13,637 matches
-
se stabilește o frățească prietenie în timpul campaniei electorale a lui Take Ionescu. Apoi, în „Noua revistă română” se reproduce în 1910 o epistolă în facsimil a dramaturgului, cu nota că piesa Titircă, Sotirescu et Co era așteptată cu nerăbdare de „elita intelectualilor noștri”. Tot aici apare instantaneul Începem!, scris de Caragiale pentru Compania Davila, iar la sărbătorirea a șaizeci de ani de viață ai scriitorului revista inițiază o subscripție națională pentru marele exilat, pe care însă acesta o refuză politicos într-
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
Ștefan, P. Ștefan, Trubadur ș.a. În 1902 e ales secretar al Asociației Generale a Presei. Un timp a avut și o mică slujbă: bibliotecar la Ministerul Domeniilor. Personalitate donquijotescă, ancorată în vis și mitomanie, scandalizând prin discrepanța dintre inteligența de elită și sărăcia stridentă a omului, P. a fost una dintre figurile cele mai încărcate de neliniști ale boemei bucureștene. Bolnav de tuberculoză, se întoarce în satul natal; moare în vârstă de douăzeci și șapte de ani și este înmormântat în
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
A debutat editorial în 1957 cu ediția Vasile Alecsandri, Ovidiu. În martie 1977 cutremurul i-a dărâmat blocul în care locuia, molozul îngropând roadele unei munci de cercetare literară de trei decenii. Editor care a făcut parte din echipa de elită de la Editura pentru Literatură și de la Editura Științifică și Enciclopedică, P. a fost preocupat de opera unor scriitori ca Dimitrie Cantemir, Vasile Alecsandri, A. I. Odobescu, Dinicu Golescu, Ion Agârbiceanu, Ion Sava, C. Rădulescu-Motru și P. P. Negulescu. Demersul său cel
PIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
208. Hotel Athenee Palace, str. Episcopiei 1 209. Hotel Barania, Calea Griviței 94 210. Hotel Avram, str. Bibescu Vodă 10 211. Hotel Brașov, Piața Dr. Botescu 18 212. Hotel Bratu, calea Griviței 130 213. Hotel Brutus, str. Brutus 10 214. Hotel Elite, str. Lipscani 12 215. Hotel Carpați, str. Atena 2 216. Hotel Concordia, str. Smardan 39 217. Hotel Continental, Calea Victoriei 56 218. Hotel Coroană, Cal. Griviței 141 219. Hotel Dacia, str. 30 Decembrie, 62 220. Hotel Dinu, Cal. Griviței 140 221
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
directorul conturează un program ce ar rezulta din starea politică și culturală a țării. Cât privește literatura, aceasta ar trece printr-o „perioadă de istovire”, întrucât „înstrăinată de aspirațiunile și interesele marelui public, ea-și cerșește existența de la așa-zisa «elită socială», ale cărei gusturi cosmopolite scriitorii noștri încearcă să le împace copiind pe întrecute modele străine”. C. Rădulescu-Motru se arată totuși încrezător în viitorul culturii, care trebuie să fie „potrivită geniului său, ferită de ademenirile falsului patriotism, bazată pe respectul
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
ne încorsetăm libertatea de acțiune prin stabilirea unor granițe strâmte, a unui program”, preferând să plutească în vag: „Programul nost e scurt, dar cuprinzător: «Noi vrem binele!»”. Orientarea naționalistă este subînțeleasă, însă justificată în contextul lipsei drepturilor de afirmare a elitei culturale românești. Revista preferă să așeze articularea conștiinței naționale de sine mai presus de orice ideologie restrictivă. Rubrici: „Mărunte”, „Literatura”, „Momente”. V. E. Moldovan publică o poezie patetic-siropoasă, cu influențe baladești. Proză scriu Alexandru Ciura, V. E. Moldovan, V. Nițescu
ORIZONTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288582_a_289911]
-
individual tinde să genereze forme variate de proprietate privată asupra mijloacelor de producție (sclavagistă sau feudală) ca instrument al exploatării. Este cazul agriculturii bazate pe „apa de ploaie”, tipică pentru Europa. Aici, fiecare agricultor își organizează singur procesul de producție. Elitele, care beneficiază de plusprodus, nu se amestecă în general în organizarea procesului productiv. Mijloacele de constrângere constau în variatele forme de proprietate: asupra pământului, uneltelor, a forței de muncă înseși, ca în cazul sclavagismului și al feudalismului. Agricultura bazată pe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cazul exploatării, cu forța armelor, a altor colectivități. Analizând procesul formării societății feudale românești, Henri H. Stahl evidențiază tranziția de la modul tributal de însușire a plusprodusului la tipul feudal european. Această tranziție este cauzată de modificările din posibilul acțional al elitelor exploatatoare. Dacă inițial exploatarea era externă, realizată de popoarele migratoare cu mijloace militare, având ca obiect ansamblul comunităților agrare de pe teritoriul țării noastre (inevitabil deci tributală), pe măsură ce exploatarea devine internă, realizată de elitele militare și administrative autohtone care au preluat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzată de modificările din posibilul acțional al elitelor exploatatoare. Dacă inițial exploatarea era externă, realizată de popoarele migratoare cu mijloace militare, având ca obiect ansamblul comunităților agrare de pe teritoriul țării noastre (inevitabil deci tributală), pe măsură ce exploatarea devine internă, realizată de elitele militare și administrative autohtone care au preluat la început sistemul tributal deja existent (teoria statului la substituție), formele de exploatare se modifică, tinzând să intre în acord cu specificul fărâmițat al producției agricole. Tributul este treptat înlocuit cu proprietatea feudală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
procesul de centralizare politico-administrativă, de apariție a unei societăți stratificate, caracterizată prin dezvoltarea unui mecanism de exploatare, poate lua două forme distincte (White, 1948). În primul rând, o formă centralizată - proprietatea principalelor mijloace de producție aparține oarecum în mod colectiv elitelor dominante, prin intermediul puterii politice centrale. Clasa dominantă se constituie în jurul ierarhiei administrative, politice și militare. Este cazul Imperiului Incas, în mod special. Dar și al altor state. Caracteristic pentru aceste forme de organizare este faptul că plusprodusul este repartizat elitei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
elitelor dominante, prin intermediul puterii politice centrale. Clasa dominantă se constituie în jurul ierarhiei administrative, politice și militare. Este cazul Imperiului Incas, în mod special. Dar și al altor state. Caracteristic pentru aceste forme de organizare este faptul că plusprodusul este repartizat elitei prin intermediul aparatului administrativ central și în funcție de poziția în acest aparat. În acest caz, centralizarea politică are loc ca urmare și ca instrument totodată al organizării unui proces productiv cu un puternic caracter social - de exemplu, agricultura bazată pe irigații. O
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Lit. rom., I, 484-487; Răzvan Voncu, Cimitirul elefanților. „Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă”, L, 1996, 6; Alexandru George, De groază, LCF, 1996, 20; Spiridon, Interpretarea, 209-214; Dicț. esențial, 567-568; Manolescu, Lista, III, 323-335; Ion Simuț, Elita prozei postbelice, F, 2002, 2; Marius Chivu, Creșterile și descreșterile prozei sub comunism, RL, 2003, 1; Bogdan Alexandru Stănescu, Istoria literaturii române sub comunism, LCF, 2003, 7; Daniel Cristea-Enache, Drumul spre adevăr, ALA, 2003, 691; Firan, Profiluri, II, 113-116. M.S.
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
existe o conversație deschisă între oamenii de știință, pentru ca ei să poată învăța unul de la altul și pentru ca să poată contribui la cunoașterea colectivă. Chiar dacă rezultatele muncii cercetătorului sunt deranjante, contrazicând ipoteza inițială, sau chiar amenințătoare pentru pozițiile tradiționale ori pentru elitele politice, acestea nu trebuie ascunse. Secretele sunt o amenințare pentru cunoașterea onestă. Afilierea la o comunitate implică faptul că cercetătorul acceptă să fie vulnerabil la provocări, la critică sau respingere. Alții pot veni - și o vor face probabil - să spună
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unei participări populare ample odată cu întărirea stabilității sociale. Dar nu toți politicienii sunt la fel de încrezători. Unii se întreabă dacă un guvern fragmentar poate fi destul de eficient pentru a realiza binele public.1 Unii s-au axat pe influența continuă a elitelor sociale, care sunt favorizate de educația și de originea lor familială.2 Unii au subliniat caracterul ierarhic al marilor organizații birocratice care domină tot mai mult societatea modernă.3 Unii au examinat puterea specială a banilor, care pot constitui o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
exemplu, referitor la distribuția puterii politice, se bazează pe teoria conform căreia în societățile democratice există puteri efective egale la nivelul grupurilor și indivizilor; ipoteza este că influența grupurilor de interese nu se cumulează în scopul de a produce o elită conducătoare; a fost testată prin raportarea activității politice la rezultatele politicilor din diverse domenii problematice în diferite contexte guvernamentale și la momente diferite de timp. Domeniul și metoda științelor sociale sunt puternic integrate. Nu putem separa ceea ce știm de modul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
scriu: „Nu există altă cale decât aceea de a se simplifica realitatea. Simplificarea sistematică reprezintă un pas crucial înspre cunoașterea utilă”.2 Acordăm interes acțiunilor leaderilor din cauza unei teorii care spune că, în anumite condiții, alegerile pe care le fac elitele politice au de obicei importanță pentru tipul de rezultate pe care dorim să le examinăm. De exemplu, în studierea deciziilor Statelor Unite de a intra în al doilea război mondial m-aș concentra, probabil, pentru motive ușor de înțeles, asupra opiniilor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
trebuie analizat atunci când încercăm să împărțim națiunile în funcție de devotamentul lor față de democrație? Suntem interesați de atitudinile subiective, sau de comportamentul obiectiv? Dacă interesul nostru s-ar orienta înspre atitudinile subiective, oare ar trebui să analizăm opiniile cetățenilor obișnuiți, sau ale elitelor politice și economice? Ce întrebări specifice ar trebui să punem ca să evaluăm devotamentul democratic din cadrul unei națiuni? Oare aceste întrebări trebuie formulate în mod diferit în contexte diferite ca să putem extrage aceleași informații esențiale? Pe de altă parte, ce ar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
rămâne încă în uz. Să ne imaginăm că cineva ar fi interesat de cauzele unei revoluții majore. Este tentant să colectăm exemple de revoluții de succes și să căutăm factorii comuni. Theda Skocpol, de exemplu, a descoperit că diviziunile dintre elitele statale și mișcările țărănești au însoțit revoluțiile din Franța, Rusia și China. Această procedură este utilă în a genera ipoteze, dar nu este eficientă pentru testare. Ar putea exista la fel de multe, sau chiar mai multe observații în care diviziunile dintre
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
statale și mișcările țărănești au însoțit revoluțiile din Franța, Rusia și China. Această procedură este utilă în a genera ipoteze, dar nu este eficientă pentru testare. Ar putea exista la fel de multe, sau chiar mai multe observații în care diviziunile dintre elite și mișcările țărănești să nu fie asociate deloc cu revoluțiile majore.2 În scopul efectuării unui test eficient este necesar să selectăm observațiile fără să ținem cont de valoarea așteptată a variabilei dependente. Numai în aceste condiții s-ar putea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
doar protecție parțială împotriva unei siguranțe reduse în colectarea de date. Grija cu privire la siguranța datelor tinde să se minimalizeze în situațiile de cercetare mai structurate și se ivește cu intensitate maximă în situațiile nestructurate de tipul interviurilor cu persoane din elite, care folosesc o conversație liberă, sau observațiile participanților dintr-un anumit domeniu. Nesiguranța, în acest sens restrâns, este de fapt una dintre cele trei erori posibile din colectarea de date care pot apărea în cercetarea din științele sociale. Cea de-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tehnici de colectare a datelor pentru științele sociale: fenomenele se pot observa în mod nemijlocit (fie pe teren, fie în situații organizate în mod special); se pot pune întrebări (fie în sondaje de masă, fie în cele de grupuri de elite); sau se pot consulta datele colectate de alții (din arhive de documente primare, din publicații ale unor eforturi de cercetare ale altor autori, sau din alte surse statistice disponibile). Există manuale detaliate cu privire la fiecare metodă, manuale care instruiesc pe cercetător
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
prin cercetare, prin sondaje în care sunt colectate informații de la subiecți care nu sunt importanți în mod individual, dar reprezintă în mod colectiv o anumită populație despre care se caută informații; sau, se poate desfășura prin așa-numitele interviuri de elite, în care subiecții sunt aleși anume pentru conversații mai aprofundate datorită faptului că opiniile sau cunoștințele lor sunt importante pentru analiză. Sondajul este un procedeu foarte bine structurat. Acesta se bazează pe o anumită succesiune de întrebări, puse în condiții
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Cercetătorul trebuie să fie foarte atent atunci când își interpretează rezultatele, deoarece acele aspecte ale opiniilor care pot fi descoperite și înregistrate ar putea să nu fie reprezentări ale întregului. Cealaltă tehnică de colectare de date prin întrebări este interviul cu elite. Persoana de intervievat este selectată nu ca un mărunt component al unei acumulări mai ample ci datorită unor calități speciale legate de subiectul investigat. Spre deosebire de situația sondajului de masă, în acest caz răspunsurile furnizate de către fiecare subiect particular sunt considerate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Grant, Private Power and American Democracy, Vintage Books, New York, 1966. Meckstroth, W. Theodore, „Most Different Systems and Most Similar Systems: A Study in the Logic of Comparative Inquiry”, în Comparative Political Studies, vol. 8, 1975. Mills, C. Wright, The Power Elite, Oxford University Press, New York, 1959. Mills, C. Wright, The Sociological Imagination, Oxford University Press, New York, 1959. Moon, J. Donald, „The Logic of Political Inquiry”, în Greenstein I. Fred.; Polsby W. Nelson (coord.), Handbook of Political Science, vol. 1, Addison-Wesley, Reading
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
membrii altor instituții sau organizații. Fără a Înțelege comportamentul organizațiilor din context, nu vom Înțelege nici comportamentul Școlii gustiene. Legăturile de diferite grade de intensitate dintre școală și celelalte instituții și organizații reprezintă o anumită țesătură a unei culturi a elitei românești interbelice, a culturii comunicaționale a unei rețele În care Gusti și Școala sa au fost centrul. Pentru a Înțelege comportamentul Școlii gustiene, nu ajunge să cunoaștem rapoartele dintre ei (pașii făcuți În această direcție sunt insuficienți), ci trebuie să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]