9,375 matches
-
din lumea aceasta, pentru a-și însuși ceea ce bun și a evita răul. Cei doi pelerini vor pătrunde într-o cameră decorată cu fresce, dedicată glorificării bunurilor pământești. Pe fiecare dintre cei patru pereți sunt portretizați cei care au cunoscut gloria terestră: în înțelepciune (filozofi și poeți, în mare parte păgâni), în putere (marii împărați și războinici ai 612 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 35. 613 Ibidem. (trad. n.) 169 Greciei și ai Romei antice, regele Arthur și cavalerii săi, Carol cel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pătrund apoi într-o altă cameră, unde este descrisă Fortuna și este reliefată vanitatea bunurilor pământești. Deși această secțiune este mai scurtă, tratează teme îndrăgite de Boccaccio, pe care le va aborda în două din operele sale mai târzii: precaritatea gloriei umane și decăderea celor faimoși altădată. Naratorul rememorează în aceste pasaje prăbușirea Tebei și a Troiei, a lui Alexandru, Cezar, Nero și mulți alții. Aceste exemple ale unei fortuna labilis par a-l aduce pe călător pe calea cea bună
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
naratorul mergând mai departe și afirmând că dacă ele ar conștientiza că nu reprezintă doar obiecte care să satisfacă plăcerile bărbaților sau să aducă viață, ar avea accesul, alături de bărbați, la tot ceea ce înseamnă studiu, aspect care i-a conferit gloria principiului masculin.625 Această operă boccaccescă a supraviețuit, în întregime sau doar fragmente, în mai mult de nouăzeci de manuscrise, ceea ce devine o dovadă a aprecierii de care se bucura din partea unui public medieval pentru care latura moralizatoare din spațiul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
alături de un sclav, acest lucru i-ar fi cauzat dezonoare publică, preferând înjosirea personală celei sociale, de care s-a salvat prin actul suicidal. 703 Victimă a paradoxurilor și a ideologiei antice, Lucreția s-a sinucis din cauza zelului roman pentru glorie și teama de rușinea publică, din cauza credinței în niște zeități care nu cunoșteau căința și cedarea, care erau intransigente, de unde și actul decisiv al femeii. Lucreția a ales moartea tocmai pentru a arăta că i-a displăcut profund situația în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să-și dezvăluie identitatea, preferând tăcerea. Donna angelicata nu dă glas propriilor trăiri decât atunci când se roagă sau propovăduiește religia creștină. Modestia este dusă la extrem, eroina va ajunge în casa mătușii sale, dar nu va fi recunoscută, pentru că preferă gloriei „un trai cucernic și curat”757. Cei din jur recunosc puritatea și virtutea femeii, capabilă mai curând de moarte, decât de impietate morală. Prin același miraculos specific povestirii, Alla își regăsește soția, întâlnirea este patetică, scena 756 Ibidem, p. 161
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fie „Cocina zeiței Venus”. Încearcă să-l învețe pe narator să evite greșelile care au dus la situarea sa în acel tărâm, fantoma condamnând femeile în general și pe fosta sa soție în particular. Defunctul soț îi recomandă naratorului căutarea gloriei prin acumularea unor cunoștințe cât mai vaste, retragerea în spații liniștite, evitarea josnicelor ademeniri ale femeilor. Cât de departe sunt aceste sfaturi de cele pe care naratorul boccaccesc le făcea în Introducerea zilei a patra a Decameronului se poate constata
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o vom regăsi adeseori chiar În opera lui Plutarh: subiecte ca acela al decadenței oracolelor sau acela al predominanței prozei În oracolele contemporane ar fi putut foarte bine să provoace nu doar o privire nostalgică și plină de regrete față de gloria trecutului, ci și un sentiment al derizoriului generat de situația actuală. Nimic de felul acesta la autorul nostru. Admirația pentru trecut nu-l Împiedicăsă arunce o privire sinceră și lucidă În jurul lui. Vizita lui Nero (37-68 d.Hr.), În 67-68
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a); renașterea sanctuarului a fost considerată unul dintre semnele „cele mai mărețe, cele mai puternice și mai limpezi ale acestei prezențe divine”. (Există un contrast vădit Între imaginea secetei de dinainte 1 și cea a belșugului, a măreției și a gloriei de acum a sanctuarului: 409 b.) Oracolul În dezbaterile filosoficetc "Oracolul În dezbaterile filosofice" Marcel Caster, În cartea sa Lucien et la pensée religieuse de son temps (Paris, 1937), Întocmește un tablou al situației oracolelor În secolul al II-lea
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nici de ocări. 29. (D) S-ar cuveni poate ca și noi să avem aceeași stare de spirit. Dar lucrurile nu stau așa. Ne comportăm de parcă am fi chinuiți de groază de a vedea cum acest loc Își pierde o glorie veche de o mie de ani și cum unii părăsesc Oracolul cu dispreț, de parcă ar fi școala unui sofist. În schimb, noi pledăm Întruna În favoarea oracolului, aducem laude, inventăm tot soiul de argumente și ne dăm cu părerea asupra unor
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
plin”. În ceea ce ne privește, semnele pe care ni le dă sunt și mai puternice, și mai limpezi decât cele de mai sus. Dintr-un pământ mai Înainte sterp, sărac, pustiu, Zeul a făcut un sol fertil, magnific, plin de glorie. Nu Încape vorbă că mă felicit pentru a fi contribuit cu zel la aceste Îmbunătățiri alături de Polycrates și de (C) Petraios și-l proslăvesc pe cel care a fost Îndrumătorul nostru În cursul acestor Îmbunătățiri, pe care el Însuși le-
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În ce constă partea materială șa unei opere de artăț și ar face cercetări, pune În evidență efectele și nuanțele care rezultă din amestecul roșului-aprins cu ocru sau al albului cu negru. Dar astfel Îl lipsimnoi oare pe pictor de gloria ce și-a câștigat-o? (C) Și, dacă se explică topirea și călirea fierului, dovedind cum, Înmuiat În foc, metalul se Înmoaie și cedează În mâinile celor care Îl prelucrează și Îl meșteresc, pentru ca apoi să-l bage În apă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Company, 1971, p. 186. footnote>, dar ea Își are originea În lucrările lui Hobbes (1588-1678), după care „găsim”, deci, În natura omenească trei principale cauze ale discordiei; În primul rând, concurența, În al doilea rând, neîncrederea, În al treilea rând, gloria. Prima Îi Împinge pe oameni să se atace pentru a-și asigura câștigul, a doua pentru a fi În siguranță și a treia pentru a-și crea o reputație”.<footnote Hobbes Thomas, Leviathon sau materia, forma și puterea unui stat
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
luptei. Ocolind șanțurile vrăjmașe, a pătruns împreună cu întreg batalionul în dispozitivul inamic, unde au început lupta corp la corp, sprijiniți fiind de focul artileriei. Rând pe rând, șanțurile ocupate de dușman au fost cucerite de ostașii noștri, umplându-se de glorie, cu prețul vieții lui și a altora la asaltul Griviței. De asemenea, Lazăr Maftei din Compania a V-a, Batalionul 2, Regimentul 4 Artilerie din Divizia 4, a căzut în luptele de la Plevna, la data de 14 septembrie 1877, în timpul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
puteau simți decât atrase spre plăcere, trăire intensă a vieții, bucurie, iar Emilia este ispititoarea. Lauretta este un nume mitologizant, amintind și de Dafne, cea preschimbată în laur, simbol al încununării talentului, dar și al puterii, este resimțită nevoia de glorie, de recunoaștere, de afirmare și de prețuire a celor care prin forța cuvântului propun o lume mai frumoasă. Iubirea este sentimentul dominant al lumii boccaccești, ea guvernează tot și ei i se supun legile firii, în numele ei naratorii fac uneori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să-i fie ghid spre fericirea absolută. Își încep ascensiunea și ajung la poarta unui castel, în interiorul căruia poetul remarcă prezența a două uși, una înaltă și strâmtă, conducând spre viața virtuoasă, și cealaltă deschisă și mare, promițând bogății și glorie pământească. Fiecare ușă are o inscripție deasupra (ca și poarta iadului din Infernul lui Dante), și în timp ce femeia îl îndeamnă să treacă prin poarta îngustă, naratorul personaj o alege pe cea largă, demarând astfel o dispută între cei doi, bărbatul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
din lumea aceasta, pentru a-și însuși ceea ce bun și a evita răul. Cei doi pelerini vor pătrunde într-o cameră decorată cu fresce, dedicată glorificării bunurilor pământești. Pe fiecare dintre cei patru pereți sunt portretizați cei care au cunoscut gloria terestră: în înțelepciune (filozofi și poeți, în mare parte păgâni), în putere (marii împărați și războinici ai 612 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 35. 613 Ibidem. (trad. n.) 169 Greciei și ai Romei antice, regele Arthur și cavalerii săi, Carol cel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pătrund apoi într-o altă cameră, unde este descrisă Fortuna și este reliefată vanitatea bunurilor pământești. Deși această secțiune este mai scurtă, tratează teme îndrăgite de Boccaccio, pe care le va aborda în două din operele sale mai târzii: precaritatea gloriei umane și decăderea celor faimoși altădată. Naratorul rememorează în aceste pasaje prăbușirea Tebei și a Troiei, a lui Alexandru, Cezar, Nero și mulți alții. Aceste exemple ale unei fortuna labilis par a-l aduce pe călător pe calea cea bună
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
naratorul mergând mai departe și afirmând că dacă ele ar conștientiza că nu reprezintă doar obiecte care să satisfacă plăcerile bărbaților sau să aducă viață, ar avea accesul, alături de bărbați, la tot ceea ce înseamnă studiu, aspect care i-a conferit gloria principiului masculin.625 Această operă boccaccescă a supraviețuit, în întregime sau doar fragmente, în mai mult de nouăzeci de manuscrise, ceea ce devine o dovadă a aprecierii de care se bucura din partea unui public medieval pentru care latura moralizatoare din spațiul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
alături de un sclav, acest lucru i-ar fi cauzat dezonoare publică, preferând înjosirea personală celei sociale, de care s-a salvat prin actul suicidal. 703 Victimă a paradoxurilor și a ideologiei antice, Lucreția s-a sinucis din cauza zelului roman pentru glorie și teama de rușinea publică, din cauza credinței în niște zeități care nu cunoșteau căința și cedarea, care erau intransigente, de unde și actul decisiv al femeii. Lucreția a ales moartea tocmai pentru a arăta că i-a displăcut profund situația în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
să-și dezvăluie identitatea, preferând tăcerea. Donna angelicata nu dă glas propriilor trăiri decât atunci când se roagă sau propovăduiește religia creștină. Modestia este dusă la extrem, eroina va ajunge în casa mătușii sale, dar nu va fi recunoscută, pentru că preferă gloriei „un trai cucernic și curat”757. Cei din jur recunosc puritatea și virtutea femeii, capabilă mai curând de moarte, decât de impietate morală. Prin același miraculos specific povestirii, Alla își regăsește soția, întâlnirea este patetică, scena 756 Ibidem, p. 161
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fie „Cocina zeiței Venus”. Încearcă să-l învețe pe narator să evite greșelile care au dus la situarea sa în acel tărâm, fantoma condamnând femeile în general și pe fosta sa soție în particular. Defunctul soț îi recomandă naratorului căutarea gloriei prin acumularea unor cunoștințe cât mai vaste, retragerea în spații liniștite, evitarea josnicelor ademeniri ale femeilor. Cât de departe sunt aceste sfaturi de cele pe care naratorul boccaccesc le făcea în Introducerea zilei a patra a Decameronului se poate constata
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
elaborate de-a lungul timpului, și cu atât mai mult a preocupărilor teoreticienilor și practicienilor contabili, este imposibil de realizat. Contabilitatea ca disciplină de studiu. Contabilitatea a evoluat de-a lungul timpului asemenea oricărei alte discipline: a cunoscut momente de glorie, cât și perioade de stagnare; se cunosc forme variate de utilizare a contabilității în practica economică; lucrările și tratatele de contabilitate elaborate de diverși autori pot fi prezentate cronologic și sistematic; sunt cunoscuți cercetători celebri în practica și teoria contabilității
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
unei perioade de meditație, de maturizare, care va servi succeselor viitoare. Așa cum se spune În Yi-King „ cel ce știe să renunțe la ceea ce-i e aproape va câștiga ce e departe”. Exemplu: Jacques Brel În 1975, Jacques Brel a cunoscut gloria, atât În muzică, cât și În cinematografie. Dar acest om al sfidării este obosit, simte nevoia unei evadări... În același an ajunge pentru prima dată În Insulele Marchize, unde se va și stabili În anul următor. Dar este de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a măgarului din povestirea Ion. Dar dacă un cântec place tuturor, ce poți face? Copitatul interpreta un cântec popular italian care se pretează instrumentelor de suflat: Carnavalul din Veneția. Opinia critică a lui Ion îi aduce omului o chelfăneală, iar gloria cântărețului rămâne neclintită. Femeile lui I.L. Caragiale sunt dornice așadar de muzică sentimentală precum citatul menuet, romanța Portretul pe versuri de Sion, pe care Veta coase mondirul lui Chiriac, sau (Alla) Stella confindente. Această romanță de Vincenzo Robaudi (1819-1882) e
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
În ziua de azi, domnule, nu suntem destul de mari pentru a ști să vă admirăm”. 6 Eșecurile operative. Inteligența socială poate greși În alegerea scopurilor, de pildă, atunci când se creează mitologii pentru care se sacrifică drepturile individuale și fericirea cetățeanului. Gloria națională este una dintre ele. Colbert, ministrul lui Ludovic al XIV-lea, a organizat eficient economia franceză, Însă ținta lui nu era prosperitatea francezilor, ci finanțarea războaielor de expansiune purtate de rege. Henri Guillemin, În rechizitoriul Împotriva lui Napoleon, scria
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]