7,586 matches
-
principale ale perioadei, între care este inclusă și încercarea de a structura cu metode științifice practicarea jurnalismului, apariția realismului și naturalismului literar și în cele din urmă influența difuză a pozitivismului de la finalul secolului al XIX-lea. Apoi, voi examina fundamentul teoretic pentru a putea caracteriza discursul ca o formă de "roman", cum o numea Bakhtin, care rezistă fără eforturi exhaustivității. Mai apoi o să examinez golul crescând din punct de vedere epistemologic creat de jurnalismul factual și obiectiv și cum acesta
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
considerație fermentul critic din ultima jumătate a secolului al XIX-lea. Din punctul de vedere al acestui ferment Nietzsche a scris în 1873 eseul său Truth and Falsity in Their Ultramoral Sense 54. Eseul se dovedește a fi unul din fundamentele poziției deconstructive și în consecință poststructurală și postmodernă care se opune criticii totalizatoare (Childers și Hentzi 74). În eseu Nietzsche ia notă de tendința de a esențializa și totaliza fenomene obiective distincte și de a le exprima în generalități abstracte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Comunicare al Universității din Stanford. De asemenea, Schramm vedea studiul comunicării de masă ca pe "o ramură superioară a studiului comunicării" (7). Cu toate acestea, chiar dacă intențiile sale erau interdisciplinare, este evident că știința și ipoteza pozitivistă de bază reprezentau fundamentele studiului, așa cum se poate vedea din interpretarea lui Rogers și a lui Chaffee. În plus, au existat dovezi conform cărora modalitatea de abordare interdisciplinară era îndoielnică. Wayne A. Danielson, care a participat la programul Universității Standford între 1954-1957, a devenit
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Tabel nr. 3 Lista obiectivelor de atracție turistică din Carpații Meridionali CAP. III. STADIUL ATINS ÎN DEZVOLTAREA TURISMULUI ÎN CARPAȚII MERIDIONALI În procesul dinamicii economice actuale din România, turismul este chemat să joace un rol activ, care să aibă drept fundament, bogăția și varietatea materiilor prime de care dispune. Acest rol, este cu atît mai important cu cît actualele cerințe ale dezvoltării economico-sociale ne obligă la abordarea problematicii din unghiul de vedere al intereselor generale și particulare ale țării, de utilizare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
claselor noi, apropierea teatrului de viață, reprezentarea vieții fără artificii și limitări. El refuză tipul spectacolului tradițional că reprezentare accentuat teatrală. Decalajul dintre literatura și teatru se manifestă plenar în atitudinea conformista pe care și-o asumă teatrul în susținerea fundamentului burghez al societății: daca teatrul se limitează la poetizarea moralei burgheze, în române se procedează la o critică necruțătoare. Dramaturgii se limitează la conflicte înguste de dragoste, de onoare, de bani, de prejudecăți morale, pe când secolul are probleme grave, tratate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o lume care încearcă să sporească la fiecare pas procesul secularizării, ca "garanție" a progresului social, politic și economic. Până și procesul instituționalizării ideii de Europa a trecut curând printr-un mare impas simbolic, consfințind abandonarea de facto a menționării fundamentelor sale creștine în corpul Constituției care o rînduiește. Așa cum Bronislaw Geremek, vizionarul istoric și om politic polonez mărturisea, întregul metabolism al definirii de sine a Europei în afara reperelor creștine devine un exercițiu "sărăcăcios și obscur", preluând avertizarea filosofului german Robert
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
cum sunt solidaritatea și încrederea) unicul punct de referință posibil astăzi pentru o justificare a moralei înțelese ca stimă reciprocă, odată ce aceasta din urmă trebuie să ia act de faptul că în societățile ultramodernizate ea este destinată să renunțe la fundamente obiective ale adevărului" (cf. Donati, 2002, pp. 324-325). Abordarea și analiza sociologică a valorilor influențează caracterul absolut al acestora și le transformă în factori convenționali ai vieții sociale. Însă pierderea caracterului lor absolut se face în dauna autorității și a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
diferite, care, de obicei, sfârșesc în negarea lor totală și în nihilism sau în samavolnicie absolută și în dogmatism (Mantzaridis, 2002, p. 142). Aceasta înseamnă că analiza sociologică poate să aibă pentru viața socială două grave consecințe: 1. să clatine fundamentele ei și 2. să deschidă calea dogmatismelor arbitrare. Aceste două situații au fost și sunt larg resimțite în vremea noastră. Astfel, avem și continuăm să avem, pe de-o parte, relativizarea sau totala dezintegrare a valorilor sociale, având drept trambulină
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
2001, pp. 8-9). În domeniul asistenței sociale își găsesc aplicare o serie de teorii care provin în principal din științele sociale, și anume: din sociologie, din psihologie, din economie, din antropologie, din politici sociale etc. și care se constituie în fundamente disciplinare ale profesiei. Cu timpul, pe măsura dezvoltării ei, Asistența Socială și-a creat o serie de teorii proprii, devenind limpede că a acționa adecvat situației fără a dispune de un bagaj de cunoștințe, ci numai prin învățarea din experiență
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Problemele pot fi o manifestare a unor tulburări emoționale ale clientului. Consilierul trebuie să fie împreună cu clientul încă de la începutul procesului. Aceasta înseamnă că atitudinea consilierului este una deschisă, autentică, astfel încât clientul va renunța la mecanismele de apărare. Empatia este fundamentul procesului de consiliere" (Durnescu, 2005, p. 343). Empatia, această implicare interioară în viața clientului, contează enorm, pentru că prin intermediul unei implicări în viața celuilalt se ajunge la o definire mult mai precisă a problemei care a declanșat criza clientului sau a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și al relațiilor interculturale, Editura Polirom, Iași, 2005. Flew, A. (coord.), Dicționar de filozofie și logică, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006. Friedman, J. (2000), Cultural identity and global process, SAGE Publications, Londra, Thousand Oaks, New Delhi, 2000. *** "Fundamentele concepției sociale a Bisericii Ortodoxe Ruse", traducere de Ioan I. Ică jr., în Ică, I. I. jr.; Marani, G. (coord.), Gândirea socială a Bisericii, Editura Deisis, Sibiu, 2002. Gavreliuc, A., Psihologie interculturală, Editura Polirom, Iași, 2011. Gavreliuc, A., Româniile din
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
frecvent folosit pentru a denota o relație mai largă de solidaritate întinsă pe o zonă mai degrabă nedefinită de viață și de interese. Potrivit lui Robert Nisbet (The Sociologicul Trudition, 1966), a fost cea mai importantă și cuprinzătoare idee încorporată în fundamentele sociologiei, în special datorită faptului că preocuparea pentru pierderea comunității a fost esențială în sociologia secolului al XIX-lea. Conținutul sociologic de comunitate a rămas, totuși, un subiect de nesfârșite dispute". A se vedea Gordon Marshall, Dicționar de sociologie, p.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
al II-lea nu obține de la împăratul Constantin al V-lea (718-775; domnia: 741-775 cu întrerupere între anii 741-743) susținerea de care avea nevoie împotriva longobarzilor. El se întoarce atunci către Pepin cel Scurt, care oferă papalității exarhatul Ravennei, recucerit, fundament al viitorului patrimoniu al Sfântului Petru. Bizanțul se socotește trădat și rupe relațiile cu papalitatea. În mediul roman este elaborat atunci un fals celebru, "donația lui Constantin", potrivit căreia, în momentul când a pornit să întemeieze orașul Constantinopol, Constantin i-
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
se află numai la jumătatea drumului său. Evenimentele petrecute la Congresul IDF de la Paris din toamna trecută (2003) vor naște discuții ce se anunță furtunoase pe tema interferenței politicului în știință. Respectarea opțiunilor politice ale unei persoane reprezintă unul din fundamentele majore ale democrației. Atitudinea politică a unor cercetători care au trăit în vremuri tulburi, în care ființa națională a patriei lor era amenințată din toate părțile, poate fi până la un punct justificată. Ce nu poate fi justificat este participarea activă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
din convocarea aleatorie sunt aleși să facă parte din respectiva Curte cu juri doar cetățeni cu inteligența sub medie, oameni obișnuiți care să dea consistență principiului de drept prin care judecata e făcută doar de cei care au constituit și fundamentul Constituției, adică We, the people!). E adevărat că, în multe cazuri celebre, acest sistem a dat verdicte greșite sau discutabile, plecând de la mecanismul juridic care cere să nu existe niciun fel de dubiu asupra vinovăției, dar ăsta e mecanismul și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
treia treaptă a „minus cunoașterii” În baza căreia, aspirantul la cunoașterea universului uman potențează misterul, ori aflat În fața unui mister, acesta devine un mister și mai mare. După cum se poate vedea, toată concepția filosofică a lui Lucian Blaga are un fundament prin excelență metafizic, atractiv pentru spiritele Înalte, neconvertite la teorii filosofice materialiste ori dialectice. Această sumară explicație a concepției filosofice blagiene exprimată În studiile sale de specialitate (vezi „Cunoașterea luciferică”, 1933) este necesară atunci când Încercăm un demers analitic asupra unui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
noi, acestea constituind practic veritabile nuclee germinative, demne de a susține cele mai multe din subcapitolele lucrării, în jurul lor organizându-se și demonstrațiile de rigoare, care trimit în mod inexorabil la analiza subiacentă a mentalului colectiv finlandez promotor și emițător de mari fundamente teoretice și practice în domeniul culturii, dar și la mentalul colectiv românesc, care joacă aici rolul de receptor. În acest fel, lucrarea depășește granițele strâmte ale comparativismului tradițional, spre a intra în sfera de acțiune a istoriei culturii și a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
imagine exactă despre spiritul culturii finlandeze va fi Elias Lönnrot. Kalevala a fost utilizată atât de spiritul romantismului național, cât și de cultura contemporană. Lönnrot a sintetizat în această epopee întregul spirit al poporului finlandez. Ion Goian consideră Kalevala drept "fundamentul unei adevărate ideolgii a dimensiunii regionale a spiritului finlandez (...)"199. Este de amintit efortul finlandezilor de a construi în permanență instituții culturale, asemeni celei care a editat Kalevala, Societatea de literatură finlandeză. Aceste instituții regrupau scriitori, artiști și muzicieni și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman Curs de mediologie generală, Régis Debray Darurile zeiței Amaterasu, Roxana Ghiță, Cătălin Ghiță Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste, Liliana Naclad Efectul de bumerang. Eseuri despre cultura populară americană din secolul XX, Adina Ciugureanu Fundamentele culturale ale lumii occidentale, Jean-Louis Bodinier Jean Breteau Geografiile simbolice, Carmen Andraș Globalizare și cultură media, Adrian Dinu Rachieru Mass media, Pierre Sorlin Mass media astăzi, Dorin Popa Mass media și democrația, John Keane Mass media și politica, Doru Pop
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
creștin, n-am mai suportat. Simțeam că trebuie să mă îndrept spre ceva umanist. („Nu lăsați acolo cafeaua.“ „N-o las, doar că o beau mai încet.“) În cei doi ani cât am fost la matematică a fost bine, pentru că fundamentele filosofice ale matematicii atunci se fac. Foarte importante pentru cineva care vrea să înțeleagă sensul lumii și al vieții. Oamenilor li se pare că matematica e atât de exactă. Matematica e prima dintre convenții care are aerul de exactitate. Apărea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Când exprimă dorul de acasă, poetul menționează fără echivoc: “Când zic “acasă”, parcă zic “sunt viu, respir, trăiesc”,/că-n rest mă strânge-n spate existența...” (în debutul poeziei Acasă). Așa cum vârful piramidei este prefigurat de prima piatră zidită în fundamentul ei, sperăm ca Teodor Ilincăi, în paralel cu excelentele prestații artistice de pe marile scene de operă ale lumii, să continue să scrie și să publice alte volume de poezii. Încheiem cu cuvintele lui Eminescu: Poate că povestea este partea cea
Lansare de carte by Carmen Manea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84305_a_85630]
-
care-l creează îl numesc interpretantul primului semn. Semnul ține locul a ceva, anume a obiectului său. El ține locul acestui obiect nu în toate privințele, ci cu referire la un fel de idee, pe care am numit-o uneori fundamentul representamenului"83. Umberto Eco sesizează confuzia dintre interpretant și interpretul semnului din definiția dată de Peirce, deoarece interpretantul garantează validitatea semnului chiar dacă interpretul lipsește, cu alte cuvinte ,,poate fi conceput și ca definiție a representamentului și deci ca intensiune a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Editura Polimark, București (How to Read Faces, Aquarian/Thorsons, Londra), 1997/1989. DeVito, Joseph J., Human Communication. The basic course, ediția a XI-a, Pearson Education, Londra, 1983/2009. Dinu, Mihai, Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Știință, București, 1997. Dinu, Mihai, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura BIC ALL, București, 2004. Dospinescu, Vasile, Semiotică și discurs didactic, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998. Eco, Umberto, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Meridiane, București, ediția a II-a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pp. 14-19. 3 apud Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de ajuns, Editura Comunicare.ro, București, 2004, p. 19. 4 Jan Bremmer, Herman Roodenburg, op. cit., 1994/2000, p. 11. 5 Mihai Dinu, Fundamentele comunicării interpersonale, Editura BIC ALL, București, 2004, pp. 215-216. 6 Mihai Dinu, Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Științifică S.A., București, 1997, p. 230. 7 Mihai Dinu, op. cit., 2004, p. 216. 8 Jan Bremmer, Herman Roodenburg, op. cit., 1994/2000, p. 18. 9
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
consilierea în carieră Semnificațiile termenului "interviu" sunt multiple, atât în literatura de specialitate, cât și în graiul comun cu referire la tehnici multiple, de la discuții informale cu clientul până la unele foarte structurate. S-ar putea spune că metoda interviului constituie fundamentul practic al oricărei relații de consiliere și terapie, indiferent de domeniul de aplicabilitate (familie, cuplu, școală, comunitate etc). Interviul este o metodă cu largă aplicabilitate în consilierea în carieră. Istoric vorbind, metoda interviului este parte a procesului de consiliere, iar
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]