9,472 matches
-
se amestecă imaginarul într-un asemenea demers, dar acesta nu anulează dorința de exprimare a adevărului aflată la originea actului de a scrie, dimpotrivă, ficțiunea poate ajuta la reprezentarea realului. În multe cărți care se constituie într-o mărturie, rolul ficțiunii este acela de a da contururi palpabile unei realități pe care autorul a trăit-o și care l-a marcat. Literatura operează cu alte criterii (de ordin estetic), decât adevărul strict istoric. Nu neapărat subiectul care trezește interes întotdeauna (cum
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
parte, al interesului general pentru acest de gen de scrieri, iar pe de altă parte este un indiciu pentru valoarea operei, deoarece respectivul interes nu a rămas un efect conjunctural, ci se manifestă și în prezent. Dacă abordarea externă raportează ficțiunea la teoria mai generală a existenței și adevărului, o abordare internă a ficțiunii se dovedește mai adecvată specificului acesteia. Din perspectivă externă, se constată că numele ficționale nu au denotații, iar afirmațiile ficționale sunt false, însă perspectiva internă relevă lumea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
altă parte este un indiciu pentru valoarea operei, deoarece respectivul interes nu a rămas un efect conjunctural, ci se manifestă și în prezent. Dacă abordarea externă raportează ficțiunea la teoria mai generală a existenței și adevărului, o abordare internă a ficțiunii se dovedește mai adecvată specificului acesteia. Din perspectivă externă, se constată că numele ficționale nu au denotații, iar afirmațiile ficționale sunt false, însă perspectiva internă relevă lumea ficțiunii în toată bogăția și complexitatea ei. Având în vedere lumea textului, se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la teoria mai generală a existenței și adevărului, o abordare internă a ficțiunii se dovedește mai adecvată specificului acesteia. Din perspectivă externă, se constată că numele ficționale nu au denotații, iar afirmațiile ficționale sunt false, însă perspectiva internă relevă lumea ficțiunii în toată bogăția și complexitatea ei. Având în vedere lumea textului, se poate spune că povestirile referențiale sunt verificabile și incomplete, în timp ce povestirile non-referențiale sunt neverificabile și complete 55. Din punct de vedere naratologic, se observă mai întâi prezența unui
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
trecutului prin intermediul unei figuri istorice prezente la aceste evenimente, ci doar prin intermediul istoricului-narator (care privește întotdeauna spre trecut). În acest caz se poate spune că sistemul modal al narațiunii istorice (și non-ficțional în general) este "defectiv" în comparație cu modalitățile virtuale ale ficțiunii 59. Narațiunea istorică este caracterizată printr-o predominanță masivă a rezumatelor în raport cu scenele, iar focalizarea externă asupra vieții indivizilor sau națiunilor este menținută pe niște segmente temporale mai întinse. Continuând comparația, se poate spune că istoricul-narator este corespondentul naratorului heterodiegetic
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
său în narațiune, dar nu trebuie ignorat că istoricul este o persoană reală care trăiește în lumea reală, în vreme ce naratorul este o instanță ficțională. Este relevantă și o examinare a statutului specific al enunțării ficționale. Am precizat că discursul de ficțiune este privit, din punct de vedere lingvistic, ca un tip de discurs descriptiv, iar din punct de vedere logic drept un discurs cu denotația nulă, deoarece se consideră că în cadrul discursului de ficțiune frazele nu desemnează referenți "reali". Această observație
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
enunțării ficționale. Am precizat că discursul de ficțiune este privit, din punct de vedere lingvistic, ca un tip de discurs descriptiv, iar din punct de vedere logic drept un discurs cu denotația nulă, deoarece se consideră că în cadrul discursului de ficțiune frazele nu desemnează referenți "reali". Această observație nu a fost acceptată ca fiind satisfăcătoare pentru definirea conceptului de ficțiune, deoarece nu trebuie să se spună ce nu face un discurs de ficțiune, ci trebuie să se găsească acele elemente care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
discurs descriptiv, iar din punct de vedere logic drept un discurs cu denotația nulă, deoarece se consideră că în cadrul discursului de ficțiune frazele nu desemnează referenți "reali". Această observație nu a fost acceptată ca fiind satisfăcătoare pentru definirea conceptului de ficțiune, deoarece nu trebuie să se spună ce nu face un discurs de ficțiune, ci trebuie să se găsească acele elemente care să explice funcționarea lui pozitivă. Există păreri conform cărora discursul de ficțiune nu poate fi recunoscut după niște caracteristici
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nulă, deoarece se consideră că în cadrul discursului de ficțiune frazele nu desemnează referenți "reali". Această observație nu a fost acceptată ca fiind satisfăcătoare pentru definirea conceptului de ficțiune, deoarece nu trebuie să se spună ce nu face un discurs de ficțiune, ci trebuie să se găsească acele elemente care să explice funcționarea lui pozitivă. Există păreri conform cărora discursul de ficțiune nu poate fi recunoscut după niște caracteristici clare, de ordin sintactic sau semantic. Aceste păreri se întemeiază pe ipoteza că
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ca fiind satisfăcătoare pentru definirea conceptului de ficțiune, deoarece nu trebuie să se spună ce nu face un discurs de ficțiune, ci trebuie să se găsească acele elemente care să explice funcționarea lui pozitivă. Există păreri conform cărora discursul de ficțiune nu poate fi recunoscut după niște caracteristici clare, de ordin sintactic sau semantic. Aceste păreri se întemeiază pe ipoteza că discursul de ficțiune este construit ca simulare a discursului factual. După opinia unora, autobiografia ficțională, de exemplu, ar fi construită
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
să se găsească acele elemente care să explice funcționarea lui pozitivă. Există păreri conform cărora discursul de ficțiune nu poate fi recunoscut după niște caracteristici clare, de ordin sintactic sau semantic. Aceste păreri se întemeiază pe ipoteza că discursul de ficțiune este construit ca simulare a discursului factual. După opinia unora, autobiografia ficțională, de exemplu, ar fi construită prin "imitarea" autobiografiei reale. Philippe Lejeune a demonstrat, dimpotrivă, că ficțiunea autobiografică este centrată pe experiența personajului, iar în autobiografia factuală important este
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sintactic sau semantic. Aceste păreri se întemeiază pe ipoteza că discursul de ficțiune este construit ca simulare a discursului factual. După opinia unora, autobiografia ficțională, de exemplu, ar fi construită prin "imitarea" autobiografiei reale. Philippe Lejeune a demonstrat, dimpotrivă, că ficțiunea autobiografică este centrată pe experiența personajului, iar în autobiografia factuală important este naratorul. Începând cu secolul al XIX-lea, prin utilizarea din ce în ce mai răspândită a focalizării interne în povestirea la persoana a treia, aceasta s-a distanțat mai mult de narațiunea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
centrată pe experiența personajului, iar în autobiografia factuală important este naratorul. Începând cu secolul al XIX-lea, prin utilizarea din ce în ce mai răspândită a focalizării interne în povestirea la persoana a treia, aceasta s-a distanțat mai mult de narațiunea factuală, astfel încât ficțiunea heterodiegetică modernă a dobândit un statut autonom în raport cu narațiunea factuală, nemaifiind cazul pentru o discuție a relației de simulare. Așa se explică faptul că, deși teoreticieni precum Searle susțineau ideea că un text de ficțiune nu are trăsături sintactice sau
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mult de narațiunea factuală, astfel încât ficțiunea heterodiegetică modernă a dobândit un statut autonom în raport cu narațiunea factuală, nemaifiind cazul pentru o discuție a relației de simulare. Așa se explică faptul că, deși teoreticieni precum Searle susțineau ideea că un text de ficțiune nu are trăsături sintactice sau semantice proprii, au fost identificate, totuși, particularități lingvistice ale ficțiunii, majoritatea având legătură cu focalizarea internă 60. Din necesitatea demonstrației, așadar, s-a încercat "izolarea" unor indicii ale ficțiunii, mai ales la nivelul discursului narativ
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
factuală, nemaifiind cazul pentru o discuție a relației de simulare. Așa se explică faptul că, deși teoreticieni precum Searle susțineau ideea că un text de ficțiune nu are trăsături sintactice sau semantice proprii, au fost identificate, totuși, particularități lingvistice ale ficțiunii, majoritatea având legătură cu focalizarea internă 60. Din necesitatea demonstrației, așadar, s-a încercat "izolarea" unor indicii ale ficțiunii, mai ales la nivelul discursului narativ. Cele mai evidente indicii ar fi utilizarea verbelor care descriu procese interioare, aplicate unor persoane
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
susțineau ideea că un text de ficțiune nu are trăsături sintactice sau semantice proprii, au fost identificate, totuși, particularități lingvistice ale ficțiunii, majoritatea având legătură cu focalizarea internă 60. Din necesitatea demonstrației, așadar, s-a încercat "izolarea" unor indicii ale ficțiunii, mai ales la nivelul discursului narativ. Cele mai evidente indicii ar fi utilizarea verbelor care descriu procese interioare, aplicate unor persoane diferite de cea a emițătorului povestirii; acestea nu sunt utilizate în afara ficțiunii, din cauză că, în mod real, accesul este restrâns
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
s-a încercat "izolarea" unor indicii ale ficțiunii, mai ales la nivelul discursului narativ. Cele mai evidente indicii ar fi utilizarea verbelor care descriu procese interioare, aplicate unor persoane diferite de cea a emițătorului povestirii; acestea nu sunt utilizate în afara ficțiunii, din cauză că, în mod real, accesul este restrâns la propria interioritate. Cu același efect al accesului la subiectivitatea unei alte persoane se utilizează în ficțiune discursul indirect liber și monologul interior. Un alt indiciu lingvistic al ficțiunii este constituit de prezența
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
procese interioare, aplicate unor persoane diferite de cea a emițătorului povestirii; acestea nu sunt utilizate în afara ficțiunii, din cauză că, în mod real, accesul este restrâns la propria interioritate. Cu același efect al accesului la subiectivitatea unei alte persoane se utilizează în ficțiune discursul indirect liber și monologul interior. Un alt indiciu lingvistic al ficțiunii este constituit de prezența verbelor de situație în enunțuri având drept obiect evenimente îndepărtate în timp sau cu datare nedeterminată. La acestea se adaugă utilizarea deicticelor spațiale raportate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu sunt utilizate în afara ficțiunii, din cauză că, în mod real, accesul este restrâns la propria interioritate. Cu același efect al accesului la subiectivitatea unei alte persoane se utilizează în ficțiune discursul indirect liber și monologul interior. Un alt indiciu lingvistic al ficțiunii este constituit de prezența verbelor de situație în enunțuri având drept obiect evenimente îndepărtate în timp sau cu datare nedeterminată. La acestea se adaugă utilizarea deicticelor spațiale raportate la terțe persoane și, mai ales, combinarea deicticelor temporale cu perfectul simplu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
perfectul simplu și mai mult ca perfectul. Se reține, de asemenea, utilizarea masivă a dialogurilor, mai ales atunci când acestea aparțin unui moment îndepărtat în timp față de cel al enunțării povestirii. Teoreticienii nu acceptă în unanimitate teoria existenței unor indicii ale ficțiunii. G. Genette recunoaște existența unor indicii de ficționalitate, dar nu la nivel narativ, ci la nivel paratextual, la nivel tematic (de conținut) și la nivel stilistic (discursul indirect liber ca fapt de stil, numele de personaje, anumite incipituri tradiționale). Se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
indicii de ficționalitate, dar nu la nivel narativ, ci la nivel paratextual, la nivel tematic (de conținut) și la nivel stilistic (discursul indirect liber ca fapt de stil, numele de personaje, anumite incipituri tradiționale). Se observă că, în cadrul teoriilor moderne, ficțiunea nu mai este considerată doar o problemă de veridicitate, ci de modalități de narațiune, de dinamică textuală. "Lista" prezentată până acum poate fi completată cu indiciile de ficționalitate identificate de Michael Riffaterre cu prilejul analizei fenomenului că verosimilul presupune ficționalitate
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
literar, model care se concentrează asupra a două puncte de intersecție, care se află între text și realitate, precum și între text și cititor. O asemenea concepție dovedește că poetica și pragmatica încep să fie gândite împreună. Fenomenologul german subliniază că ficțiunea și realitatea, luate împreună, nu trebuie abordate sub aspect ontologic, ci din punct de vedere funcțional și, ca urmare, cei doi termeni nu trebuie înțeleși în opoziție: Dacă alăturăm ficțiune și realitate, aceasta nu se mai întâmplă în termenii unei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
pragmatica încep să fie gândite împreună. Fenomenologul german subliniază că ficțiunea și realitatea, luate împreună, nu trebuie abordate sub aspect ontologic, ci din punct de vedere funcțional și, ca urmare, cei doi termeni nu trebuie înțeleși în opoziție: Dacă alăturăm ficțiune și realitate, aceasta nu se mai întâmplă în termenii unei opoziții existențiale, ci sub semnul comunicării. Prin aceasta se renunță la amplasarea la poli opuși a ficțiunii și realității: în loc să fie pur și simplu contrariul celeilalte, ficțiunea ne comunică ceva
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și, ca urmare, cei doi termeni nu trebuie înțeleși în opoziție: Dacă alăturăm ficțiune și realitate, aceasta nu se mai întâmplă în termenii unei opoziții existențiale, ci sub semnul comunicării. Prin aceasta se renunță la amplasarea la poli opuși a ficțiunii și realității: în loc să fie pur și simplu contrariul celeilalte, ficțiunea ne comunică ceva despre realitate. [...] Ca structură de comunicare, ficțiunea aduce împreună realitatea și subiectul receptor 62. Preocuparea pentru a realiza verosimilul, recunoscut drept condiție a viabilității unei povestiri, este
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
opoziție: Dacă alăturăm ficțiune și realitate, aceasta nu se mai întâmplă în termenii unei opoziții existențiale, ci sub semnul comunicării. Prin aceasta se renunță la amplasarea la poli opuși a ficțiunii și realității: în loc să fie pur și simplu contrariul celeilalte, ficțiunea ne comunică ceva despre realitate. [...] Ca structură de comunicare, ficțiunea aduce împreună realitatea și subiectul receptor 62. Preocuparea pentru a realiza verosimilul, recunoscut drept condiție a viabilității unei povestiri, este echivalentă, în ultimă instanță, cu preocuparea de a realiza comunicarea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]