6,649 matches
-
aurului sau argintului și pietrei, care poartă amprenta artei și imaginației omenești 51. De o altă natură este cunoașterea credinței care presupune o întâlnire per‑ sonală cu Dumnezeu în Isus Cristos; totuși și această cunoaștere își poate găsi sprijin și intuiția artistică. Ca atare orice formă autentică de artă este o cale de acces spre realitatea cea mai profundă a omului și constituie o apropiere de orizontul credinței în care istoria își află interpretarea sa desăvârșită. Acesta este motivul pentru care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Cristos, Biserica are nevoie de artă; ea trebuie să transforme în formule palpabile ceea ce în sine este insesi‑ zabil. Ori arta are o capacitate aparte de a culege și transmite mesajul, tradu‑ cându‑l în culori, forme, sunete care ajută intuiția celui care privește sau as‑ cultă. Dar arta are nevoie de Biserică? Întrebarea este provocatoare; în realitate, dacă este înțeleasă în sensul corect, are o motivație legitimă și profundă pen‑ tru că așa cum am văzut, o mare sursă de inspirație
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de conștiință manifestată de spiritul creator și, în același timp, reflectă cu evidență tendințele socio-culturale ale vieții contemporane în care aceasta se produce. În același timp, artistul, ca spirit vizionar al societății din care provine, se distinge prin acea remarcabilă „intuiție a valorilor”, tinzând spre depășirea experienței reale și transcendența spre o nouă dimensiune estetică, care, în mod implicit, aduce cu sine o nouă viziune asupra lumii. Refuzând atitudinea patetică și sentimentală a egocentrismului afirmat de estetica romantică, Claude Debussy își
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
auditorului. Debussy atribuie muzicii sale o putere expresivă aflată în strânsă legătură cu spațiul poetic, în care sentimentul primează. Dar, legătura evocatoare ce se stabilește între simbolul poetic și cel sonor se va impune într-o zonă afectivă, sub forma intuiției. Intenția de a comunica cu lumea exterioară a sentimentelor prin intermediul impresiilor provenite din lumea senzorială definește capacitatea intuitivă și sensibilă a artei sale. Spirit receptiv la tendințele estetice ale epocii, Debussy a conștientizat de timpuriu importanța cunoașterii și aprofundării valorilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Manuel de Falla aprecia în mod deosebit autenticitatea inspirației acestor pagini muzicale, considerând a fi impregnate de cea mai concentrată și rafinată atmosferă a tărâmurilor andaluze. În pofida mărturiilor biografice ce atestă faptul că Debussy nu ar fi vizitat niciodată Spania, intuiția sa de geniu scoate la iveală un întreg caleidoscop de imagini, ce reușește să proiecteze cu veridicitate spațiul maur, cu atmosfera sa languroasă și senzuală, întreruptă adesea cu impetuozitate de ritmul înfocat al habanerei. Investind acest element cu o reală
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
au creat și ei o a doua lume” prin artă, iar un ilustru exponent în acest domeniu a fost Michelangelo. Ștefan Tamaș Prefață INTRODUCERE Lucrarea prezentă se dorește a fi o incursiune în fenomenul artistic numit Michelangelo, unde frumosul și intuiția sunt văzute și înțelese prin ochii po‑ eților, filosofilor și oamenilor de artă deopotrivă pictori, sculptori etc. iubitori de fru musețe și sublim, care trăiesc mereu însoțiți de uimire. Dacă în fața unei opere de artă ne mulțumim cu o simplă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
cu aproximativ cinci mii de ani7. Elementul de noutate propus va fi dezvoltat spre sfârșitul lucrării și constă în explicarea teoretică a înțelegerii operei de artă renascentiste, mai ales a modului ei de raportare la modernitate cât și a utilității intuiției umane care îi oferă valențe noi în creștinism. Mesajul biblic al lui Michelangelo are un rol covârșitor asupra artiștilor contemporani și asupra celor care vor apărea în timp pentru a exprima ceea ce Dumnezeu vrea să transmită prin operele lor. Fericitul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
aurului sau argintului și pietrei, care poartă amprenta artei și imaginației omenești 51. De o altă natură este cunoașterea credinței care presupune o întâlnire per‑ sonală cu Dumnezeu în Isus Cristos; totuși și această cunoaștere își poate găsi sprijin și intuiția artistică. Ca atare orice formă autentică de artă este o cale de acces spre realitatea cea mai profundă a omului și constituie o apropiere de orizontul credinței în care istoria își află interpretarea sa desăvârșită. Acesta este motivul pentru care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Cristos, Biserica are nevoie de artă; ea trebuie să transforme în formule palpabile ceea ce în sine este insesi‑ zabil. Ori arta are o capacitate aparte de a culege și transmite mesajul, tradu‑ cându‑l în culori, forme, sunete care ajută intuiția celui care privește sau as‑ cultă. Dar arta are nevoie de Biserică? Întrebarea este provocatoare; în realitate, dacă este înțeleasă în sensul corect, are o motivație legitimă și profundă pen‑ tru că așa cum am văzut, o mare sursă de inspirație
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
transferabile, îi privează, până la urmă, pe elevi de libertatea perceperii și relaționării firești a diferitelor elemente. Am uitat, astfel, plăcerea și bucuria învățării. Pentru că procesul cunoașterii, oricât de exigent ar fi, dacă e lipsit de naturalețe, de joc și de intuiții fulgeratoare, nu mai este creator, generator de noi valențe, ci sterp, trist, autarhic. Din ce în ce mai mult, copiii noștri se plictisesc la școală, iar studenții dormitează prin amfiteatre, nemaivorbind de faptul că, odată «aruncați» pe o piață a muncii, descoperă o realitate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de curățare prealabilă a terenului, epuizând mai întâi aspectul teribil și grotesc, stupid și spăimos al diavolului, căruia Dănilă îi vine de hac cu mijloace pe care îndrăznim să le numim intelectuale. Sunt mijloace de chibzuire, de meditație și de intuiție, care, valabile în lumea țărănească, sunt coextensive prin transfer simbolic și legitim, tuturor lumilor. De aceea, afirmăm că Dănilă se folosește de arme intelectuale, directe, sintetice, succinte, pur calitative, în lumina și temperatura cărora Satana se topește ca ceara pe
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lui Leconte de Lisle “de a fi grupat in jurul tău un cenaclu... tineri poeți care îl admiră pe bună dreptate și care îl imită cât pot mai bine”. Într-o prezentare a grupului, Mendes a surprins cu o fină intuiție caracterul omogen al mișcării, ca și contradicțiile ei:”n-au existat poeți mai uniți sufletește, dar mai diferiți prin idei și expresie. Toți detestau banalitatea, incoerența ideii, lipsa de corectitudine a cuvântului. A existat o mare divergență între poeții parnasieni
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
extraspectiv”, de orientare în primul rând filologică, frecvent întâlnit până astăzi în Europa; pe de altă parte, tipul „introspectiv” care ține seama și de aspectele fiziologice și psihologice ale domeniului de investigat, și care se bazează episodic pe propria-i intuiție. India joacă un rol important în conștiința lumii occidentale. După Eliade, gândirea indiană putea să intereseze Europa sub trei aspecte: mai întâi tratarea feluritelor determinări ale omului, apoi elaborarea problemei temporalității și a istoricității umane și, în fine, căutarea unei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
își intinula una din operele sale, explicând viziunea de la bun început, La vida es sueño (Viața este vis). Visul a fost mereu confundat cu starea de adormire și interpretat ca opus stării de trezire. Omul are , pe calea visului, revelații, intuiții, descoperiri surprinzătoare. Visul este, neîndoielnic, un veritabil drum de cunoaștere. Se stinge lumina exterioară și se vede mai bine lumina interioară. Nu este nicidecum vorba de un somn, de o adormire echivalente cu o cădere ăn profan ca într-o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ca să-și cumpere alții mai mici și un car. Drumul cunoașterii, constituit ca topos al devenirii spirituale, parcurs de Dănilă, are trei etape: etapa cunoașterii senzoriale sau empirice, redată prin motivul trocurilor dezavantajoase, etapa cunoașterii intuitive, soldată cu deschiderea ochiului intuiției, și etapa cunoașterii gnoseologice, asociată cu motivul probelor inițiatice. în prima etapă a drumului cunoașterii, Dănilă nu știe să facă diferența între calitate și cantitate, aproape și departe, bine și rău, adevărat și fals, concret și abstract, esență și aparență
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai uimitoare istețime (e singurul troc care îi reușește, marele troc al vieții sale). Fiecare element al trocului poate fi interpretat simbolic, pentru desemnarea involuției în plan material, dar și ilustrarea evoluției în planul vieții spirituale, finalizată cu deschiderea ochiului intuiției: „Da’ de-acum, am prins eu la minte!”. Dacă vom împrumuta unui element al trocului, zgomotul gânsacului, o conotație simbolico-metaforică prin trimiterile pe care le putem face la motivul lebedei (asociat cântecului acesteia), atunci acel simbol anunță „moartea lumii materiale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
capătă, pe de o parte, substanță filosofică, iar pe de alta, modalități specifice de realizare. În plan european, conceptul se alimentează din cele mai recente teorii filosofice, fundamentale fiind intuiționismul lui Henri Bergson și fenomenologia lui Edmund Husserl. După Bergson intuiția este o capacitate umană irațională superioară inteligenței, de a sesiza esența realității și, mai ales, a trăirilor omenești. Husserl afirmă că obiectul cunoașterii reprezintă formele ideale suprasensibile ce alcătuiesc domeniul subiectiv al „conștiinței pure”. Importantă este și teoria angoasei a
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
nici o ostentație în a propune evenimente sufletești inedite, se observă psihologia bunicii. Totul e cât se poate de obișnuit, dar tocmai de aceea sugestiv. Nepoții au prins-o pe bunică șezând la fereastra iatacului și citind ziarele. Nepotul are însă intuiția că bunica se teme de moarte: „Bunica se teme de moarte! Degeaba se gândește că bunicul, tovarășul ei de toată viața, o așteaptă și chiar se miră de atâta întârziere. Gândul că o să-și părăsească toată munca ei și toate
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
la bunicul...” Nefericirea apare ca o obsesie pentru erou, așa cum reiese și din nuvela Bunica se pregătește să moară: „Oamenii se împart în două: cei fericiți și cei nenorociți! Cei nenorociți sunt singurii care au o viață interioară, au intuiții, nu trec prin lume fără să nu fi priceput nimic. Cei fericiți însă mi se par intolerabili.” Mărturisirile personajului sunt cât se poate de evidente în a arăta dorința acestuia de a suferi: „poate că eu nu pot rămâne decât
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
analiza indeciziunii erotice.” <footnote Nicolae Manolescu, Lecturi infidele, Editura pentru literatură, București , 1966, p. 151 footnote> E de ajuns ca Irina să nu mai răspundă la scrisori pentru ca „ o neliniște bruscă” să pună stăpânire pe Sandu. Gravitatea romanului constă în intuiția plină de nuanțe a sufletului bărbatului. „Am citit o admirabilă carte și eroina seamănă mult cu Irina mea, eroul este mai calm decât mine: Deux ou trois Graces de sir Aldous Huxley.” Golul interior al Irinei este demonstrat prea puțin
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
aceste atâtea emoții, atât orgoliu de a trăi intens, de a fi în mine un foc cu arșițele și palpitările lui! De a descoperi atâtea lucruri noi, în mine, în vecini și în natură, atâtea taine, nebănuite. De a avea intuiții, în orișice moment. Simt fiecare nerv întins ca să viseze la cea mai mică atingere.” Naratorul își falsifică stările de emoție, duce o viață aproape la limită, intensitățile i-ar putea oferi o cunoaștere a universului său interior. „Ioana este o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
unei noi concepții asupra vieții lăuntrice, asupra eului fundamental, asupra modurilor de abordare a realității de către individul uman. Studiul Essai sur les données immédiates de la conscience unde faptele psihologice cunoșteau o interpretare originală are un extraordinar ecou printre scriitori. „Concepând intuiția ca o capacitate de a sintetiza direct esența fenomenelor, el o socotea superioară cunoașterii discursive. Eroarea sa fundamentală în domeniul psihologiei era că rupea viața psihică de praxis.”<footnote Ibidem., p.26 footnote> Unele idei din filosofia bergsoniană au determinat
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
idei din filosofia bergsoniană au determinat trecerea de la metoda analitică la realismul psihologic în proza psihologică. Literatura preia distincția între „eul concret, fundamental, real” și „eul superficial, simbolic”. Cunoașterea eului profund este posibilă numai în momentele de reflexie adâncă, de intuiție, când simțim stările exterioare ca pe niște stări vii în continuă formare. Mai mult chiar, datele psihice ale omului se inspiră uneori mai puțin din sentimentele lui reale trăite, și mai ales din imaginile invariabile la care aceste sentimente aderă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
civică și politică în privința problemelor de gen. Privilegierea acestui articol în paginile de față se explică prin două merite: este unul dintre cele mai esențial sexiste articole din câte ne e dat să citim și aparține unui jurnalist care, în virtutea intuiției, spontaneității, talentului, dar și a lipsei de autocenzură, face deliciul telespectatorilor și cititorilor. Cristian Tudor Popescu este, indiscutabil, un foarte important formator de opinie al publicului românesc. Iată care este oferta sa de imagine în privința categoriei din care fac parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
femeiescul. Mă gîndeam la răceala raționamentelor și teoriilor mele din Convenio, cartea de filosofie a moralei pe care o publicasem puțin înaintea expoziției și pe care, probabil, o zămislisem odată cu zămislirea polimorfozelor artistice ale Marilenei. Trăisem în ceasul acela „vederea” intuițiilor filosofice pe care le-am dezvoltat în carte. Simțeam în întregime cât de neîntreagă și de neajuns își este filosofia, la câtă înțelegere și exprimare de sine ca femeie a putut ajunge Marilena prin arta ei. M-a împăcat însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]