind �n schimb sec? tuit de resurse �ntru profitul unui grup restr�ns de industria? i, politicieni ? i favori? i ai cur? îi, care nu se sim? eau deloc r? spunz? tori fă?? de el�59. Iorga a continuat s?? l sprijine pe rege, �ntruc�ț nu vedea alt? alternativ?. Doamna Liliana �? i aminte? te �n jurnalul ei, �ntr? o not? din 10 Mai (s? rb? toarea na? ional? a Rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Antonescu, ministrul Ap? r? rîi, p? rea c? �ncepe s? devin? un obstacol. C?linescu explică prezen? a acestuia �n guvern pentru c? se bucură de prestigiu chiar ? i fă?? de ofi? erii simpatizan? i ai Legiunii, constituind deci o garan? ie a ordinii. Dar el nu permitea că armata s? fie folosit? sau manipulat? , mai ales �n scopuri politice. Dup? p? rerea lui C? linescu, Antonescu putea fi urnit din loc numai dac? activitatea legionarilor ar constitui o amenin? are la adresa securit?? îi na

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
constitui o amenin? are la adresa securit?? îi na? ionale. Deocamdat? , Legiunea nu reprezenta o astfel de amenin? are. Lipsit de sprijinul lui Antonescu, C? linescu �? i expunea mai departe principiile g�ndirii sale: �Dac? , �n situa? ia actual? , proced? m cu precau? ie, ne vom pierde at�ț autoritatea c�ț ? i puterea�. El recomandă �o ac? iune radical? �. Iorga, Ț? ț? r? scu ? i al? i membri ai cabinetului erau de acord cu aceast? recomandare, consider�nd c? ac? iunea radical? respectiv? trebuie luat? sub

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
toate c? �nsemn? rile din jurnalul lui C? linescu par s? fie autentice, autorul c? r? îi de fă?? nu poate fi sigur c? ele s�nt complete. �n vara anului 1985, autorul acestei c? r? i a avut o discu? ie �ndelungat? cu inginerul Traian Boeru, liderul Echipei Mor? îi legionare care l? a asasinat pe Iorga. (Atunci c�nd autorul c? r? îi de fă?? a vorbit despre asasinarea lui Iorga, Boeru a protestat: �Nu, l? am executat! �). Boeru mi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
să pe termen lung� nu va ierta niciodat? acest afront 70. Anul 1938 a constituit un co? măr pentru Legiune. C?linescu era neobosit. Nu trebuie s? uit? m cruzimea ? i eficien? a camerelor de tortur? ale Siguran? ei. Chiar ? i �n compară? ie cu NKDV? ul sau cu Gestapoul, Siguran? a �? i dep?? ea atribu? iile. Legionarii continuau s? comit? viol? ri ale ordinii f? r? sens, chiar �mpotriva voin? ei lui Codreanu aflat �n �nchisoare. El sim? ea c? toate acestea �i puneau via

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
comit? viol? ri ale ordinii f? r? sens, chiar �mpotriva voin? ei lui Codreanu aflat �n �nchisoare. El sim? ea c? toate acestea �i puneau via? a �n pericol. Chiar dup? Anschluss, s? a declan? at criză Cehoslovaciei. Iorga a adoptat o pozi? ie pro? Cehoslovacia chiar din prima zi a crizei, scriind: Prietenul la nevoie. El consideră c? Austria era trambulina imperialismului nazist spre Europa de sudest ? i spre Orientul Apropiat, avertiz�nd cu disperare asupra acestui pericol 71. Iorga nu nega drepturile minorit

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
jugul german, pre? ul avea s? fie chiar ? i mai insesizabil. E?ecul era acum agravat de dezonoare, �ntruc�ț Occidentul �? i sacrificase un aliat. Dup? M�nchen, atunci c�nd Hitler a declarat c? �nu mai are nici o alt? preten? ie teritorial? �n Europa�, Iorga comenta: �Dac? � M�nchen? ul reu? e?te s? potoleasc? sufletul german, atunci pacea este salvat? ? i meritul �i apar? ine lui Chamberlain. Civiliza? ia ? i?a dat seama de pericol la M�nchen, a? a c? am mai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
acum o problem? acut?. Iorga s? a opus schimb? rîi statu-quo? ului76, cer�nd adoptarea unei atitudini vigilente fă?? de revizionismul maghiar ? i fă?? de c�rd?? ia acestuia cu Germania nazist?. (Revizionismul maghiar era mai cur�nd �n c�rd?? ie cu Italia fascist? , iar Iorga preferă s? ignore aceast? leg? tur?) . Polemică cu istoricii unguri se desf?? ură �n ritm vioi, Iorga într�nd �n conflict ? i cu �London Daily Mail� al Lordului Rothemere datorit? sprijinului acordat revizionismului maghiar de c? tre

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fascist? , iar Iorga preferă s? ignore aceast? leg? tur?) . Polemică cu istoricii unguri se desf?? ură �n ritm vioi, Iorga într�nd �n conflict ? i cu �London Daily Mail� al Lordului Rothemere datorit? sprijinului acordat revizionismului maghiar de c? tre aceast? publică? ie. Atunci c�nd Societatea Patriotic? a Rom�nilor din Transilvania (ASTRA) a organizat un miting uria? , Iorga a fost principalul orator. Dup? un atac sardonic la adresa �binecunoscutelor inten? îi pa? nice� ale lui Hitler, el a respins preten? iile ungurilor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
La urma urmei, era un om b? tr�n, din alt secol 80. �n toamna anului 1938, Carol a f? cut o c? l?torie �n Occident, măi �nt�i �n Fran? a ? i Marea Britanie. Apoi, la �ntoarcerea �n ? ar? , a avut o lung? discu? ie cu Hitler. Legiunea continuă s? comit? acte nebune? ți, asasin�ndu? i pe profesorul F. ? tef? nescu? Goang? , rectorul Universit?? îi din Cluj (rud? cu C? linescu) ? i pe colonelul G. Cristescu din Cern? u?i, o �nalt? oficialitate a poli

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fost �mpu? că? i �n timp ce �ncercau s? evadeze�. �Evenimente grave au venit peste noi�, scria Iorga. Continuă, afirm�nd c? nici un asupritor nu a folosit metode at�ț de c�ine? ți că Legiunea; drept urmare, metodele conven? ionale de juști? ie nu mai erau suficiente. Trebuia s? se treac? dincolo de legi, societatea trebuia protejat? ? i salvat?. ��n loc s? se prosterneze (societatea) trebuie s? se apere�. Aceast? ap? rare trebuie s? treac? dincolo de prevederile legale, �prin reflexe prompte ? i decisive�. �Va �n? elege

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
fac? fă?? unui alt necaz: doamna Catinca s? a �mboln? vit grav, o boal? care avea s? dureze luni de zile. Starea s? n?ț?? îi ei (că ? i orice altceva privind familia) a fost tratat? cu cea mai �european? � discre? ie, ceea ce nu diminua durerea iubitorului ei șo? ? i a familiei. Hitler a trecut deocamdat? cu vederea crimele pentru c? �i convenea s? men? în? rela? îi normale cu Rom�nia din motive pe care le ? tim, dar nu l? a iertat

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
el lucrurile, petrolul ? i materiile prime rom�ne? ți ar fi trebuit s? fie date �n schimbul armamentului cehoslovac (armata rom�n? era �n mare m? sur? dotat? cu armament ceh, dar fabricile se aflau acum sub control german). A avut o discu? ie cu Gafencu, ministrul Afacerilor Externe, dar f? r? nici un rezultat. �Nu vorbim aceea? i limb?! �, conchidea Iorga. Paralel cu deschiderea spre Germania nazist? , Rom�nia ob? inea (al? turi de Grecia) o garan? ie din partea Mării Britanii ? i a Fran

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
control german). A avut o discu? ie cu Gafencu, ministrul Afacerilor Externe, dar f? r? nici un rezultat. �Nu vorbim aceea? i limb?! �, conchidea Iorga. Paralel cu deschiderea spre Germania nazist? , Rom�nia ob? inea (al? turi de Grecia) o garan? ie din partea Mării Britanii ? i a Fran? ei privind integritatea ei teritorial?. Iorga �? i d? dea seama c? Rom�nia se află �ntre dou? blocuri imperialiste, Germania nazist? ? i URSS. Rom�nia nu cerea nimic ? i �? i punea materiile ei prime

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
23 august 1939, s? se r? sp�ndeasc? zguduitoarea veste a Pactului nazisto? sovietic. Acest pact avea s? decid? �n ultim? instan?? soarta �P? m�ntului Nim? nui din Europa� pentru aproape tot restul secolului. Iorga, judec�nd dup? prima sa reac? ie, nu p? rea at�ț de alarmat pe c�ț se manifestă opinia public?. �Rusia�, scria el, �a �ncheiat deci un tratat comercial cu Reich? ul, a? a cum am f? cut ? i noi; este evident c? pe moment Rusia nu vrea s? între

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]