6,167 matches
-
mezenterică Complicațiile neurologice o Encefalomielita acută apare la sfârșitul erupției, prin mecanism autoimun, datorită similitudini structurale între componentele virusul rujeolic si mielină o Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) este o complicație tardivă, cu prognostic fatal, care apare după 5-10 ani de la erupție, cauzată de forme defective de virus, mai ale la copii care au avut rujeolă înaintea vârstei de 2 ani. Alte complicații rare sunt: miocardita, glomerulonefrita, purpura trombocitopenică postinfecțioasă, exacerbarea tuberculozei preexistente. Tratament Spitalizarea este necesară în formele severe și complicate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infecțioasă acută produsă de virusul rubeolic, caracterizată prin catar respirator ușor, adenopatii și exantem maculo-papulos. Epidemiologie Rubeola are incidență maximă primăvara, la vârsta de 5-9 ani. Sursa infecției o constituie persoanele infectate, care pot transmite boala cu 7-10 zile înaintea erupției. Boala poate fi transmisă și de persoanele care prezintă forme inaparente de boală. Calea de transmitere este directă aerogenă sau transplacentară. Imunitatea după boală este durabilă și se instalează după infecția manifestă sau inaparentă. Se consideră că formele inaparente sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
epiteliului respirator și a ganglionilor) este urmată de viremie primară. Ajuns în sistemul reticulo endotelial, virusul se multiplică din nou, urmând viremia secundară. Virusul rubeolic este transportat de celulele limfomonocitare și poate fi detectat în sânge cu ~ 1 săptămână înaintea erupției și câteva zile după debut. Erupția tegumentară este mediată imun. În rubeola congenitală, virusul trece transplacentar în cursul viremiei materne, diseminând în țesuturile embrionare sau fetale. Cauza leziunilor celulare nu este clarificată, dar sunt considerate mai multe explicații pentru afectarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
urmată de viremie primară. Ajuns în sistemul reticulo endotelial, virusul se multiplică din nou, urmând viremia secundară. Virusul rubeolic este transportat de celulele limfomonocitare și poate fi detectat în sânge cu ~ 1 săptămână înaintea erupției și câteva zile după debut. Erupția tegumentară este mediată imun. În rubeola congenitală, virusul trece transplacentar în cursul viremiei materne, diseminând în țesuturile embrionare sau fetale. Cauza leziunilor celulare nu este clarificată, dar sunt considerate mai multe explicații pentru afectarea embrio/organogenezei: inhibiția mitozelor, alterările cromozomiale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
2-3 zile, cu manifestări generale: febră moderată, catar respirator ușor, anorexie, cefalee. Simptomatologia constantă a rubeolei o constituie tumefierea ganglionilor moderat măriți, mobili, ușor sensibili, nesupurativi. Adenopatiile sunt generalizate, dar predomină retroauricular, cervical posterior, occipital. Adenopatia precede cu o săptămână erupția și persistă după stingerea acesteia, constituind “primul și ultimul semn al bolii”. Exantemul este un semn inconstant al rubeolei. Atunci când apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mobili, ușor sensibili, nesupurativi. Adenopatiile sunt generalizate, dar predomină retroauricular, cervical posterior, occipital. Adenopatia precede cu o săptămână erupția și persistă după stingerea acesteia, constituind “primul și ultimul semn al bolii”. Exantemul este un semn inconstant al rubeolei. Atunci când apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față, se generalizează în 24 ore, adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
primul și ultimul semn al bolii”. Exantemul este un semn inconstant al rubeolei. Atunci când apare, erupția este de tip maculo-congestiv, având aspectul unor pete roz, neconfluente, de dimensiuni mici. Leziunile apar inițial pe față, se generalizează în 24 ore, adică erupția “vine și pleacă” repede (2-3 zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
zile). Alte manifestări întâlnite în rubeolă sunt hiperemia faringiană, semnul Forschheimer (pete hemoragice pe palatul moale), splenomegalia, hepatomegalia, artralgiile. Complicațiile rubeolei sunt rare: artrita articulațiilor mici (mai ales la sexul feminin), trombocitopenia, hepatita rubeolică, encefalita rubeolică acută (2-4 zile după erupție) sau progresivă (2-5 ani). Rubeola congenitală: tablou clinic Infecția rubeolică la femeia gravidă afectează evoluția sarcinii prin avort spontan, moartea fătului sau naștere prematură. Frecvența și tipul malformațiilor depind de vârsta sarcinii la momentul infecției. Malformațiile fetale se pot evidenția
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de 6 12 luni. Manifestările rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile: Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Clinic: adenopatii +/erupție + semne generale ușoare Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare Virusologic: o izolarea virusului din exudat faringian, urină sau alte secreții, prin culturi celulare sau imunofluorescență directă o identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction o evidențierea anticorpilor IgM sau creșterea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
la 10-14 zile interval, prin metodele hemaglutino-inhibare, ELISA, latex aglutinare pasivă. În cazurile de diagnostic incert la gravide se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat, listerioza, sifilisul. Tratament In formele comune de boală sunt suficiente măsurile igieno-dietetice obișnuite pentru bolile febrile și tratamentul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ELISA, latex aglutinare pasivă. În cazurile de diagnostic incert la gravide se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau în considerare următoarele etiologii: toxoplasmoza, citomegaloviroza, herpesul diseminat, listerioza, sifilisul. Tratament In formele comune de boală sunt suficiente măsurile igieno-dietetice obișnuite pentru bolile febrile și tratamentul simptomatic (antitermic, antialgic). Tratamentul chirurgical de corecție
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a IV-a boală eruptivă a copilăriei, parascarlatină, sau boala scarlatinoidă, este o entitate controversată din punct de vedere etiologic. Infecția apare de obicei primăvara sau vara, în mici epidemii sporadice. După o incubație de 10-15 zile, apar manifestările clinice: erupție și febră înaltă (39,5 40°C) cu durată de 3-4 zile, care se remite spontan. Uneori pot apare și convulsii. Tratamentul este igieno-dietetic și simptomatic. 4.6 Megaeritemul epidemic Denumit și a V-a boala eruptivă a copilăriei, megaeritemul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în epidemii școlare sau familiale. Incubația medie este de 16 zile (4-28 zile). Manifestarea caracteristică este exantemul maculos, apărut pe față, extins în 48 ore pe membre, predominant proximal, cu aspect de placarde confluente și contur neregulat (aspect de “ghirlande”). Erupția dispare în 10 zile și nu se însoțește de febră. Diagnosticul poate fi confirmat prin identificarea ADN-ului viral utilizând tehnica PCR cantitativă, sau serologic, prin evidențierea anticorpilor IgM anti parvovirus B19. Tratamentul este igieno dietetic și simptomatic. În cazul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este de 5-7 zile. Debutul este brusc, cu febră înaltă (39-40°C), care durează 3 zile și poate fi însoțită de convulsii, tulburări digestive sau adenopatii. Aproximativ 10-20% dintre convulsiile febrile fără rash apărute la sugari sunt cauzate de HHV-6. Erupția apare la scăderea febrei, sub forma exantemului maculos, discret, predominant cervical și pe trunchi, care dispare după 12-24 ore. La vârste mai mari, infecția cu HHV-6 se poate manifesta cu sindrom mononucleozic, encefalita focală, pneumonie sau infecție generalizată. Datele de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt boli infecțioase și contagioase determinate de virusul varicelo-zosterian (VVZ). Varicela („vărsatul de vânt”) este manifestarea primoinfecției cu VVZ, caracterizată prin exantem și enantem veziculos generalizat, care apare în mai multe valuri. Herpesul zoster este manifestarea reactivării VVZ, caracterizată prin erupție veziculoasă localizată pe traiectul unui nerv senzitiv. Epidemiologie Legătura dintre varicelă și herpes zoster, ca manifestări diferite ale infecției cu același virus, a fost recunoscută deja în urmă cu aproape 100 de ani, pe baza leziunilor histologice comune celor două
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de varicelă se înregistrează iarna și la copii înaintea vârstei de 15 ani. În țările care realizează vaccinarea anti-VVZ, numărul infecțiilor a scăzut semnificativ. Sursa primoinfecției este reprezentată de persoane cu varicelă sau herpes zoster, cu 2-3 zile înaintea apariției erupției, până în a 5-a zi după ultimul val eruptiv. Calea de transmitere este directă aerogenă, prin secreții nazo farigiene, conjunctivale sau prin lichidul din vezicule, dar și indirectă, prin intermediul obiectelor contaminate cu aceste secreții. Imunitatea după varicelă este durabilă, dar
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
avut varicelă. Incidența herpesului zoster este de 5-10‰ la persoane cu vârsta peste 50 de ani și se întâlnește excepțional înaintea vârstei de 2 ani. Contagiozitatea este mai redusă decât pentru varicela (15% față de 90100%) și durează 2-3 zile înaintea erupției. Factorii favorizanți pentru reactivarea VVZ sunt vârsta înaintată, depresia și o alte morbidități asociate cu imunodepresie: leucemii, neoplasme, SIDA, diabet zaharat, transplant, terapie cortizonică sau citostatică. În formele severe de imunodepresie se înregistrează frecvent recidive. Etiopatogenie Virusul varicelo-zosterian este un
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Debutul este nespecific, cu febră, cefalee, curbatură, poliadenopatii, splenomegalie. În perioada de stare apare exantemul, care are următoarele caracteristici: este generalizat, afectând inclusiv scalpul și palmele are caracter centripet (predomină pe trunchi) și pruriginos evoluează în mai multe valuri eruptive, erupția luând aspect polimorf ciclul evolutiv al leziunilor cutanate cuprinde următoarele etape: macula eritematoasă (6-12 ore), papula (12-24ore), vezicula (24ore), crusta (4 zile) vezicula are conținut clar, ca “picătura de rouă”, apoi conținutul se tulbură și se deprimă central (veziculă “ombilicată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ca “picătura de rouă”, apoi conținutul se tulbură și se deprimă central (veziculă “ombilicată”) crustele se detașează după 10 zile, lăsând o pigmentație fină se însoțește de enantem veziculos-eroziv pe mucoase. Herpesul zoster Perioada de incubație este necunoscută. Debutul precede erupția cu câteva zile și se exprimă sub formă de durere și hiperestezie cutanată în teritoriul cutanat corespondent ganglionului nervos în care virusul se reactivează. Perioada de stare se manifestă prin erupție maculo-papulo-eritemato veziculo-crustoasă, cu vezicule grupate în buchete, apoi în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Herpesul zoster Perioada de incubație este necunoscută. Debutul precede erupția cu câteva zile și se exprimă sub formă de durere și hiperestezie cutanată în teritoriul cutanat corespondent ganglionului nervos în care virusul se reactivează. Perioada de stare se manifestă prin erupție maculo-papulo-eritemato veziculo-crustoasă, cu vezicule grupate în buchete, apoi în bule policiclice confluente. Leziunile sunt dispuse unilateral de-a lungul uneia sau mai multor rădăcini nervoase senzitive, însoțindu-se cu durere. Leziunile evoluează similar varicelei. Sunt cunoscute cazuri de herpes zoster
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
veziculo-crustoasă, cu vezicule grupate în buchete, apoi în bule policiclice confluente. Leziunile sunt dispuse unilateral de-a lungul uneia sau mai multor rădăcini nervoase senzitive, însoțindu-se cu durere. Leziunile evoluează similar varicelei. Sunt cunoscute cazuri de herpes zoster fără erupție, manifestate cu durere localizată la nivelul unui dermatom, confirmate de prezența VVZ în sânge („zoster sine herpete”). Localizările posibile ale herpesului zoster sunt: toracic (intercostal), cranian (facial, trigemen), cervical, lombar, membre. In cazul afectării nervului trigemen, leziunile apar pe mucoasa
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
herpesului zoster sunt: toracic (intercostal), cranian (facial, trigemen), cervical, lombar, membre. In cazul afectării nervului trigemen, leziunile apar pe mucoasa orală, limbă, ochi, față. Manifestările zosterului la nivelul nervului facial periferic sunt cunoscute sub forma sindromului Ramsay Hunt, care asociază erupție veziculoasă la nivelul conductului auditiv extern, pierderea gustului în 2/3 anterioare ale limbii, paralizie facială ipsilaterală, tinitus, vertij, pierderea auzului. Complicații Varicela Complicațiile varicelei sunt rare, se asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Varicela Complicațiile varicelei sunt rare, se asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile neurologice se înregistrează mai ales la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției. Alte complicații neurologice posibile sunt meningita, encefalita, mielita transversă, sindromul Guillain-Barre sau sindromul Reye. Pneumonia variceloasă este cea mai serioasă complicație a varicelei, apărând mai frecvent la adulți (20%), cu severitate deosebită la gravide. Caracteristicile pneumoniei variceloase sunt debutul între
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
varicela perinatală depășește 30%. Herpesul zoster Cea mai frecventă complicație a herpesului zoster este durerea, sub formă de nevrită acută sau nevralgie postherpetică. Durerea asociată sau nu cu tulburări de sensibilitate (hipo sau hiperestezie) persistă mai multe luni după remisiunea erupției zosteriene, la peste 50% dintre pacienții peste 50 de ani. Alte complicații neurologice ale herpesului zoster pot fi: monopareze, meningite, encefalite, mielitele. Angeita granulomatoasă este rară și se manifestă prin hemiplegie contolaterală, diagnosticată prin arteriografie cerebrală. Complicațiile herpesului zoster oftalmic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
oftalmic pot fi: keratita, iridociclita, glaucomul secundar. Diseminarea generalizată a leziunile veziculoase este denumita „varicelizare”, indicând un risc de 5-10% pentru asocierea complicațiilor pneumonice, cerebrale sau hepatice. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe criterii clinice, epidemiologice și de laborator: Clinic: caracterele erupției (suficiente de cele mai multe ori) Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Laborator (necesar în formele atipice): o Izolarea virusului în culturi celulare o Imunofluorescența directă a celulelor veziculare o Evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) o Evidențierea anticorpilor anti VVZ
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]