6,255 matches
-
lângă Odessa". Unul dintre morți avea capul crăpat "ca un pepene", din care ieșise creierul, care stătea, întreg, alături. Ochii erau întredeschiși. Albaștri. Gura deschisă. Muștele roiau în jur. Alături, într-un șanț anticar, alte cadavre, proaspete, aruncate claie peste grămadă. O imagine sinistră care îi persistă Marianei în memorie, de peste 60 de ani. În august 1942, Escadrila Sanitară numită acum Escadrila 108 Transport Ușor este deplasată în sectorul Stalingrad, mai întâi pe aerodromul de la Kotelnikovo, apoi pe cel de la Plodovitoje
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cât este de civilizat. Acum mă gândeam, eram nedumerită de ce se plimbă în zona noastră atât de jos. Ce este cu vânătoarea sau cu antiaeriana de nu-l semnalează? Sau poate am ajuns eu la bolșevici? Dar iată Bălți! O grămadă de ruine. Sunt deasupra aerodromului plin cu avioane germane. Observ o mulțime de găuri de bombe și un trimotor incendiat. Aterizez; în timp ce rulam întorc capul la stânga și, culmea obrăzniciei, Rata ateriza exact în coada mea. Întreb ofițerii germani despre existența
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
fără îndoială pe gânduri de naivitatea tinerei își face o datorie din a o instrui cu privire la regulile elementare ale flirtului. Madeleine îi împărtășește, relatează scriitoarea, că în timpul serilor alături de tinerii nobili de țară, "se petreceau prin boschete, prin automobile o grămadă de lucruri. Tinerele domnișoare aveau grijă să rămână domnișoare [...]; dar precauția asta nu însemna că nu se puteau distra și simți bine. Fără îndoială, lucrurile astea nu erau tocmai îngăduite: fetele pe care le mustra conștiința dădeau fuga și se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
deranjeze la mână, desprindeam prin lovituri repetate semințele de tulpina plantelor. Ce rezulta se trecea prin ciur și dârmon, separând-se sămânța de cămașa ei, se îndepărta pleava. Uneori, realizam un fel de vânturare a conținutului, cânepa se oprea în grămada care aduna semințele, iar pleava o lua vântul și o dădea mai...încolo. După o asemenea sortare, sămânța rezultată era trecută printrăun jet de apă, pusă la uscat, și după ceva timp era pusă în piuă, căuș cu căuș, și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ca să nu mi-o ia sora-mea înainte. După ce mâncam asemenea bucate gustoase, ieșeam afară, mergeam în șopronul cu lemne, luam toporul și începeam să desfac buturuga adusă, în bucăți-bucăți, mai mari sau mai mici, pe care le stivuiam în grămadă, după dimensiuni, de unde un braț sau două de lemne le d uceam în casă. La așezam în fața sobei ca să servească bine la încălzit mai ales mie care aveam un loc al meu, imediat în spatele sobei și unde mă simțeam cald
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
clădirea morii, pe lângă moară se strecura, prin ierburi și păpuriș, un pârâiaș. Destul de plin și în timpul verii, mai la vale spre răsărit, iazul, lângă iaz, lângă îngrăditura dreptunghiulară, două-trei căsoaie de la niște vii. Peste toată împrejurimea aceasta, erau așezate frumoase grămezi de ulmi și stejari care au rămas de la o pădure ce a fost cândva pe locurile acestea. În spatele casei, spre răsărit, dealul cu climă domoală, un imens gheb care se întindea până în Valea Grecului și care vara era acoperit cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
încălzeam. Până la amiază moș Gavrilă nu venise, mâncare nu mai aveam, ziua a trecut așteptând și în noaptea următoare am dormit puțin și cu vise grele. În dimineața următoare, flămând, am luat hotărârea de a pleca spre Huși, am strâns grămadă într-un sac toate câte le aveam în colibă, apoi am mai așteptat poate s-ar auzi venind căruța cu moșneagul, dar, să fi fost pe la vremea amiezii, îmi pun un țol pe mine și apuc drumul spre dreapta, trec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
in, mi-a pus pe spate un cojocel. Dintr-o odaie venea miros adormitor de pere coapte. Până să aducă mătușa Irina mâncarea și un dărăp de pâine neagră, eu mai că-mi pusesem foamea la cale cu perele din grămadă. A fost bună și mâncare caldă ca în noaptea aceea, poate niciodată nu am dormit mai fericit. A doua zi, cu straiele uscate și de mână cu mătușa Irina, am mers acasă și predat părinților cu explicațiile necesare și cuvenite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Viața Românească. Deseori ne întâlneam la Național și în fumuarul teatrului schimbam impresii și vorbe simple. Acest profesor, Mateescu, a fost primul meu client pentru încercările de pictură. Văzând aduse de mine, la școală, mai multe schițe, a ales din grămadă una, o casă din marginea Iașului și dându-mi o monedă mare de argint, 5 lei, a spus: "Să fie cu noroc și să ajungi să vinzi sute de lucrări". Am fost foarte emoționat și nici acum, după patru decenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
vreau să întreprind, au început manevrele și pusul bețelor în roate. Succesul de public a fost foarte mare, presa a tăcut, nu a avut "ochi" să scrie. * În februarie 1940, îmi pregăteam expoziția, ramele aduse acasă și tablourile erau așezate grămadă. Înainte de a transporta lucrările la Ateneu, unde trebuia să fie expoziția, au venit la mine neanunțați doi oameni de statură mijlocie. Eram singur în casă, au intrat fără să bată la ușă și, fără o introducere explicativă, au cerut "să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
E doar un vagabont nocturn care scotocește prin gunoaie. Ea lua iarăși binoclul și privi cu atenție. Așa cum stătea aplecat, scormonind, pălăria îi proteja față, dar părea să fie un om inițiat, judecând după grația cu care mânuia brațele prin grămezile de gunoaie. - O fi vreun agent secret străin, zise ea. Știi, am studiat schemele tuturor agențiilor de spionaj din lume, toate au în capăt un căutător prin gunoaie. Nu există nicio excepție. El găsea că are geva comic în ea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de a pune cărțile pe față și cere deconspirarea celor care au contribuit la distrugerea unor destine. Ne alăturăm demersului, publicând În continuare numele călâilor de suflete și solicităm verificarea acestora de către autoritățile competente: locotenent colonel Roznovăț Ștefan, locotenent colonel Grămadă Mihai, general maior Alexie Ștefan, locotenent-colonel Diaconescu Gheorghe, lt. major Damaschin Gheorghe, lt. major Măriuței I., căpitan Negru, locotenent major Vieriu Valentin, locotenent Moraru Silvia. Acestora li se adaugă alți „antrenori” de copii turnători: plutonier major Vasile Huci, locotenent major
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de muncă forțată de la Coasta Galeș, unde am stat până la 26 aprilie 1953. Aici era cunoscut un tratament inuman specific gulagului comunist, aplicat de comandanții lagărului, Șerban și Dincă Ion, precum și de brigadierii Solomon și Dorneanu Ștefan și studentul reeducat Grămadă din Cluj. La un moment dat, am ajuns In brigadă condusă de numitul Chirondojan, acelasi individ care Imi persecutase părinții, pe când era activist de partid În comuna Stănișești, de lângă Burdusaci, unde aceștia locuiau. La 29 aprilie 1953, am ajuns În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în prima parte, să păstreze SF-ul în limitele realității noastre, cel mai sigur mod de a-l face credibil. New York-ul e așa cum îl știm, numai că e complet părăsit, iar iarba a năpădit bulevardele, mașinile stând claie peste grămadă, ca niște carcase de animale moarte-n câmp. În ciuda caprelor și a leilor moșiți prin CGI, care dau cam anapoda prin decor, această odisee a ultimului om rămas viu teafăr într-o metropolă distrusă de un virus, are o poezie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
pentr-un june/ Cinci mii, căci el posedă mai multe zile bune,/ Un mai bogat tezaur de fapte și iubiri/ Fac pagubă, prin moarte-i, sărmanei omeniri (I 5). La întâlnirea cu Iulia, Ovidiu observă că norii s-au adunat grămadă și ceru-i negru, dar interpretează acest semn drept favorabil, o dată ce întunericul le-ar proteja legătura de ochi răuvoitori (I 7). Deconspirarea Iuliei ca nepoată a lui August împiedică asasinatul, dar eșecul îl face pe Ibis să urzească un nou
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vorbirii înfoiate,/ împrăștie în lume frica. Corul o acuză pe Casandra că e în delir (aiurezi, smintită de un zeu) pentru ca apoi să-i ceară socoteală cu privire la sursa ei de inspirație : Cine-ți dezvăluie aceste/ nenorociri copleșitoare,/ venite de la zei grămadă,/ și te stârnește să ne cânți/ oracole ce înfioară ? Oamenii obișnuiți nu sunt în stare să descifreze corect cuvintele inspirate de o putere supranaturală : Un daimon plin de ură/ s-a năpustit asupra ta/ și te silește însuși el să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
acasă? De ce a fost aleasă varianta încurajării lenei, a veniturilor necuvenite, a forțării inflației și a deteriorării nivelului de viață a românilor cinstiți? Să fie oare interesul ascuns al celor ce declarau sus și tare că industria României este "o grămadă de fiare vechi", din care s-au îmbogățit elementele cele mai corupte ale minunatei noastre societăți. Mi-am permis în acele vremi tulburi să trimit conducerii țării o sugestie, de acolo de unde mă aflam. Am fost admonestat telefonic, să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
grădini, mese și vinuri, trăsuri și haine scumpe și sute de servitori, dar cu condiția să nu am niciodată cărți de citit, n-aș vrea să fiu rege. Mai bine aș vrea să fiu sărac într-o cocioabă cu o grămadă de cărți alături, decât rege căruia să nu-i placă să citească.” Thomas Macaulay 151. „Cele mai bune cărți nu sunt tocmai acelea care ne învață, ci acelea care ne fac a cugeta peste cele cuprinse în ele.” B. P.
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
ei de vizită. Scăpând de mica pacoste, se pregătește să taie mulțimea înot, ca pe un val, pentru a respira în fine mai ușor, dar un magrebian care vinde șaluri se apropie de ea, lăsându-și clienții să scotocească în grămada multicoloră de pe taraba lui: "V-a stropit din plin cu parfumul ăla care miroase a pișat de pisică târfa de Cléa." "Cléa o cheamă?" " Da, tocmai și-a deschis un butic luând exemplu de la un fost om de afaceri care
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
foamea îi aducea cu picioarele pe uscat și, ca din întâmplare, tocmai la ceasul când, în apropierea estuarului, pescarii, întorși cu prada lor, erau pe cale să pregătească borșul de pește, chiar acolo, pe plajă. Se așezau la masă, claie peste grămadă, sub un acoperiș de stuf sprijinit pe patru țăruși de salcâm, negeluiți, și mâncau cu linguri de lemn, dinaintea mării lipsite de suflu, orbitoare și depărtată ca un vis. Și atunci, veștile, cui îi mai păsa de vești? De altminteri
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
consum care se schimbă de mai multe ori pe zi. Clasele conducătoare sînt în marea lor majoritate beneficiarele acestei prăbușiri a mărcii, mai ales marii magnați ai industriei și ai finanțelor care pot să cumpere la un preț avantajos o grămadă de întreprinderi mici și mijlocii aflate în dificultate și să-și consolideze astfel o acumulare de capital deja foarte mare. În aceste condiții de mare instabilitate, tulburările politice sînt permanente: agitația muncitorilor din regiunile industriale Ruhr și Saxa, presiunea permanentă
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
sclaviei. Ei sînt cei cărora li se impune salariul în funcție de randament și primesc remunerațiile cele mai mici, cei care sînt primii dați afară de îndată de ce poate trece la înlocuirea acestor muncitori proveniți adesea din imigranți de dată recentă, formați "la grămadă" și fără nici un fel de cunoștințe tehnice. În sfîrșit, tot ei sînt cei care populează universul sordid al periferiilor urbane (la Paris, Lyon, Milano, Birmingham, Manchester, Hamburg etc.), unde trăiesc în "colibe" construite în grabă în mijlocul zonelor industriale înnegrite de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
modernism" sub toate formele sale, este tot atît de virulentă și aberantă. Și aici, regimul nu se mulțumește să scoată din biblioteci și să ardă în ruguri uriașe operele filosofilor și scriitorilor comuniști, socialiști și liberali. Se distrug claie peste grămadă lucrările lui Einstein, Freud, H.G. Wels, Gide, Proust, Voltaire, Romain Rolland și... Jack London! Chiar și "tovarășii de drum" susținători ai "revoluției conservatoare", chiar și Ernst Junger care în cartea sa Muncitorul fusese apărătorul unui socialism național apropiat de prima
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
poate presupune totuși că există o mutație în procesul de formare a identității și că sinele postmodern capătă un caracter tot mai multiplu, mai pasager și mai deschis schimbărilor. Pentru Jameson (1984:76), figura lui David Bowie privind fascinat o grămadă de televizoare a reprezentat una din imaginile reprezentative ale sinelui modern o imagine la care am putea adăuga figura împătimitului de televizor care comută rapid de pe un canal pe altul sau pe cea a "ciudatului" dependent de calculatorul său cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de la Colentina erea în septembrie petrecere: acolo se mânca vestitul ficat de bivol și tot atât de vestitele frigărui amestecate cu ficat, rinichi, mușchi etc. Într-o frumoasă duminică, plină de soare, luăm o trăsură și ne așezăm în ea claie peste grămadă: Panu, Caragiale, Mirescu, profesor de matematici, Ioan Suchianu, profesor de latină, Emil Frunzescu, redactor la Lupta și eu. Ajungem. De la început ne lovește mirosul, un miros greoi de sânge proaspăt și de carne. Mese în toate părțile, pe farfurii de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]