5,421 matches
-
rezultă un număr de 68 de tineri înscriși în cursul superior, pe perioada 1923-1928. După intrarea în vigoare a Legii asupra învățământului particular, în 1925, singura concesie admisă de autoritățile române școlilor evreiești a fost permisiunea de utilizare a limbii ebraice în procesul de învățământ. S-a menținut, în schimb, pentru școlile secundare, prevederea conform căreia absolvenții nu pot obține diplome recunoscute de stat, și astfel, nici dreptul de admitere la universitate 148. Se explică în acest mod și numărul mic
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
În ceea ce îi privește pe cei 14 absolvenți ai Liceului particular evreiesc, trebuie ținut cont de faptul că după intrarea în vigoare a Legii asupra învățământului particular, singura concesie admisă de autoritățile române a fost permisiunea de utilizare a limbii ebraice în școlile evreiești. S-a menținut în continuare, pentru școlile secundare, prevederea conform căreia absolvenții nu pot obține diplome recunoscute de stat și astfel, nici dreptul de admitere la universitate 179. Se explică în acest mod și numărul mic de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lingvistic al francezei. Și nu numai scriitorilor. Nu e lipsit de interes să vedem, în acest sens, reacția filosofului Jacques Derrida, care este, la rîndul său, un evreu născut la Alger, practicînd deci o franceză în care răsună ecouri de ebraică, ladino, spaniolă, arabă, și care este totuși autorul unei adevărate Legi a limbii, potrivit căreia " Nu poți vorbi decît într-o singură limbă". (1996) Dialogînd cu "monolingvismul celuilalt", Derrida afirmă că locuiește și se lasă locuit de o singură limbă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dincolo de aproape obligatoriile referințe la studiile lui Franz Rosenzweig despre chip ca oglindă divină, poate veni din partea lecturilor biblice cu totul aparte asupra simbolismului corpului uman pe care le face Anick de Souzenelle, în care echilibrul rostirii complete în tradiția ebraică e dat de deschiderea ființei masculină, în definiție spre alteritatea feminină. Suflul ce animă și dă sens celor 22 de consoane, masculine, ale alfabetului ebraic e Duhul sfînt al lui Dumnezeu, puterea feminină sacră, pe care l-am putea apropia
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
uman pe care le face Anick de Souzenelle, în care echilibrul rostirii complete în tradiția ebraică e dat de deschiderea ființei masculină, în definiție spre alteritatea feminină. Suflul ce animă și dă sens celor 22 de consoane, masculine, ale alfabetului ebraic e Duhul sfînt al lui Dumnezeu, puterea feminină sacră, pe care l-am putea apropia, în perspectiva lévinasiană, de acel terț ascuns, ne-locul, vidul plin dintre sine și sine, sau, la nivelul limbajului, dintre respirațiile triadei Dire-Dit-Dédire. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ale lui Gherea sunt nule, prozatorul are însă un incontestabil umor al volubilității și o simpatică efervescență intelectuală. RONETTI ROMAN Numai Manasse, dramă în patru acte, plutește peste restul operei, de altminteri restrânse, a lui Ronetti Roman. E drama conștiințelor ebraice. Leea s-a îndrăgostit de un magistrat român și vrea să se căsătorească cu el. Părinții se silesc să-i schimbe gândul, o logodesc cu un evreu, apoi, zdruncinați de durerea Leei, sunt biruiți și mărturisesc cazul bătrânului Manasse. Manasse
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Nostalgia lui Rubin, pensular, e mai modestă. El vrea să deschidă o "sală de dans". La Ficu, fiul Estherei, starea bolnăvicioasă rasială se manifestă printr-o mare și anxioasă iubire filială, printr-un sentimentalism timid. Toate aceste aspecte ale vieții ebraice sunt centrate în câteva evenimente sociale, deces, nuntă, reuniuni confesionale, pline de originalitate pentru cine nu cunoaște de aproape viața evreie și în orice caz îndeajuns de ridicate la o idee unică spre a depăși documentul. În Foc în Hanul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aminte și să te tângui, când tilincile vor muri irosite pe întinderi, să-ți aduci aminte și să jălui când amurgul, sângerat, va îngenunchea pe îndelete. În Biblice poetul se reînnoiește coborând în plin Vechi Testament, căruia cu fondul său ebraic îi dă vibrații de o puternică autenticitate: Neagră sunt și pulpa mea de smoală, șoldul cald caval și umerii lăute, m-aș da ție toată goală, fericită în rușinea coapselor durute. * Duce-te-oi în casa maicii mele, pat de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la iubirea sa către toți oamenii poate da naștere speranței doar atunci când este completă. Punctul principal, deci, nu este iertarea nici mila, care de altfel nu sunt puse în discuție, cel puțin din partea lui Dumnezeu, ci convertirea, al cărui termen ebraic (șuv) exprimă schimbarea căii greșite, întoarcerea, schimbarea drumului. „În context religios înseamnă că întoarcem spatele la ceea ce este rău și ne îndreptăm către Dumnezeu. Aceasta definește esențialul convertirii, care implică o schimbare de conduită, o nouă orientare a comportamentului în
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
originalitatea urbanistică și arhitecturală a orașului de datorează rapidei urbanizări, pe de o parte, cât mai ales marii diversități etnice a populației. Unele cartiere au căpătat chiar un aspect specific: Harlem a rămas cartierul negrilor, Westside (fost Bloomingdale) este majoritar ebraic, Little Italy cuprinde în principal italieni, iar Yorkville are componență majoritară engleză. Cel mai populat cartier este astăzi Brooklyn, urmat de Queens, unde creșterea spectaculoasă a populației va plasa acest cartier pe primul loc în privința numărului de locuitori în viitorul
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
vulgare ale magiei stau și în atenția lui Jean Servier atunci când amintește de "cărțile de farmece" adresate unui public larg și dornic de senzațional. Cea mai cunoscută mostră livrescă de acest gen este celebra Cheie a lui Solomon, atribuită regelui ebraic cu același nume. S-a mai discutat și despre o "a patra carte" a lui Cornelius Agrippa, în fond un fals dovedit de Jean Wyer, discipolul său. Din nefericire, mulți continuă să judece magia după asemenea "producții culturale", considerând-o
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
vechi, numai că magicienii nu se interesau în mod special de el. Agrippa, de exemplu, menționează procedeul litografierii în 1539, înainte de baronul Semefelder (1796), descoperitorul lui oficial. Principiul telescopului lui Galilei era și el prezent în tratatele de magie grecești, ebraice și arabe. Cei vechi știau foarte bine că aceste realități, numite de noi peste timp științifice și îndelung fetișizate, erau doar un fragment nesemnificativ din tainele științelor spirituale. El se consumă aici și acum, în timp și istorie. Altfel spus
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
umaniste este înlesnită de progresul tiparului, introdus la Paris încă din 1470, și prin crearea în 1530, la inițiativa lui Francisc I, a Colegiului lectorilor regali, viitorul College de France, unde umaniști reputați au misiunea de a preda public greaca, ebraica, matematica. Paralel, publicarea în 1539 a celebrei Defense et illustration de la langue fraçaise de Joachim du Bellay este o pledoarie în favoarea limbii "vulgare" față de limba latină. Dar marii scriitori care se exprimă în franceză Rabelais (1494-1553), Calvin (1509-1564), poeții Pleiadei
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
el, dacă n-a prins-o el pe ea. îl revendic, așadar, drept membru al clanului nostru. Dar, potrivit celor mai competente autorități care contestă această legendă, povestea grecească despre Hercule și balenă se trage din și mai străvechea poveste ebraică despre Iona și balenă, nu viceversa; în orice caz, se aseamănă mult una cu alta. De vreme ce-l revendic pe semizeu, de ce nu l-aș revendica și pe proroc? Dar eroii, sfinții, semizeii și profeții nu epuizează întreaga noastră tagmă. încă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Hercule și balenă și povestea despre Arion și delfin; și totuși, îndoielile lor n-au putut împiedica supraviețuirea acestor legende. Un bătrîn vînător de balene din Sag-Harbour își formula astfel principalul motiv ce-l făcea să se îndoiască de legenda ebraică: el avea o Biblie străveche împodobită cu niște poze ciudate, neștiințifice, dintre care una o înfățișa pe balena lui Iona cu două răsuflători, ceea ce nu posedă decît o singură specie de leviatan - balena normală și balenele înrudite cu ea - specie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
învieze din morți spre bucuria ucenicilor. Însemnătatea acestei jertfe universale de mântuire s-a arătat chiar din clipele consumării ei. De pe la ceasul al șaselea, „întuneric s-a făcut peste tot pământul până la ceasul al nouălea” (Luca XXIII, 44). Precizarea tradiției ebraice care fixează data de 14 nisan în ziua lunii pline arată - fără putință de tăgadă - că acest fenomen a fost o minune, care s-a adăugat la însuși miracolul întrupării în istorie a Fiului lui Dumnezeu. Din punct de vedere
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este indicat altfel, aceste produse sunt de origine preferențiala .......... *2). Versiunea franceză L'exportateur des produits couverts par le present document (autorisation douaniere no. ....* 1) declare que, sauf indication clăire du contraire, ces produits ont l'origine preferentielle .... *2) Versiunea ebraica ............................... *3) (Locul și data) ...................................* 4) (Semnătură exportatorului, în plus întreg numele persoanei care semnează declarația trebuie indicat clar) *1) În cazul în care declarația pe factura este făcută de către un exportator autorizat, în sensul Articolului 20 al acestui protocol, numărul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173662_a_174991]
-
de văr? de la V? lenii de Munte, iar �n 1939, la moartea doctorului Gaster, Iorga a �nfruntat violență atmosfer? antisemit? din Rom�nia scriind un necrolog plin de sim? ire. �n 1907 �ns? , erau adversari. �n anul acela, vorbind �n fă? a Asocia? iei Ebraico? Rom�ne din Anglia referitor la excesele antievreie? ți, profesorului Gaster a prezentat problemă evreilor din Rom�nia, sco? �nd �n eviden?? faptul c? directivele Congresului de la Berlin nu au fost impuse cu for? a (de? i evreii pl? teau taxe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru c? v?zuse c? p�n? ? i dup? unirea Rom�niei cu Transilvania, evreii sus? ineau men? inerea ? colilor cu limba de predare maghiar? , resping�nd oferta guvernului rom�n de a �nfiin? a ? coli cu limba de predare idi? sau chiar ebraic?. Exclama iritat: �De ce nu urmeaz? evreii rom�ni exemplul evreilor unguri din Transilvania ? i nu manifest? aceea? i loialitate fă?? de Rom�nia că ? i fă?? de Ungaria chiar ? i dup? retragerea administra? iei maghiare? �36. S? nu fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i? a ripostat lui Iorga �ntr? un mod meschin. Profit�nd de anti? semitismul prevalent �n 1937, el a reprodus (�n �Biletele lui de papagal�) afi? ul electoral �n care Iorga apela la electoratul evreiesc. El a scris numele lui Iorga cu caractere ebraice, apoi de la coad? la cap �n alfabetul rom�nesc (latin): �Agroi�, f? c�nd apel la cele mai josnice sentimente antisemite 116. Că s? nu se lase mai prejos, Iorga a replicat printr? o lovitur? sub centur?. Dup? instaurarea Dictaturii Regale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
timpului. Dup] Isaiah Tishby și Joseph Dan, literatura pe teme de etic] evreiasc] se împarte în patru mari categorii: biblic], rabinic], medieval] și modern]. Mai recent, anumiți savanți (precum Israel Efros și Shubert Spero) au consimțit asupra faptului c] Biblia ebraic] recunoaște existența unui sector distinct al activit]ții umane paralel cu ceea ce numim etic]. Eu nu sunt de acord; având în vedere c] etică reprezint] o preocupare clar] a Bibliei, legea morală nu este prezentat] ca fiind diferit] în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere c] etică reprezint] o preocupare clar] a Bibliei, legea morală nu este prezentat] ca fiind diferit] în mod semnificativ de legile din domeniul civil, penal sau canonic: toate „sunt date de un singur st]pan” (Eccl. 12,11). În ebraică biblic], nici m]car nu exist] un cuvânt pentru „etic]” în sensul celui pe care îl folosim noi. Biblia învăț] normele etice, dar nu în mod conștient și nu ca atare: ea este o surs] a eticii evreiești, dar „nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Întrucât omul este creat dup] chipul lui Dumnezeu, este evident c] cel mai înalt nivel de perfecțiune se poate atinge doar devenind asemenea Lui. Acesta este punctul de pornire a ceea ce poate constitui cea mai important] doctrin] etic] a Bibliei ebraice: imitatio Dei, imitarea lui Dumnezeu (vezi eseurile scrise de Saphiro și Buber în Kellner, 1978). Doctrina biblic] legat] de imitatio Dei se concretizeaz] în versete precum: „Fiți sfinți, c] Eu sunt sfânt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru” (Lev. 19,2); „Acum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
implic] atât legi specifice (cum ar fi: „S] iubești pe aproapele ț]u că pe tine însuți” - Lev. 19,18 -, c]ci eu și aproapele meu purt]m același chip al lui Dumnezeu), cât și accentele universal valabile ale Bibliei ebraice, evidente mai ales in c]rțile profeților Isaia, Ieremia și Iezechiel. Ideea cre]rii omului dup] chipul lui Dumnezeu st] la baza discuțiilor rabinice legate de aspectele de ordin moral. Am precizat mai sus c] Biblia ebraic] nu percepe morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valabile ale Bibliei ebraice, evidente mai ales in c]rțile profeților Isaia, Ieremia și Iezechiel. Ideea cre]rii omului dup] chipul lui Dumnezeu st] la baza discuțiilor rabinice legate de aspectele de ordin moral. Am precizat mai sus c] Biblia ebraic] nu percepe morală că pe o categorie distinct], de ordin religios sau intelectual. Dup] p]rerea mea, același lucru este valabil și în cazul scrierilor rabinice despre Mișna și textele dezvoltate pe baza acesteia. Ele nu constituie texte distincte, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]