6,001 matches
-
Ș-apoi încă când te ajunge, la zecimi de ani în vârst ă însuși Bacus nu se-oprește de-a fura câte un pahar. Și cu el aleargă ndată în Olimp pe sacră crustă Dând la zei câte-olecuțică să-l guste ca pe un nectar . Nu lipsite de interes sunt și descrierile autorului în ce privește vestimentația marilor doamne ce făceau parte din marea societate cotnăreană, desigur rod al veniturilor substanțiale obținute din celebrele podgorii de sorginte domnească și nu numai. Iată câteva
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o să-ți fie sufletul amar, Sătul de-atâta bine și nebine, Peste nimicul focului din tine Să torni o picătură de Cotnar! Când o să fie pace la hotar, Sau va veni urgie peste țară. Pentru izbândă, soartă sau povară Să guști o picătură de Cotnar! Când o să dai cu cel din urmă zar Și alte lumi se vor ivi în cale, La masa adevărurilor tale S-aduci și-o picătură de Cotnar! MIHAI OGRINJI ȘI IOAN NEAMȚU Autorii volumului „Sub Zodia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-mi vâr eu coada-n baltă? Și mai ales că stă să-nghețe, în cursul acestei diminețe. Dar nu-i nimic Domnia ta, Căci coada eu îți voi salva. Iar când va fi plină de pește O să trăim împărătește. Și vom gusta, voi, boieri mari, Câte-o ulcică de Cotnari. MIHAIL SADOVEANU Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcan i - d. 1 9 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat unul dintre
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lor în casa cea mică, lămuri ea cu umilință, plecându-se către beizade Alecu. - Dar șătrarul Lăzărel, unde-i? - Vine și dumnealui numaidecât, măria ta, după ce tocmește cele de cuviință. Vă rog să nu vă su părați ș i să gustați puțin din ce se găsește gata, până ce aducem altele. Șătrăreasa se retrase în grabă. Domnul abate de Maren ne înțelegea că au loc jertfe și încep oficii culinare. Îi reveniră mai mult sub limbă decât în imaginație savuroase rețete d
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de acele legume usturătoare, bune numai în compoziții de sosuri, se îndoia că va avea parte să vadă înaintea-i o bunătate de pasăre domestică măcar străpun să de țiglă și rumenită în ton de aur vechi. Se hotărî să guste întâi vinul. Era un vin acruț, pe care l prețui de puțină v aloare. Oftă după obicei, căci avea inima cam grasă și se în toarse cu o figură destul de jalnică spre însoțitorii săi. Ei nu păreau impresionați de frugalitatea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o complicație întreagă în care intră și foamea, setea și truda. Pregătindu-și gustarea după metoda oșteanului, o înghiți și se miră: - Pâine, ceapă și filosofie: bun lucru! - Cu condiție să nu fie prea des, adause Ruse t. De Marenne gustă din nou vinul și-l aprobă cu desăvârșită îngăduință. Atunci, pășind cuviincios, se înfățișă oaspeților săi și dumnealui șătrarul Lăzărel Griga. E ra cu capul gol și cu pletele pieptănate. Ochii și-i stropise cu apă rece. Se închină către
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Domnul de Marenne primi în nări mireasma și ochii i se înduioșa ră. - Poftiți, șopti gospodina, cu fruntea plecată, împărțind linguri albe de lemn de paltin și ieși de înd ată cu f emeile. Șătrarul aștepta să-și vadă musafirii gustând. Când observă pe fața lui ava Paul ceea ce aștepta și ceea ce dorea, rânji ușor în colțul stâng al gurii, între țepii de arici ai bărbii, însă nu cu înfruntare. Așteptă pe franțuz să-și deie părerea în limba lui străină
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
precum știe prietenia pe care am legat-o. „Am - zice el - în niște ulcioare bine smălțuite și bine pecetluite, cu ceară, un vin vechi de la părintele meu. Care vin mie mult îmi place. Vreau să ți dau din el, ca, gustând câteodată, să-ți aduci aminte de mine. Acest vin - zicea Matiaș - are asemenea putere într însul încât când vrea vlădica nostru cel bătr ân de la Cotnari să slujească, apoi bea numai un pahar - și se poate scula și sluji. Altfel
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dând deocamdată la o parte vinul cel tânăr și fără putere. - Foarte bine și foarte frumos! răspunse cu tărie beizade Alecu. Cum oi spune vestea bună lui ava Paul, el are să te binecuvânteze. - întăi să aduc un urcior să-l gustăm... răspunse, cumpănit, șătrarul. Iar pentru binecuvântare să mă leși, măria ta, s aduc pe popa nostru Nicoară, moșul meu după m am ă. Griga ieși și se întoarse curând c un urcior smălțuit verde cu care împingea dintr o lature
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se sfințiră și se limpeziră. - Binecuvântează părinte! grăbi șătrarul pe p opa Nico ară. - Binecuvântează, Doamne, masa aceasta! Cuvântă părintele, făcând cu dreapta semnul crucii as upra buc atelor. De Marenne înclină o clipă fruntea în fața se mnului; apoi mai gustă odată: - A!a!a! făcu el pe trei tonuri diferite și b inecuvân tă și el: Bonum fuit istud, optimum hoc est! - Ce zice papistașul? întrebă popa Nicoară. - Zice că n a fost rău nici celălalt, dar decât aista altul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și prețuia în vârful limbii și-n nări noblețea anilor vinului de la Cotnari. Domnul abate de Marenne împingea plăcerea și mai departe: sim țind în el năvală de sentimente de recunoștință, și le înfrâna și tăcea într-o reculegere pioasă, gustând necontenit, puțint el și de licat. într-această primă parte a ospățului, răzășița lui Griga intră cu claponii în țiglă. Atunci și Griga s e duse l a beciul lui și mai aduse un urcior pecetluit. Cu rânduială ș i
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
răsuciră în două poziții felurite și călătoriră spre visuri. Șătrarul făcu lui Tur culeț se mn spre ei, cu ochiul stâng și cu colțul gurii încrețit disprețuitor. Artiștii pământeni puteau hăuli în voie. Îi asculta părintele Nicoară, mâncând încă și gustând cu îndărătnicie din v inul str ămoșesc. * Acest fragment de roman nu e singurul spațiu din creația sa, în care slobozește aprecieri despre vinul de Cotnari. Mihail Sadoveanu va prefața lucrarea Cotnari a Elenei Heruveanu, pe care o reproducem în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
produc, inclusiv Cotnari ul și Hu șii. Inginerul dr. prof. Nicolae Vasilescu și ing. Aglaia Va silescu în cartea lor AGRICULTURA îN PROVERBE ȘI CUGETĂRI (editura Vasiliana/98, 2008) oferă multe pagini vinului de Cotnari și personalităților care l-au gustat, au făcut știință și literatură despre pregătirea, păstrarea și calitățile lui ca aliment și medicament... Zestrea muzeistică de la COTNARI nu poate să nu cuprindă - cum există la Huși - o evidență a prezenței vizitatorilor care în CARTEA DE ONOARE își înscriu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pregătire ecială a coloanei vertebrale de dezvoltare a musculaturii paravertebrale, a usculaturii fesiere și a abdomenului. ăritura în înălțime cu răsturnare dorsală a determinat înlăturarea procedeului de ritură cu rostogolire ventrală, prin eficiență bineînțeles și este o săritură ectaculoasă și “gustată” mult de spectatori. Pe parcursul învățării, consolidării și perfecționării tehnice apar o serie de reșeli frecvente care trebuie să fie eliminate. În tabelul 28 sunt sistematizate rincipalele categorii de greșeli. Proiectarea unității de învățare “săritura în înălțime” are următorul conținut specific
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
frumoase de pe planetă. Următoarea oprire fu pe o altă planetă, a Dulciurilor, unde totul era din ciocolată. Alice fu uimită de ceea ce văzu : cărțile, copacii, locuințele, totul era din ciocolată. Se uită la cărticica ei, vrând să întrebe dacă poate gusta un măr de ciocolată, dar cartea îi făcu semn să nu se atingă de nimic. Călătoria era aproape de sfârșit, iar Alice rugă cărticica să-i dea o amintire a acestei călătorii în universul cărților. Cartea îi dădu o mică cărticică
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
este indicată în stări depresive și în boli degenerative. Pentru cei ce se indoiesc de eficiența procedeului, o experiență interesantă ar fi aceea de a solariza câteva pahare mici de apă, fiecare cu o culoare diferită, și apoi a se gusta din pahare. Se va constata că gustul apei diferă, ceea ce certifică faptul că există încărcări energetice diferite care sunt transmise apei de către culori. 3. Cromopunctura Este o practică terapeutică mai puțin cunoscută, care utilizează lumina colorată proiectată asupra punctelor de
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
și poate în ședințele interminabile la care voi fi nevoit să iau parte. Viața de pacient întrun sanatoriu nu e prea grozavă, însă e posibil să-mi placă. Mereu mi-am dorit liniște și de acum am tot timpul să gust din felurile ei; oricum aici este pregătită destul de bine, iar designul farfuriei în care este servită e destul de bine realizat, e atractiv. Aș încerca să-mi amintesc ceva din trecutul meu, pentru că pentru prima dată aș vrea să știu cum
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
de puținele momente pe care li le dă natura: îndată ce pot simți plăcerea de a trăi, faceți-i să se bucure de ea; procedați astfel ca, în orice ceas i-ar chema Dumnezeu, ei să nu moară fără să fi gustat viața."126 Descoperind "lumea" copilului și subliniind rolul decisiv al educației și răspunderea ei în formarea personalității umane, Rousseau a dat un imbold puternic noii orientări progresiste a educației moderne. Apropiind-o de activitate și de viață, el a fixat
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
tîrziu, după vîrsta de 15 ani. Școala viitorului, așa cum o visează ea, ar trebui să fie nu o clădire, ci o podgorie "unde profesorii ar avea datoria să ridice strugurii pînă la buzele copiilor, în loc ca aceștia să trebuiască să guste, ca astăzi, un must mult diluat de civilizație"256. În școală trebuie să li se dea elevilor, prin propria lor activitate (afirmație ce o contrazice pe cea anterioară cu imaginea strugurilor ridicați la buzele lor!), numai acele noțiuni indispensabile, care
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
și situația din Biblie unde se vorbește, de asemenea, despre opțiunea omului de a cunoaște binele și răul și imposibilitatea de a se abține să pășească în sfera răului. Pășind în afara promisiunii lui Dumnezeu, omul face un pas lateral și gustă din puterea creatorului său, cu gândul și iluzia că-l poate ajunge și înțelege. Biblia descrie momentul (FACEREA): "În ziua când Domnul Dumnezeu a făcut cerul și pământul, pe pământ încă nu era niciun copăcel, și nicio buruiană încă nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
evoluție. Lucrurile nu stau așa. Este vorba aici despre o evoluție firească, în tot ceea ce putem numi apariția lui homo aeconomicus. Prin producția de bunuri "... un număr tot mai mare de persoane au beneficiat de succes..."242. Omul începe să guste cu putere din roadele muncii sale și să facă legătura între muncă (efort), rezultatele muncii, valorificarea rezultatelor muncii, satisfacțiile legate de muncă și de valorificarea rezultatelor muncii. Omul social este omul care cooperează. Cooperarea devine opusul egoismului și complementara individualismului
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
era plecat. Omul avea de vânzare un frigider și noi l-am vândut mai scump decât fixase el prețul, așa că am mai avut o vreme bani. Dar, încetul cu încetul, fondurile s-au subțiat de tot. Un timp am trăit gustând din alimente prin piețele capitalei și dormind în Grădina Botanică. Mergeam în piață și întrebam: „Cu cât dai smântâna?”. „Cu atâta.” O gustam și nu, „că e proastă”. „Ia mai gustă, să vezi că nu e proastă!” Și așa mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
o vreme bani. Dar, încetul cu încetul, fondurile s-au subțiat de tot. Un timp am trăit gustând din alimente prin piețele capitalei și dormind în Grădina Botanică. Mergeam în piață și întrebam: „Cu cât dai smântâna?”. „Cu atâta.” O gustam și nu, „că e proastă”. „Ia mai gustă, să vezi că nu e proastă!” Și așa mai departe. Apoi ne-am zis să ne orientăm spre furat. Amândoi. N-am ajuns să furăm, dar ne spuneam că asta e soluția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
s-au subțiat de tot. Un timp am trăit gustând din alimente prin piețele capitalei și dormind în Grădina Botanică. Mergeam în piață și întrebam: „Cu cât dai smântâna?”. „Cu atâta.” O gustam și nu, „că e proastă”. „Ia mai gustă, să vezi că nu e proastă!” Și așa mai departe. Apoi ne-am zis să ne orientăm spre furat. Amândoi. N-am ajuns să furăm, dar ne spuneam că asta e soluția. Mi-aduc aminte că ne tot învârteam prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
cânte, sau, cel puțin, îi luminează intelectul. Mai important este însă efectul transformării generând șocul stării de conștiință, care îl face pe cititor conștient. Deși oamenii au dintotdeauna cinci simțuri, aceștia nu văd cu adevărat, nu aud, nu pipăie, nu gustă, nu simt ce e în interiorul lor și dincolo de ei. Poezia produce o stare de înțelegere, lăsându-l pe cititor să conștientizeze cu adevărat ce se află acolo. Oscar Wilde scria că "Întreaga artă este cu desăvârșire inutilă". Prin urmare, Poezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]