5,606 matches
-
la nord, Strâmtoarea Dover și Canalul Mânecii la sud. Franța este cu 34 km după strâmtoare. [22] Caracteristicile geografice majore ale județului sunt determinate de o serie de crește și vai care rulează est-vestul pe teritoriul județului. Acestea sunt rezultatele de eroziune a cupolei care se întinde peste Kent și Sussex . A fost creată prin mișcări alpine în urmă cu 10-20 milioane de ani. Această cupola constă într-un strat superior de cretă din straturi succesive de glauconitic superior, clei, glauconitic inferior
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
în zona Sandwich de est , la o adâncime de vreo zece mile de la suprafață. Există puține, daca orice daune sunt raportate în Kent . Zona de coastă a Kent-ului este în continuă schimbare, ca urmare a ridicării tectonice și a eroziunii costiere. Insula Thanet a fost o insulă, separate de canalul Wantsum, format în jurul unui depozit de cretă;de -a lungul timpului, canalele s-au colmatat cu aluviuni. În mod similar Romney Marsh și Dungeness au fost formate prin acumularea de
Kent () [Corola-website/Science/305007_a_306336]
-
lucrau fierul și arama, argintul și aurul. Reducând minereul de cupru la o temperatură de 1085°C și amestecându-l cu cositor obțineau bronzul din care făceau felurite unelte și podoabe. Exploatau aurul nu numai din aflorismente (locurile unde, prin eroziune, roca auriferă apare la suprafață), ci și din nisipul aurifer al râurilor de munte. O mare dezvoltare luase prelucrarea fierului; metalurgia fierului a început pe teritoriul României către anul 800 î.e.n. În timpul lui Decebal, se pare că la Sarmizegetusa și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
bituminos" dacă crește procentul de sulf fiind numit "stinkkalk" (calcar puturos). Din punct de vedere al modului de formare, există mai multe tipuri de calcar: O altă posibilitate a formării depozitelor de calcar este aceea când calcarul prin procesele de eroziune este transportat de exemplu în stare nedizolvată (calcar sau marmoră) fiind depus într-un alt loc unde se formează roci sau depozite noi de calcar. In această categorie se pot diferenția calcare formate din depuneri rezultate din acțiunea microorganismelor (numiți
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
de calcit se pot forma și pe malurile izvoarelor bogate în carbonați, unde inițial se formează prin precipitare un mâl bogat mineralizat care ulterior se va transforma în calcar sub formă de travertin. Aceste calcare sunt formate prin procesele de eroziune și transport și depozitare a calcarului, sedimentele de calcar în acest caz au o structură cu o granulație mai mare care din punct de vedere petrografic sunt numite brecii, având în structură un amestec de minerale, nefiind considerate calcare. În
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
din zona Carpaților de Curbură. Intensitatea maximă posibilă a cutremurilor conform scării Mercalli este de 6 - 7 grade. În zonă predomină solurile de cernoziom tipice slab humifer. În lunca râului s-au format solurile aluviale tipice. Sunt frecvente procesele de eroziune și alunecările de teren. Iezărenii Vechi este situat pe malul stâng al râului Ciulucul de Mijloc. Pe cursul Ciulucului de Mijloc s-au construit baraje pentru a forma iazuri destinate pescuitului. La marginea de est a satului se află un
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
Ele distrug stratul fertil de sol, a vegetației, construcțiilor, așezărilor umane. Alunecările de teren au contribuit la formarea diverselor forme de relief de diferite dimensiuni: movile, depresiuni, trepte de alunecări, surpături. O importanță deosebită pentru prevenirea sau limitarea proceselor de eroziune și alunecările de teren are împădurirea. Pădurile contribuie nu numai la stabilirea echilibrului natural al versanților, ci în general la ameliorarea mediului. Clima joacă un rol important în formarea apelor, vegetației, lumii animale și a solurilor. Ea determină cantitatea și
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
ale populației, dar și rezolvarea problemelor privind protecția, ameliorarea și îmbunătățirea mediului ca sursă de satisfacere a necesităților societății. Activitățile negative ale omului au cauzat unele procese și fenomene naturale negative: sporirea aridității climei, uscarea excesivă și salinizarea solului, intensificarea eroziunii și a alunecărilor de teren. Pentru a compensa degradarea terenurilor arabile și a celor scoase din circuitul agricol în urma proceselor naturale negative, omul, în scopul majorării recoltelor, a început să folosească pe terenurile agricole- în cantități mari- îngrășăminte minerale și
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
satul Hârtopul Mare, iar la nord cu satul Brănești. Relieful satului Mașcăuți reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealuri și coline unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 100 m deasupra nivelului mării. Procesele de eroziune și alunecările de teren au adus la formarea hârtoapelor , văilor și vâlcelelor, râpi. În sat se întâlnesc diverse roci, piatră-calcar și de natură argilosă și nisipo-argiloase. În unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutărie
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu este caracteristic prezența solurilor de ciornoziom, care conțin o cantitate mică de humus, însă necătîn la aceasta ele sînt cele mai fertile soluri de pe teritoriul satului. Factorul negativ este dezvoltarea eroziunii plane și liniare, care duce la spălarea stratului de sol fertil. Pentru mărirea fertilității solului este nevoie de folosirea îngrășămintelor minerale și organice, care în prezent din cauza surselor minime financiare locuitorii folosesc cantități foarte mici, în mediu 2-4 kg/ha
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
naturii și activitatea umană. Pe teritoriul actual al satului, un rol deosebit în formarea reliefului revine proceselor erozionale și gravitaționale. Procesele erozionale sînt condiționate de caracterul torențial al ploilor în timpul sezoanelor ploioase și a topirii bruște a zăpezii în timpul primăverii. Eroziunea determina formarea revenelor și a rîpelor ele ocupînd teritorii însemnate. Procesele gravitaționale sînt determinate de prezența unor vai cu versanți din anumite proprietăți. Cele mai reprezentative procese gravitaționale pe teritoriul satului sînt alunecările de teren. Alunecările de teren se dezvoltă
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
la nord se mărginește cu rezervația naturală Codrii. Relieful satului Ciuciuleni reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealurile și colinele, unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 400 de metri deasupra nivelului mării. Procese de eroziune și alunecările de teren au dus la formarea hârtoapelor, văilor și vâlcelelor. În sat se întâlnesc diverse roci de natură argiloasă și nisipo-argiloase, în unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutăria (denumire dată de
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Predomină altitudinile de . Lungimea medie a versanților depășește , relieful fragmentat se caracterizează prin alternarea dealurilor cu văi largi ale râurilor și predominarea pantelor cu diferite înclinații și expoziții. Cel mai mare rol în formarea reliefului contemporan al satului îi revine eroziunii. Eroziunea se manifestă foarte intens pe versanții vâlcelelor, văilor, dealurilor. Ea apare sub două forme: de suprafață și de adâncime. Eroziunea de suprafață este răspândită acolo unde relieful are altitudini mari și este mai fragmentat. Ea se dezvoltă și pe
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
altitudinile de . Lungimea medie a versanților depășește , relieful fragmentat se caracterizează prin alternarea dealurilor cu văi largi ale râurilor și predominarea pantelor cu diferite înclinații și expoziții. Cel mai mare rol în formarea reliefului contemporan al satului îi revine eroziunii. Eroziunea se manifestă foarte intens pe versanții vâlcelelor, văilor, dealurilor. Ea apare sub două forme: de suprafață și de adâncime. Eroziunea de suprafață este răspândită acolo unde relieful are altitudini mari și este mai fragmentat. Ea se dezvoltă și pe câmpiile
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
predominarea pantelor cu diferite înclinații și expoziții. Cel mai mare rol în formarea reliefului contemporan al satului îi revine eroziunii. Eroziunea se manifestă foarte intens pe versanții vâlcelelor, văilor, dealurilor. Ea apare sub două forme: de suprafață și de adâncime. Eroziunea de suprafață este răspândită acolo unde relieful are altitudini mari și este mai fragmentat. Ea se dezvoltă și pe câmpiile fragmentate constituite din roci, argilo- nisipoase. Pe teritoriul satului eroziunea de suprafață - 3,2 km / km. Eroziunea de adâncime contribuie
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Ea apare sub două forme: de suprafață și de adâncime. Eroziunea de suprafață este răspândită acolo unde relieful are altitudini mari și este mai fragmentat. Ea se dezvoltă și pe câmpiile fragmentate constituite din roci, argilo- nisipoase. Pe teritoriul satului eroziunea de suprafață - 3,2 km / km. Eroziunea de adâncime contribuie la costituirea unor forme de relief negative, cum sunt: ravenele, vâlcelele. Eroziunea liniară pe teritoriul satului reprezintă 173-180 m. Ravenele s-au format ca rezultat al torentelor de apă cauzate
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
și de adâncime. Eroziunea de suprafață este răspândită acolo unde relieful are altitudini mari și este mai fragmentat. Ea se dezvoltă și pe câmpiile fragmentate constituite din roci, argilo- nisipoase. Pe teritoriul satului eroziunea de suprafață - 3,2 km / km. Eroziunea de adâncime contribuie la costituirea unor forme de relief negative, cum sunt: ravenele, vâlcelele. Eroziunea liniară pe teritoriul satului reprezintă 173-180 m. Ravenele s-au format ca rezultat al torentelor de apă cauzate de ploile torențiale și de topirea zăpezilor
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
este mai fragmentat. Ea se dezvoltă și pe câmpiile fragmentate constituite din roci, argilo- nisipoase. Pe teritoriul satului eroziunea de suprafață - 3,2 km / km. Eroziunea de adâncime contribuie la costituirea unor forme de relief negative, cum sunt: ravenele, vâlcelele. Eroziunea liniară pe teritoriul satului reprezintă 173-180 m. Ravenele s-au format ca rezultat al torentelor de apă cauzate de ploile torențiale și de topirea zăpezilor. Ele se întâlnesc pe întreg teritoriul, însă mai frecvent pe teritoriile cu altitudini mari, cu
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
acțiune fiind făcută pentru a penetra nucleul Fanarului și pentru a le crește șansele de a ocupa tronul și, mai târziu, pentru a își menține pozițiile. Deși toate sursele sunt de acord că anul 1711 este momentul oficial în care eroziunea graduală a instituțiilor tradiționale a atins stadiul final, caracteristici care sunt proprii perioadei fanariote s-au făcut simțite de cu mult timp înainte. Sultanii otomani au făcut presiuni pentru alegerea domnilor de-a lungul mai multor secole, chiar din secolul
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
culmea Cuniuma (1046 m.), iar în est culmile Grohanul Mare (1044 m.) - Leordiș (1160 m.) - Pleșiva (1144 m.) care se ramifică spre Nera. În afară de aceste două culmi principale aici se mai află nenumarate culmi secundare adaptate la structura geologică. Din pricina eroziunii diferențiale exercitată pe roci cu duritați diferite cât și a tectonicii au luat naștere depresiuni locale la Prolaz (în Cheile Carașului), Carașova, Lisava, Ciudanovița, Aninei și pe valea Minișului. Abrupturile stâncoase, pereții aproape verticali insoțiți la bază de o trenă
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
au adunat straturi sedimentare de sute de metri grosime. La începutul cuaternarului apele s-au retras, fiind drenate de către Olt, prin defileul de la Racoș, către lacul mai mare existent în Transilvania. Relieful este modelat în continuare de agenți externi de eroziune precum și de acumulări torențiale și fluviatile. De asemenea, o mare influență asupra reliefului au avut-o și cele patru mari glaciațiuni. După sfârșitul acestora, o bună parte din terioriul Țării a rămas mlăștinos și sălbatic, evoluând cu timpul către o
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
râuri repezi de munte ce se scurg în Olt. Datorită faptului că gura lor de vărsare estea apropiată izvoarelor, debitul acestor râuri de munte este mic. Totuși, pantele sunt accentuate, mai ales în zona muntoasă, ceea ce determină o putere de eroziune și un transport pronunțată. De la est la vest, acestea sunt: Apele freatice se află la o adâncime de bună calitate (1 - 2 m până la 10 - 15 m), la baza formațiunilor calcaroase, având un debit de până la 6 l/s și
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
și pietrișul expuse astfel nu pot susține viața plantelor. După terminarea Goanei după Aur, operațiunile de extracție au continuat. Ultima etapă în recuperarea aurului liber a fost aceea de a căuta aurul ajuns, de-a lungul milioanelor de ani, prin eroziune, sub albiile râurilor și torentelor din Valea Centrală a Californiei și din alte regiuni ale statului (ca de exemplu Valea Scott din Districtul Siskiyou). Până la sfârșitul anilor 1890, tehnicile cu săpături (inventate tot în California) au devenit rentabile, și se
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]
-
Pot fi întâlnite în roci vulcanice și în calcare. Peșterile secundare sunt peșterile formate mult timp după rocile ce le adăpostesc. Deplasarea maselor de roci poate avea loc din diferite motive, ca de exemplu gravitația sau mișcările tectonice. Peșterile de eroziune pot apărea în orice fel de rocă, fiind de mai multe feluri, după agentul generator. Denumite și peșteri de coroziune, ele necesită existența unor roci solubile și a unui solvent, apa. În scoarța Pământului sunt puține roci solubile capabile să
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
Rocile sedimentare sunt roci care frecvent se formează prin procesele de eroziune, transport și depunerea aluviunilor aduse de apele curgătoare.Astfel de roci pot avea o formă de granule nelegate între ele (nisipurile) sau o formă masivă (gresiile). 1. Rocile sedimentare clastice iau naștere prin fenomene mecanice de mărunțire a rocii inițiale
Rocă sedimentară () [Corola-website/Science/304842_a_306171]