56,594 matches
-
dorește informatizarea activității de gestiune și vânzare a cărților. Cărțile se vând doar pe bază de factură către clienți persoane juridice din România. În vederea proiectării bazei de date aferente, din analiza sistemului informațional actual au rezultat următoarele atribute. Reguli de gestiune: La apariția unui titlu de carte se atribuie un cod ISBN. La fel se procedează și în cazul edițiilor noi ale unei cărți. Odată cu aceste evenimente se menționează data apariției și stocul tipărit pentru un titlu de carte. Prețul de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
CantitateVanduta x PretVanzare x CotaTVA. Valoare fără TVA este calculat ca fiind CantitateVanduta x PretVanzare. Valoare inclusiv TVA este calculat ca fiind Valoare TVA + Valoare fara TVA. Notă: Toate relațiile de calcul determinate de analiza informațională sunt asociate regulilor de gestiune. a) În forma normală unu (1NF) se construiește o singură tabelă (numită și universală) care va conține toate atributele, având în vedere toate aspectele prezentate deja în paragraful 3.5, referitor la formele normale. Aceasta va conține toate atributele, mai
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
funcționale complete dintre atribute și/sau grupuri de atribute. În figura 3.6 sunt prezentate toate dependențele funcționale complete (notate cu cifra 1) dintre atribute. Observație: Grupul de atribute (NrFactura, CodISBN) determină atributele CantitateVanduta, PretVanzare, CotaTVA deoarece în regulile de gestiune este menționat că „un titlu de carte nu se poate repeta pe aceeași factură”. Ținând cont că unele dintre dependențele funcționale se regăsesc printre dependențele funcționale ale altor determinanți (mai generali), pentru a respecta 2NF, tabelele se pot scrie astfel
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
-n și n-1. În mod evident, aceste atribute vor fi chei externe în tabelul nou creat. În acest sens, vom mai avea următorul tabel. Capitolul 4 SGBD Access 2013 4.1. Prezentare generală ACCESS 2013 este un sistem de gestiune a bazelor de date care oferă următoarele caracteristici de bază: Utilizează modelul relațional în gestiunea bazelor de date. Gestionează cu succes baze de date de mărime medie și mică. Aplicațiile ACCESS conțin un ansamblu de colecții de obiecte tip: tabel
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
nou creat. În acest sens, vom mai avea următorul tabel. Capitolul 4 SGBD Access 2013 4.1. Prezentare generală ACCESS 2013 este un sistem de gestiune a bazelor de date care oferă următoarele caracteristici de bază: Utilizează modelul relațional în gestiunea bazelor de date. Gestionează cu succes baze de date de mărime medie și mică. Aplicațiile ACCESS conțin un ansamblu de colecții de obiecte tip: tabel (Table), interogare (Query), formular (Form), raport (Report), macro (Macro), modul (Module). Dispune de o interfață
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
SGBD Access. Interfața oferită de Access 2013 este o „interfață orientată spre rezultate”. Ea a fost proiectată cu scopul de a-i permite utilizatorului să găsească și să folosească mult mai ușor toate caracteristicile avansate oferite de acest sistem de gestiune a bazelor de date. Bara de titlu Conține informații despre: numele bazei de date deschise, în stânga are butoane rapide pentru salvare și corectare, iar în colțul din dreapta butoane de maximizare, minimizare, revenire și închidere. Bara cu meniul principal: File, Home
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
unică. Atunci când se selectează opțiunea de indexare Yes (Duplicates OK) este permisă introducerea de valori duplicate pentru atributul cheie primară. În tabelul Lucreaza există o cheie primară compusă (figura 4.29), formată din concatenarea atributelor CNPAngajat și NrContract. Regulile de gestiune permit ca un angajat să poată întocmi mai multe contracte și în consecință componenta cheii primare NrContract cu valoare multiplă va fi indexată cu permisiunea de a admite valori duplicate pentru aceeași valoare a atributului CNPAngajat. În afară de posibilitățile prezentate în
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
într-o relație de tip „1 la n”. Figura 4.39 ilustrează legătura prin subdatasheet între tabelele Angajat (parte a relației cotată cu cardinalitatea „1”) și Lucreaza (parte a relației cotată cu cardinalitatea „n”), un angajat procesând, conform regulilor de gestiune, mai multe contracte. Numărul de elemente de tip subdatasheet poate fi în funcție de numărul de corespondențe dintre tabelele aflate în relație. Figura 4.40 ilustrează o „cascadă” formată din trei subdatasheet-uri imbricate. Astfel, accesând tabelul Oferta, pentru un CodOferta dat se
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
rubricile Link Chield Fields și Link Master Fields creează o legătură de tip „1 la n” între cele două tabele, respectiv între Oferta (parte a cardinalității cu „1”) și Contract (parte a cardinalității cu „n”) - ca urmare a regulii de gestiune, conform căreia o ofertă poate fi prezentă pe mai multe contracte. Pentru a afișa datele tabelului legat, utilizatorul va efectua un clic de mouse pe semnul „+”. Este de reținut faptul că în viziunea relațională conferită prin subdatasheet, atributul cheie externă
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
aferent tarifului negociat, pentru care a fost inițiată condiția ca valorile selectate să fie peste media tuturor valorilor. Sunt de menționat două aspecte, și anume: faptul că atributele NrContract și DenumireCl au același grad de generalitate (declarat în regulile de gestiune) și că a fost scoasă bifa de vizualizare aferentă clauzei WHERE care induce subinterogarea operațională prin funcția DAVG. Această expresie din clauza WHERE poate fi înlocuită printr-o frază SQL în care instrucțiunea SELECT operează cu media valorilor indusă prin
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
versiuni și elemente caracteristice limbajelor procedurale care permit efectuarea de prelucrări complexe asupra datelor prin implementarea, în diverse forme, a structurilor clasice de programare. De-a lungul timpului, limbajul SQL a fost adoptat și de alți producători de sisteme de gestiune a bazelor de date, precum Oracle sau Microsoft, ceea ce a condus la apariția mai multor „dialecte” ale limbajului, cu particularități în privința elementelor de sintaxă și diferite facilități. În prezent, cele mai cunoscute dialecte sunt T-SQL (Transact SQL), utilizat de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Persistent Stored Module), utilizat în MySQL. Utilizarea pe scară largă a limbajului a impus demararea procesului de standardizare a SQL care, în anul 1986, a fost declarat de ANSI (American National Standards Institute) drept limbaj standard utilizat în sistemele de gestiune pentru bazele de date relaționale. Un an mai târziu, în 1987, SQL a devenit standard ISO (International Organization for Standardization). Standardele au fost actualizate permanent pe parcursul anilor, în funcție de evoluția tehnologiilor. De exemplu, în 2003 a fost adoptat standardul SQL:2003
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
rolul pe care îl au, instrucțiunile SQL utilizate în bazele de date Access pot fi clasificate astfel: instrucțiuni pentru definirea datelor (descrierea structurii bazei de date); instrucțiuni pentru manipularea datelor (adăugare, modificare, ștergere); instrucțiuni pentru selecția datelor. În sistemele de gestiune a bazelor de date de tip server care oferă facilități complexe privind prelucrarea și securitatea datelor există și alte categorii de instrucțiuni SQL, precum cele privind controlul accesului la date sau instrucțiuni de procesare a tranzacțiilor 5.2. Reguli de
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
producție. Acest indicator este format din valoarea produselor fabricate, a lucrărilor executate și a serviciilor prestate Într-o anumită perioadă de timp și care sunt destinate vânzării. Informațiile referitoare la elementele componente ale producției-marfă fabricate se preiau din contabilitatea de gestiune a Întreprinderii: rulajele debitoare ale conturilor „Produsele finite și semifabricate” (conturile 345 și 341) și rulajele creditoare ale conturilor „Venituri din lucrări executate și servicii prestate” (cont 704), „Venituri din studii și cercetări” (705), „Venituri din activitățile diverse”(708)<footnote
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
de specialitate. Se calculează scăzând din valoarea adăugată cheltuielile nemonetare, respectiv cheltuielile cu amortizarea: Sursele informaționale utilizate pentru analiza activității de producție și comercializare sunt: contul de profit și pierdere (CPP); bugetul de venituri și cheltuieli (BVC); evidența contabilă curentă; gestiunea clienților și furnizorilor etc. Notă: În analiza economico-financiară, pentru fidelitatea concluziilor emise și a planului de măsuri, se recomandă corectarea indicatorilor valorici cu rata inflației și operarea cu monedă relativ constantă (stabilă). 7) Marja comercială (MC) este un indicator valoric
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
stabilă). 7) Marja comercială (MC) este un indicator valoric de măsurare a performanței activității de comerț și se determină ca diferență Între veniturile obținute din vânzarea mărfurilor și costul mărfii vândute. Este un indicator esențial În activitatea de analiză și gestiune și devine cu atât mai important cu cât este determinat mai detaliat, respectiv pe produse sau grupe de produse. Marja comercială = Venituri din vânzări de mărfuri - Costul de achiziție aferent mărfurilor vândute. După cum s-a putut observa, toți indicatorii prezentați
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
pondere de 16,15% din segmentul servit. 1.4. Analiza valorii adăugate 1.4.1. Abordări conceptuale Analiza valorii adăugate se realizează În domenii diverse și are ca finalitate Îmbunătățirea managementului firmei sub aspectul creșterii eficienței utilizării resurselor. În domeniul gestiunii și al consultanței, conceptul de valoare adăugată este adesea utilizat pentru a identifica soluții la problemele de ineficacitate ale Întreprinderilor. Diagnosticul activității prin această prismă pornește de la ideea că orice societate are interesul de a-și concentra eforturile și resursele
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
identificare a tuturor constrângerilor care au condiționat mărimea rentabilității la un moment dat; o identificare a oportunităților care pot influența pozitiv rentabilitatea Întreprinderii În viitor. Contul de profit și pierdere, În prezentarea de bază, permite realizarea unui diagnostic elementar al gestiunii resurselor Întreprinderii. Sub aspect structural, modul de formare a rezultatului exercițiului este redat În figura 2.1. Pentru exemplificare, analiza structurală a rezultatului exercițiului se va realiza, pornind de la forma simplificată a contului de profit și pierdere al SC Omega
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
de bază pentru analiza structurală a rezultatului brut al exercițiului În acest caz a fost contul de profit și pierdere Întocmit pe gruparea veniturilor și cheltuielilor după natura lor. 2.3.2. Analiza rezultatelor prin utilizarea tabloului soldurilor intermediare de gestiune La o simplă analiză, rezultatul Întreprinderii apare În contul de profit și pierdere ca diferență Între conturile din clasa 7 (venituri) și conturile din clasa 6 (cheltuieli). În opinia specialiștilor, pentru un analist financiar, această abordare este insuficientă și de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
Între conturile din clasa 7 (venituri) și conturile din clasa 6 (cheltuieli). În opinia specialiștilor, pentru un analist financiar, această abordare este insuficientă și de aceea se impune a fi completată cu un document suport, denumit tabloul soldurilor intermediare de gestiune (TSIG), care oferă informații explicite privind originea formării acestui rezultat. Soldurile intermediare de gestiune (SIG) sunt indicatori determinați sub forma marjelor, ca diferență Între indicatorii de venituri și indicatorii de cheltuieli. Sunt calculați În cascadă (cei mai mulți dintre ei), fapt care
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
specialiștilor, pentru un analist financiar, această abordare este insuficientă și de aceea se impune a fi completată cu un document suport, denumit tabloul soldurilor intermediare de gestiune (TSIG), care oferă informații explicite privind originea formării acestui rezultat. Soldurile intermediare de gestiune (SIG) sunt indicatori determinați sub forma marjelor, ca diferență Între indicatorii de venituri și indicatorii de cheltuieli. Sunt calculați În cascadă (cei mai mulți dintre ei), fapt care permite o analiză aprofundată a rentabilității absolute și furnizarea de informații despre rezultatele intermediare
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
determinați sub forma marjelor, ca diferență Între indicatorii de venituri și indicatorii de cheltuieli. Sunt calculați În cascadă (cei mai mulți dintre ei), fapt care permite o analiză aprofundată a rentabilității absolute și furnizarea de informații despre rezultatele intermediare. Soldurile intermediare de gestiune sunt nouă la număr, ultimele șase oferind informații despre rentabilitatea entității economice. Acestea sunt: marja comercială; producția exercițiului; valoarea adăugată; excedentul (deficit) brut al exploatării; rezultatul exploatării; rezultatul curent; rezultatul extraordinar; rezultatul brut al exercițiului; rezultatul net al exercițiului. Informațiile
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
pe profit rând 60 26 Rezultatul net al exercițiului (rând 24-25) Așa cum se observă, pe lângă rezultatele activității identificate și În contul de profit și pierdere (rezultatul exploatării, rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul exercițiului, rezultatul net), În tabloul soldurilor intermediare de gestiune apar Încă patru indicatori de performanță: marja comercială, producția exercițiului, valoarea adăugată și excedentul/deficitul brut al exploatării. Indiferent de modul de prezentare, TSIG oferă aceleași informații și exprimă aceleași concluzii. Pentru o mai bună Înțelegere a conținutului său, se
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
brut al exploatării. Indiferent de modul de prezentare, TSIG oferă aceleași informații și exprimă aceleași concluzii. Pentru o mai bună Înțelegere a conținutului său, se va realiza o caracterizare succintă a indicatorilor sus-prezentați, cunoscuți sub denumirea de solduri intermediare de gestiune. 1) Marja comercială (MC) este un indicator de performanță economică ce măsoară excedentul rezultat din vânzările de mărfuri peste costul de cumpărare al mărfurilor vândute. Constituie un reper de referință al activității Întreprinderilor cu profil comercial. Marja comercială poate fi
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
al mărfurilor vândute. Constituie un reper de referință al activității Întreprinderilor cu profil comercial. Marja comercială poate fi analizată atât la nivel global, cât și pe domenii de activitate sau pe grupe de produse; aceasta reprezintă un excelent instrument de gestiune. Relația de determinare a marjei comerciale este. Vmf - venituri din vânzarea mărfurilor; Cmf - costul de cumpărare al mărfurilor vândute. La nivel de produs, de obicei, marja comercială Înregistrează valori foarte reduse În marea distribuție și valori ridicate În distribuția specializată
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]