5,192 matches
-
de retribuire, săraci relativ), populația din gospodării fără persoane ocupate (total și săraci relativ), șomaj (BIM, scurtă și lungă durată, variație regională) Șomaj (BIM, scurtă, lungă și foarte lungă durată, variație regională), populație din gospodăriile fără persoane ocupate Sărăcie și inegalitate Polarizare (raport între chintile, 5 și 1); sărăcie relativă (anuală și persistentă) Sărăcie relativă (prag de 40%, 50%, 60% și 70% din venitul median, față de un prag ancorat în timp, sărăcie persistentă), nivelul pragului de sărăcie relativă, inegalitate (Gini), polarizare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Sărăcie și inegalitate Polarizare (raport între chintile, 5 și 1); sărăcie relativă (anuală și persistentă) Sărăcie relativă (prag de 40%, 50%, 60% și 70% din venitul median, față de un prag ancorat în timp, sărăcie persistentă), nivelul pragului de sărăcie relativă, inegalitate (Gini), polarizare (raport între chintile, 5 și 1, și raport între decile, 10 și 1), valoarea pragului de sărăcie relativă, distanța (medie și mediană) a săracilor relativ față de pragul sărăciei Sărăcie relativă (prag de 40%, 50%, 60% și 70% din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și 1), valoarea pragului de sărăcie relativă, distanța (medie și mediană) a săracilor relativ față de pragul sărăciei Sărăcie relativă (prag de 40%, 50%, 60% și 70% din venitul median, față de un prag ancorat în timp, sărăcie persistentă, înainte de transferurile sociale), inegalitate (Gini), polarizare (raport între chintile, 5 și 1), distanța (mediană) a săracilor relativ față de pragul sărăciei Educație Participare la educația permanentă, abandon timpuriu al școlii Abandon timpuriu al școlii, adulți care au absolvit cel mult gimnaziul Abandon timpuriu al școlii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dimensiuni, subdimensiuni și caracteristici surprinse prin indicatorii de incluziune socială specifici pentru România Dimensiune Subdimensiune Indicatori de incluziune la nivel național Set 3 suplimentar seturilor 1 și 2 UE (Laeken) Indicatori de incluziune socială la nivel județean Resurse Sărăcie și inegalitate - în funcție de cheltuielile de consum ale populației Sărăcie și sărăcie severă (prag „absolut”), distanța medie a săracilor față de pragul sărăciei și cel al sărăciei severe, ponderea consumului alimentar și ponderea consumului de servicii în cheltuielile de consum, inegalitate (Gini), polarizare (ponderea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Resurse Sărăcie și inegalitate - în funcție de cheltuielile de consum ale populației Sărăcie și sărăcie severă (prag „absolut”), distanța medie a săracilor față de pragul sărăciei și cel al sărăciei severe, ponderea consumului alimentar și ponderea consumului de servicii în cheltuielile de consum, inegalitate (Gini), polarizare (ponderea în consum a decilelor 10 și 1 și raportul dintre decile), sărăcie la pragul de doi dolari PPC pe persoană pe zi Transferuri sociale Ponderea transferurilor sociale (cu și fără pensii) în veniturile totale, sărăcie și sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe toate dimensiunile (economică, socială, de mediu etc.), ci acoperă în special dimensiunea socială; seturile de indicatori de incluziune specifici la nivel național și județean propun dimensiuni suplimentare față de setul la nivel european; în timp ce dimensiunile ocupării și resurselor (sărăciei și inegalității) sunt suprareprezentate la nivel european, la nivel național există un echilibru mai ridicat între dimensiuni; numărul de indicatori la nivel național și județean este mai ridicat comparativ cu nivelul european, ca urmare a nevoii de informare pentru o varietate mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
isbn><call-num>Jefferson or Adams Bldg General or Area Studies Reading Rms HC59.7 .H26513 1990</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(1990), depășirea indicatorilor economici reprezintă o țintă pentru mulți dintre cei care au propus măsuri alternative. „Preocupările pentru inegalitate, degradarea mediului înconjurător, prăbușirea structurii sociale a societății și investițiile în generația viitoare și infrastructură au condus la o largă insatisfacție în ce privește Produsul Intern Brut ca scop unilateral.” ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Greenwood</Author><Year>2004</Year><RecNum
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
servicii și instituții destinate îngrijirii, protecției și promovării drepturilor tuturor copiilor și la asigurarea funcționării adecvate a acestui sistem”. Finanțarea și controlul utilizării fondurilor sunt asigurate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului. În mod obișnuit, referirea la nivelurile de inegalitate implică raportarea la distribuția veniturilor. Dat fiind faptul că în multe situații problema inegalităților se pune în raport cu nivelul de trai al populației unii metodologi consideră mai potrivită măsurarea nivelului cheltuielilor de consum și a modului în care acestea se distribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
funcționării adecvate a acestui sistem”. Finanțarea și controlul utilizării fondurilor sunt asigurate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului. În mod obișnuit, referirea la nivelurile de inegalitate implică raportarea la distribuția veniturilor. Dat fiind faptul că în multe situații problema inegalităților se pune în raport cu nivelul de trai al populației unii metodologi consideră mai potrivită măsurarea nivelului cheltuielilor de consum și a modului în care acestea se distribuie în cadrul populației. Din acest motiv, se precizează de fiecare dată dacă indicatorii de inegalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inegalităților se pune în raport cu nivelul de trai al populației unii metodologi consideră mai potrivită măsurarea nivelului cheltuielilor de consum și a modului în care acestea se distribuie în cadrul populației. Din acest motiv, se precizează de fiecare dată dacă indicatorii de inegalitate se calculează pe baza veniturilor sau a consumului. În tabelul 2 această indicație este dată în coloana *). Este acceptat faptul că dispersia cheltuielilor de consum la nivelul unei comunități e mai mică decât cea a veniturilor, pentru că reflectă satisfacerea unor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
faptul că dispersia cheltuielilor de consum la nivelul unei comunități e mai mică decât cea a veniturilor, pentru că reflectă satisfacerea unor nevoi, relativ aceleași într-un spațiu și moment date, și nu potențialul de câștig. Din acest motiv, indicii de inegalitate calculați pe baza cheltuielilor sunt mai mici (indicând o distribuție mai omogenă/egalitară) decât cea a veniturilor și mai constanți în timp. Indicii Gini iau valori între 0 (situația ipotetică de egalitate perfectă, în care indivizii dețin fiecare același nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indicând o distribuție mai omogenă/egalitară) decât cea a veniturilor și mai constanți în timp. Indicii Gini iau valori între 0 (situația ipotetică de egalitate perfectă, în care indivizii dețin fiecare același nivel de venit) și 100 (situația ipotetică de inegalitate absolută, în care întregul venit din societate se află în mâinile unei singure persoane). O mai bună înțelegere a modului inegal în care se distribuie venitul disponibil la nivel național între locuitorii unei țări, fiind procedural mai transparentă, o oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru creșterea gradului de participare la educație Strategia națională „Acțiunea Comunitară”, aprobată în anul 2004 Strategia de relansare a educației în mediul rural, aprobată în anul 2001 Strategia de Descentralizare a Învățământului Preuniversitar, elaborată în anul 2005 Tabelul 3. Evoluția inegalităților - indicele Gini pentru venituri 1989 1995 2001 creștere 2001-1989, % din nivelul din 1989 Republica Cehă 0,198 0,216 0,237 0,20 Ungaria 0,225 0,242 0,272 0,21 Polonia 0,275 0,321 0,341 0
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
primară, secundară și specială). Desigur, la acesta frecventau copiii proveniți din familiile privilegiate socioeconomic, școlile private acționând ca mecanisme educaționale de segregare socială cu efecte pe termen lung atât în privința conservării diferențelor de statut cât și în reproducerea structurală a inegalităților consfințite social. Toate datele indică un angajament statal în procesul de edificare a unui învățământ public de masă în bazele principiilor statuate de legea instrucțiunii. Consolidarea sistemului nu a fost, însă, privat de dificultăți. Departe de a fi un marș
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
43 Ardeal 2.392 2.767 455.397 296.95216 40 Bucovina 179 500 35.135 60 Basarabia 94 Total 7.915 12.118 Sursa: C. Angelescu (1939, p. 7) Situația reflectată de datele statistice indică o puternică diversitate și inegalități flagrante între cele patru regiuni istorice alipite în noul stat românesc. În Ardeal, unde exista cea mai veche tradiție educațională, cu rădăcini întinse până la Maria Tereza și politicile sale imperiale de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, rata analfabetismului era cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2002, p. 24). Egalitatea, libertatea, fraternitatea sunt denunțate ca "o treime de mari neadevăruri poate cele mai mari dintre toate câte au trecut vreodată prin mintea omenească" (pp. 35-36). Postulatul egalității sociale este o vădită violare a principiului natural al inegalității. Egalitatea există numai ca noțiune geometrică, imposibil de înfăptuit în natura esențialmente și iremediabil inegală și ierarhizată. Din acest motiv, încercarea filosofilor politici de a-l împământeni ca bază a organizării sociale este, din capul locului, damnată eșecului, la fel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
compania unor nume precum cele ale lui Benito Mussolini și Georges Sorel care au suferit la rândul lor maxima transformare a convingerilor politice de la o extremă (stânga) la alta (dreapta). Antipatriotul arhetipal, denunțătorul "patriei" ca nimic altceva decât "o monstruoasă inegalitate socială, nerușinata exploatare a unei națiuni de către o clasă privilegiată" (Hervé, 1910, p. 30), s-a metamorfozat apostatic în adoratorul pătimaș al patriei în pericol (cartea post-sentențială, publicată în 1914, care a purtat marca dramaticei restructurări a convingerilor sale politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționaliste la arderea pe rug: Într-adevăr, rugul este cel pe care noi, ca toți ereticii, îl merităm: noi, cei ce suntem ereticii religiei patriotice" (Hervé, 1905, f.p.). Patria obiectul de venerație al bunilor patrioți nu este decât o "monstruoasă inegalitate socială, o monstruoasă exploatare a omului de către om" (ibidem). Nu există decât două patrii pe lume: patria capitaliștilor, a burgheziei și a privilegiaților sorții, cei care se delectează într-un continuu banchet al vieții, și patria proletarilor, a exploataților și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Doar că, așa cum a observat și analistul T. Gallagher (2004), guvernarea Năstase a excelat în aplicarea paradigmei "formelor fără fond", un adevărat "brand românesc" (Schifirneț, 2007). Efectul pervers al finanțărilor pre- aderare deturnate de oligarhia românească a constat în amplificarea inegalităților socio-economice într-o societate oricum deja polarizată. În ciuda tuturor acestor sincope interne pe plan socio-economic, elita politică a repurtat totuși succese importante pe plan extern. Pe 29 martie 2004 România a fost acceptată în NATO, iar la 1 ianuarie 2007
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tranziție interminabilă, stabilitatea ocupațională și siguranța locului de muncă, protecția socială oferită de statul paternalist și omogenitatea socioeconomică apăreau pentru românii afectați cel mai puternic de dificultățile vieții postcomuniste ca repere pierdute într-o lume actuală marcată de imprevizibilitate și inegalitate flagrantă. Reacția nostalgică apare ca fiind un răspuns adaptativ de pozitivare retrospectivă a trecutului în condițiile unui prezent perceput ca degradant în raport cu viața dificilă, dar previzibilă, din comunism. Narativa anticomunistă elaborată de Raportul Tismăneanu se lovește frontal de o "rezistență
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
A.S.) și gospodării agricole colective (G.A.C. devenite, ulterior, C.A.P. Cooperative Agricole de Producție). Împotriva țăranilor care se opuneau colectivizării au fost luate măsuri de represiuni: confiscări, amenințări, arestări, deportări etc. Comuniștii motivau colectivizarea prin: lichidarea înapoierii agriculturii; lichidarea inegalităților sociale (lichidarea chiaburilor, adică a țăranilor bogați); Colectivizarea a avut următoarele consecințe: dezechilibru demografic; a scăzut interesul pentru munca câmpului; a scăzut producția agricolă; Pentru depășirea crizei alimentare s-a aplicat un program de alimentație rațională. c) Economia românească după
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
au fost organizate la nivel național cele 16 zile de activism împotriva violenței asupra femeii. ... Caracterul neunitar al jurisprudenței, accesul greoi al victimei la servicii de asistență juridică adecvate, toleranța și acceptarea socială crescută față de comportamentele violente din familie, perpetuarea inegalității dintre sexe, statistici diferite, uneori greu de comparat, numărul mic de adăposturi, de centre de consiliere pentru victime și de centre de asistență pentru agresorii familiali raportat la nevoile comunității, lipsa măsurilor preventive (ordinul de protecție și restricție), precum și lipsa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247009_a_248338]
-
postaderare", cu suma de 222 mii lei, credite bugetare și credite de angajament, pentru Fondul Român de Dezvoltare Socială, operator de program pentru Programul "RO10 - Copii și tineri aflați în situații de risc și inițiative locale și regionale pentru reducerea inegalităților naționale și pentru promovarea incluziunii sociale", în cadrul Mecanismului financiar al Spațiului Economic European 2009-2014. (2) Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice să introducă pentru Fondul Român de Dezvoltare Socială, operator de program în cadrul Mecanismului financiar al Spațiului Economic European 2009-2014, Programul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253913_a_255242]
-
autorizează Ministerul Finanțelor Publice să introducă pentru Fondul Român de Dezvoltare Socială, operator de program în cadrul Mecanismului financiar al Spațiului Economic European 2009-2014, Programul "RO10 - Copii și tineri aflați în situații de risc și inițiative locale și regionale pentru reducerea inegalităților naționale și pentru promovarea incluziunii sociale", în anexa nr. 3/16/25 "Fișa finanțării programelor aferente Politicii de Coeziune a U.E., Politicii Agricole Comune și de Pescuit și a altor facilități și instrumente postaderare". ... Articolul 20 Se autorizează Ministerul Finanțelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253913_a_255242]
-
postaderare", cu suma de 222 mii lei, credite bugetare și credite de angajament, pentru Fondul Român de Dezvoltare Socială, operator de program pentru Programul "RO10 - Copii și tineri aflați în situații de risc și inițiative locale și regionale pentru reducerea inegalităților naționale și pentru promovarea incluziunii sociale", în cadrul Mecanismului financiar al Spațiului Economic European 2009-2014. (2) Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice să introducă pentru Fondul Român de Dezvoltare Socială, operator de program în cadrul Mecanismului financiar al Spațiului Economic European 2009-2014, Programul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/256939_a_258268]