5,440 matches
-
se înțelege că rezultatul va avea aceeași semnificație indiferent de persoana care măsoară. În literatură sunt citate studii în care cazuri în care la corectarea acelorași lucrări s-au observat diferențe apreciabile între examinatori. La corectarea unei aceleiași lucrări (la geometrie) de către 118 examinatori, pe scara de 100 s-au obținut valori între 28 și 92 de puncte, cu eroarea probabilă de 7,5 puncte. Piéron prezintă alt caz, în care aceiași candidați sunt clasificați de două comisii diferite. Candidatul clasificat
Docimologie () [Corola-website/Science/316260_a_317589]
-
Botta, B. Fundoianu, Simion Stolnicul și sub aripa „de neatins” a lui Ion Barbu (deceniul 7). Cultul formei, al metaforei, al rostirii frumoase (firesc după o perioadă de neglijare ostentativă a esteticului) au transformat adesea poezia într-un fel de geometrie a inefabilului (tot în sensul marelui matematician-poet), în spațialitatea căreia sondările în profunzime prevalau abordării actualității. În consecință, se prefera comunicarea discretă și ușor încifrată, se cultiva un vag paseism (mascat prin eros) și în orice caz se evita infiltrarea
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
de împlinirea a 10 ani de la Unire. </br>La 30 iunie 1930, după doi ani și opt luni de la începerea studiilor, obține cele două licențe. Avea să profeseze numai matematica, deși în facultate a frecventat cu regularitate numai cursul de geometrie analitică al lui Gheorghe Țițeica, întrucît cea mai mare parte din timp îi era ocupată cu cursurile și mai ales cu laboratoarele de la fizico-chimice, la care prezența era obligatorie. La 1 septembrie 1930 este numit suplinitor și începe să predea
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
Geometria Sferică este geometria suprafețelor bidimensionale pe o sferă, fiind un exemplu de geometrie neeuclidiană. Două din aplicațiile practice ale principiilor geometriei sferice sunt navigația și astronomia. În geometria plană conceptele de bază sunt punctul și dreapta. Pe o sferă punctele
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
Geometria Sferică este geometria suprafețelor bidimensionale pe o sferă, fiind un exemplu de geometrie neeuclidiană. Două din aplicațiile practice ale principiilor geometriei sferice sunt navigația și astronomia. În geometria plană conceptele de bază sunt punctul și dreapta. Pe o sferă punctele sunt definite în
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
Geometria Sferică este geometria suprafețelor bidimensionale pe o sferă, fiind un exemplu de geometrie neeuclidiană. Două din aplicațiile practice ale principiilor geometriei sferice sunt navigația și astronomia. În geometria plană conceptele de bază sunt punctul și dreapta. Pe o sferă punctele sunt definite în sensul uzual. Echivalentele liniilor nu sunt definite în sensul uzual
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
Geometria Sferică este geometria suprafețelor bidimensionale pe o sferă, fiind un exemplu de geometrie neeuclidiană. Două din aplicațiile practice ale principiilor geometriei sferice sunt navigația și astronomia. În geometria plană conceptele de bază sunt punctul și dreapta. Pe o sferă punctele sunt definite în sensul uzual. Echivalentele liniilor nu sunt definite în sensul uzual de "linii drepte", ci în sensul "celor mai
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
Geometria Sferică este geometria suprafețelor bidimensionale pe o sferă, fiind un exemplu de geometrie neeuclidiană. Două din aplicațiile practice ale principiilor geometriei sferice sunt navigația și astronomia. În geometria plană conceptele de bază sunt punctul și dreapta. Pe o sferă punctele sunt definite în sensul uzual. Echivalentele liniilor nu sunt definite în sensul uzual de "linii drepte", ci în sensul "celor mai mici drumuri dintre două puncte", numite geodezice
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
în sensul uzual. Echivalentele liniilor nu sunt definite în sensul uzual de "linii drepte", ci în sensul "celor mai mici drumuri dintre două puncte", numite geodezice. Pe o sferă geodezicele sunt cercuri mari; alte concepte geometrice sunt definite ca în geometria plană, dar cu liniile dreapte înlocuite prin cercurile mari. Astfel, în geometria sferică unghiurile sunt definite între două cercuri mari, rezultând că în trigonometria sferică unghiurile diferă de cele din trigonometria plană în multe privințe; de exemplu, suma unghiurilor interioare
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
linii drepte", ci în sensul "celor mai mici drumuri dintre două puncte", numite geodezice. Pe o sferă geodezicele sunt cercuri mari; alte concepte geometrice sunt definite ca în geometria plană, dar cu liniile dreapte înlocuite prin cercurile mari. Astfel, în geometria sferică unghiurile sunt definite între două cercuri mari, rezultând că în trigonometria sferică unghiurile diferă de cele din trigonometria plană în multe privințe; de exemplu, suma unghiurilor interioare ale triunghiurilor sferice este mai mare de 180°. Geometria sferică este cea
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
mari. Astfel, în geometria sferică unghiurile sunt definite între două cercuri mari, rezultând că în trigonometria sferică unghiurile diferă de cele din trigonometria plană în multe privințe; de exemplu, suma unghiurilor interioare ale triunghiurilor sferice este mai mare de 180°. Geometria sferică este cea mai simplă formă de geometrie eliptică, în care o linie nu are paralele față de un punct dat, contrastând cu geometria euclidiană, în care o linie are o paralelă față de un punct dat și geometria hiperbolică, în care
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
între două cercuri mari, rezultând că în trigonometria sferică unghiurile diferă de cele din trigonometria plană în multe privințe; de exemplu, suma unghiurilor interioare ale triunghiurilor sferice este mai mare de 180°. Geometria sferică este cea mai simplă formă de geometrie eliptică, în care o linie nu are paralele față de un punct dat, contrastând cu geometria euclidiană, în care o linie are o paralelă față de un punct dat și geometria hiperbolică, în care o linie are două paralele și un număr
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
plană în multe privințe; de exemplu, suma unghiurilor interioare ale triunghiurilor sferice este mai mare de 180°. Geometria sferică este cea mai simplă formă de geometrie eliptică, în care o linie nu are paralele față de un punct dat, contrastând cu geometria euclidiană, în care o linie are o paralelă față de un punct dat și geometria hiperbolică, în care o linie are două paralele și un număr infinit de ultraparalele față de un punct dat. O importantă geometrie legată de cea sferică este
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
mare de 180°. Geometria sferică este cea mai simplă formă de geometrie eliptică, în care o linie nu are paralele față de un punct dat, contrastând cu geometria euclidiană, în care o linie are o paralelă față de un punct dat și geometria hiperbolică, în care o linie are două paralele și un număr infinit de ultraparalele față de un punct dat. O importantă geometrie legată de cea sferică este aceea a planului proiectiv real, fiind obținut prin identificarea punctelor diametral opuse pe o
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
un punct dat, contrastând cu geometria euclidiană, în care o linie are o paralelă față de un punct dat și geometria hiperbolică, în care o linie are două paralele și un număr infinit de ultraparalele față de un punct dat. O importantă geometrie legată de cea sferică este aceea a planului proiectiv real, fiind obținut prin identificarea punctelor diametral opuse pe o sferă. Acesta este un alt tip de geometrie eliptică. Local, planul proiectiv are toate proprietățile geometriei sferice, dar are proprietăți globale
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
paralele și un număr infinit de ultraparalele față de un punct dat. O importantă geometrie legată de cea sferică este aceea a planului proiectiv real, fiind obținut prin identificarea punctelor diametral opuse pe o sferă. Acesta este un alt tip de geometrie eliptică. Local, planul proiectiv are toate proprietățile geometriei sferice, dar are proprietăți globale diferite. În particular, este neorientabil sau cu o singură suprafață, gen inelul lui Möbius. Conceptele geometriei sferice pot fi aplicate și sferelor alungite, cu toate că trebuiesc făcute modificări
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
un punct dat. O importantă geometrie legată de cea sferică este aceea a planului proiectiv real, fiind obținut prin identificarea punctelor diametral opuse pe o sferă. Acesta este un alt tip de geometrie eliptică. Local, planul proiectiv are toate proprietățile geometriei sferice, dar are proprietăți globale diferite. În particular, este neorientabil sau cu o singură suprafață, gen inelul lui Möbius. Conceptele geometriei sferice pot fi aplicate și sferelor alungite, cu toate că trebuiesc făcute modificări minore anumitor formule. Există și geometrie sferică multidimensională
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
diametral opuse pe o sferă. Acesta este un alt tip de geometrie eliptică. Local, planul proiectiv are toate proprietățile geometriei sferice, dar are proprietăți globale diferite. În particular, este neorientabil sau cu o singură suprafață, gen inelul lui Möbius. Conceptele geometriei sferice pot fi aplicate și sferelor alungite, cu toate că trebuiesc făcute modificări minore anumitor formule. Există și geometrie sferică multidimensională; vezi geometria eliptică. Geometria sferică a fost studiată din antichitate de matematicienii greci precum Menelaus din Alexandria, care a scris o
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
toate proprietățile geometriei sferice, dar are proprietăți globale diferite. În particular, este neorientabil sau cu o singură suprafață, gen inelul lui Möbius. Conceptele geometriei sferice pot fi aplicate și sferelor alungite, cu toate că trebuiesc făcute modificări minore anumitor formule. Există și geometrie sferică multidimensională; vezi geometria eliptică. Geometria sferică a fost studiată din antichitate de matematicienii greci precum Menelaus din Alexandria, care a scris o carte de trigonometrie sferică numită Sphaerica dezvoltând teorema lui Menelaus. Cartea arcelor necunoscute pe o sferă scrisă
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
dar are proprietăți globale diferite. În particular, este neorientabil sau cu o singură suprafață, gen inelul lui Möbius. Conceptele geometriei sferice pot fi aplicate și sferelor alungite, cu toate că trebuiesc făcute modificări minore anumitor formule. Există și geometrie sferică multidimensională; vezi geometria eliptică. Geometria sferică a fost studiată din antichitate de matematicienii greci precum Menelaus din Alexandria, care a scris o carte de trigonometrie sferică numită Sphaerica dezvoltând teorema lui Menelaus. Cartea arcelor necunoscute pe o sferă scrisă de matematicianul Islamic Al-Jayyani
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
proprietăți globale diferite. În particular, este neorientabil sau cu o singură suprafață, gen inelul lui Möbius. Conceptele geometriei sferice pot fi aplicate și sferelor alungite, cu toate că trebuiesc făcute modificări minore anumitor formule. Există și geometrie sferică multidimensională; vezi geometria eliptică. Geometria sferică a fost studiată din antichitate de matematicienii greci precum Menelaus din Alexandria, care a scris o carte de trigonometrie sferică numită Sphaerica dezvoltând teorema lui Menelaus. Cartea arcelor necunoscute pe o sferă scrisă de matematicianul Islamic Al-Jayyani este considerată
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
antichitate de matematicienii greci precum Menelaus din Alexandria, care a scris o carte de trigonometrie sferică numită Sphaerica dezvoltând teorema lui Menelaus. Cartea arcelor necunoscute pe o sferă scrisă de matematicianul Islamic Al-Jayyani este considerată a fi primul tratat de geometrie sferică. Cartea conține formule ale triunghiurilor dreptunghice, teorema sinusului și soluții ale triunghiului sferic prin intermediul triunghiului polar. Cartea "De Triangulis omnimodis" a lui Regiomontanus, scrisă în anul 1464, este prima lucrare de trigonometrie pură din Europa. Girolamo Cardano nota un
Geometrie sferică () [Corola-website/Science/320042_a_321371]
-
Trigonometria sferică este o ramură a geometriei sferice care tratează despre poligoane pe sferă (în special triunghiuri) și relațiile dintre laturile și unghiurile lor. Acestea sunt de mare importanță în calculele din astronomie și suprafața Pământului, precum și în navigația orbitală și spațială. Triunghurile sferice au fost studiate
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
care subîntind unghiul A, triunghiuri în care se folosește teorema cosinusului pentru triunghiuri plane. Mai mult, acestă identitate se reduce la teorema din plan pentru triunghiuri de arie mică. De asemenea triunghiurile sferice satisfac o teoremă analoagă teoremei sinusului din geometria plană: O listă detaliată a identităților este disponibilă aici În final, aceste triunghiuri satisfac și formula laturilor pe jumătate.
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
distinși aristocrați romani de la sfârșitul primului secol d.Hr., dar este mai cunoscut în lumea post-clasică ca un autor de tratate tehnice, în special unul care se ocupă de apeductele de la Roma, domeniu în care a dovedit reale cunoștințe de geometrie și agrimensură. În 70 el a fost pretorian, iar cinci ani mai târziu a fost trimis în Marea Britanie pentru a-l înlocui pe Quintus Petillius Cerialis ca guvernator al acestei insule. El a supus tribul silurilor și alte triburi ostile
Frontinus () [Corola-website/Science/320148_a_321477]