5,452 matches
-
الدین محمد رومی), cunoscut și ca Jalăl ad-Dīn Muhammad Balkhī (جلالالدین محمد بلخى),Mawlănă (مولانا, "învățătorul nostru"), Mevlânâ, Mevlevî (مولوی "Mawlawī", "învățătorul meu"), sau doar, simplu, Rūmī (1207 - 17 decembrie 1273), poet persan, jurist, om de știință islamic, teolog și mistic sufi. Sunt cunoscuți și ca derviși rotitori, datorită faimoasei lor tehnici de rotire ca formă a "dhikr" (rememorare, pomenire a Divinului). Derviș este denumirea unui inițiat pe calea sufi; rotirea este o parte a unei ceremonii formale
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
vehiculate mai des este anul 1210. Rămas orfan de tată la o vârstă fragedă, Saadi a părăsit Șirazul pentru Bagdad în scopul obținerii unei educații mai bune. A studiat astfel la Colegiul Al-Nizamiyya (Bagdad) unde a aprofundat domenii precum: științele islamice, drept, guvernare, istorie, literatură arabă și teologie. Istoricii îi împart viața în trei perioade distincte. Prima parte (aproximativ douăzeci și cinci de ani) a fost dedicată educației și dezvoltării personale. Cea de a doua parte (aproximativ treizeci de ani) a constat îndeosebi
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
poet și filozof de excepție, Saadi reușește să spargă tiparele lingvistice și temporale. Opera sa transcede spațiul persan și ajunge așadar în folclorul internațional sub formă de proverbe. Încercări repetate au fost întreprinse de cercetatori pentru a identifica aspecte culturale islamice, zoroastriene sau chiar sufite în opera lui Saadi. Esențial este însă faptul că umanismul său profund precum și actualitatea scrierilor sale îl eliberează pe Saadi de orice dogmă sau doctrină. Tematic vorbind, lucrările marelui poet dezbat o multitudine de subiecte și
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
și experiențele, acesta se afla încă pe drumul cel bun, iar atunci când scopul final este atins, contactul cu frivolitatea lumii în care trăiește este întrerupt; și faptul că Perfecțiunea se află în respectarea Shari’a și, în consecință, adevăratul misticism islamic nu poate fi plasat în afara contextului religios. O sumedenie de alte opinii au fost exprimate de critici în legătură cu misticismul sau spiritualitatea operei lui Saadi. Rashid Yasmai merge până la a susține că poezia lui Saadi în întregul sau are un înțeles
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
se sărbătorește Ziua Saadi în Iran, în special în orașul natal al poetului, Șiraz. Centrul de Studii Saadi a dedicat astfel câte o temă specială fiecărui an în care se celebrează sărbătoarea, și anume: 2013 „Saadi, Cultura Iraniană și Cultura Islamică”, 2014 „Saadi, problematica socială și literatura contemporană”, 2015 „Arta, Estetica și Cultura populară în opera lui Saadi”si 2016 „Influența lui Saadi în operele altor scriitori și influența altor scriitori în opera lui Saadi”. Ziua Saadi se sărbătorește printr-o
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
exterioară a lucrurilor, ci semnificația lor interioară.” Aristotel De-a lungul anilor, religia musulmană a fost pusă sub prisma diverselor opinii și reprezentări. Cu precădere în mass-media ultimilor ani, aceasta a fost asociată terorismului internațional, având că principală cauza fundamentalismul Islamic. Femeia în islam și statutul acesteia a constituit adesea un subiect controversat în dezbateri, dând frâu liber diverselor interpretări și reprezetari atât pe plan mediatic cât și pe plan cinematografic și artistic. Filme ca "The Circle" și "The Stoning of
Reprezentări artistice ale islamului în secolul al XXI-lea () [Corola-website/Science/333601_a_334930]
-
în dezbateri, dând frâu liber diverselor interpretări și reprezetari atât pe plan mediatic cât și pe plan cinematografic și artistic. Filme ca "The Circle" și "The Stoning of Soraya M" conturează o imagine destul de generoasă asupra statutului femeii în cultură islamică de-a lungul vremii. Alt subiect de o considerabilă importanță care a constituit elementul multor reprezentări mediatice au fost practicile religioase musulmane și cutuma (conduita) musulmană. În slujba unei interpretări și unei redări atât personale cât și obiective s-au
Reprezentări artistice ale islamului în secolul al XXI-lea () [Corola-website/Science/333601_a_334930]
-
Oamenii de știință musulmani sunt mândria civilizației islamice, deoarece occidentalii au fost puternic influențați de descoperirile acestora. Cultura este produsul realizat de o civilizație. Cultura este sistemul superior al civilizației, ea reprezintă viziunea lumii, credința și totodată este miezul viziunii vieții. O civilizație comună poate avea pe teritorii
Oameni de știință musulmani () [Corola-website/Science/333602_a_334931]
-
să scrie lucrări mature. Și-a prezentat opiniile în domeniul psihologiei, metafizicii, unității, rațiunii, etc. A intrat în filosofie pe drumul rațiunii, poposind apoi asupra metafizicii. După ce a observat că filosofia și religia sunt un întreg, a fost întemeietorul filosofiei islamice. Acesta a fost interesat și de medicină, însă nu a scris lucrări și nu a făcut cercetări în acest sens. Al-Farabi este cunoscut și ca un bun matematician. Abu Abdullah Muhammad bin Musa al-Khwarizmi s-a născut în Horezmi, în
Oameni de știință musulmani () [Corola-website/Science/333602_a_334931]
-
viață în Bagdad, în jurul anului 850. A avut trei fii cu serioase contribuții în matematică. Al-Khwarizmi a părăsit Horezmul pentru a studia știința și s-a stabilit la Bagdad, considerat atunci centrul științei. Aici a fost educat de prestigioși savanți islamici. Al-Khwarizmi a primit ajutor și susținere de la califul Abbasid Me'mun (813-833). Administrarea bibliotecii înființată de acest calif, îi este încredințată lui Al-Khwarizmi. Acesta a avut contribuții semnificative în domeniul matematicii, astronomiei și geografiei, iar toate cheltuielile erau sponsorizate de
Oameni de știință musulmani () [Corola-website/Science/333602_a_334931]
-
Junaid-e Baghdadi (Persană: جنید بغدادی), (830 e.n.-910 e.n.) pe numele său arabizat Abu’l-QAsim al-Junayd ibn Mu˙ammad al-KhazzAz, a fost unul dintre cei mai de seamă mistici islamici (sau sufi) persani din vremurile de început și este o figură centrală în liniile inițiatice ale multor ordine sufi care au înaintat în istorie până în zilele de astăzi. Junaid a predat discipolilor săi în Baghdad aproape toată viața sa (cu excepția
Junaid Baghdadi () [Corola-website/Science/333595_a_334924]
-
Mawlid (Arabă: مَولِد النَّبِي - "mawlidu n-nabiyyi", „Nașterea Profetului”, numită în limba arabă colocviala "مولد" - mawlid, mevlid, mevlit, mulud; în turcă: Mevlit Kandili) reprezintă nașterea Profetului Muhammad, întemeietorul religiei islamice. Nașterea lui Muhammad a avut loc în Rabi’ ul-awwal, a treia luna din Calendarul islamic. Există mai multe opinii cu privire la data nașterii Profetului. Într-una dintre aceste opinii se susține că el s-ar fi născut într-o zi de
Mawlid - Nașterea Profetului () [Corola-website/Science/333604_a_334933]
-
ي - "mawlidu n-nabiyyi", „Nașterea Profetului”, numită în limba arabă colocviala "مولد" - mawlid, mevlid, mevlit, mulud; în turcă: Mevlit Kandili) reprezintă nașterea Profetului Muhammad, întemeietorul religiei islamice. Nașterea lui Muhammad a avut loc în Rabi’ ul-awwal, a treia luna din Calendarul islamic. Există mai multe opinii cu privire la data nașterii Profetului. Într-una dintre aceste opinii se susține că el s-ar fi născut într-o zi de luni, dimineața, pe data de 12 Rabi‘ul-Awwal (20 aprilie 570), la 50 de zile
Mawlid - Nașterea Profetului () [Corola-website/Science/333604_a_334933]
-
să fie sărbătorită în timpul Fatimizilor. În perioada otomană, pe vremea lui Selim al II-lea, nașterea profetului era marcată prin aprinderea unor candele în minaretele moscheilor, de unde și denumirea de “kandil gecesi” (noaptea candelei). Mawlid este celebrat în majoritatea țărilor islamice, cu excepția Arabiei Saudite. Cu această ocazie se realizează acte de caritate, iar copii spun povestiri despre viața Profetului Muhammad. În Pakistan, Mawlid Al-Nabawi este marcat prin arborarea steagului național pe toate clădirile publice, și prin 31 de salve de tun
Mawlid - Nașterea Profetului () [Corola-website/Science/333604_a_334933]
-
Naji al-Ali a rămas inconștient până la moartea sa pe 29 august 1987. Deși dorința lui era să fie îngropat în Ain al-Hilweh, lângă tatăl său, acest lucru s-a dovedit imposibil de asigurat, așa că a fost înmormântat în Cimitirul Brookwood islamic din afara Londrei. Poliția britanică l-a arestat pe Ismail Sowan, un cercetător palestinian de la Universitatea Hull, în vârstă de 28 de ani, născut la Ierusalim. Poliția a găsit o ascunzătoare de arme în apartamentul său și au spus că erau
Naji al-Ali () [Corola-website/Science/333599_a_334928]
-
în sânul comunității de culoare din S.U.A. Apărută ca revoltă față de realitatea crâncenă a discrimnării manifestate de majoritatea albă, mișcarea se socotește a poseda un caracter mesianic, aducând populația împovărată de propriul său trecut, printr-o forță religioasă de expresie islamică, la un stadiu de reală egalitate și dreptate . N.O.I. pretinde aspirații la binele întregii omeniri . În 1930, Wallace Fard Muhammad, propovăduitorul către rasa neagră, ajunge la Detroit, în statul Michigan, a cărui industrie de automobile atrăsese mulți oameni de
Nation of Islam () [Corola-website/Science/333607_a_334936]
-
Dar, în 2007, cu un an înainte de moartea sa, Wallace Muhammad (cunoscut, după 1980 sub numele de Warith Deen Muhammad) condamnă rasismul manifestat de N.O.I. N.O.I. deține credințe în multe aspecte identice cu islamul tradițional - și anume : monoteism islamic (tawḥīd), profesiunea credinței în Coran și în toate scripturile divine. Biblia, susțin membrii N.O.I., a fost supusă unor schimbări, de-a lungul istoriei, de natură să nu o mai poată face o scriptură perfectă, cu mesajul divin intact. Cu toate că
Nation of Islam () [Corola-website/Science/333607_a_334936]
-
Imperiul Otoman (1299 - 1922) a fost un stat islamic sunnit, înființat de către oguzi, cu un prim sultan în persoana lui Osman I. Dispariția marelui imperiu a fost o consecință a victoriei Antantei, în Primul Război Mondial, când forțele Aliaților, în rândurile cărora se aflau și arabii, i-au înfrânt
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
mai grave, în particular cele care aduceau atingere securității statului erau de competența diwan-ului sultanului sau guvernatorului său din provincie. În sistemul otoman s-au aplicat trei sisteme judiciare: Întregul sistem legislativ otoman a fost reglementat de "Shari’a" (legislația islamică) și "Kanun" (bazat pe Tora și Yassa - cod secret de legi, elaborat de Genghis Khan, întemeietorul Imperiului Mongol), ambele fiind studiate în școli de drept, la Bursa și Istanbul. Aceste organe jurisdicționale nu aveau competență exclusivă. De exemplu, instanțele islamice
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
islamică) și "Kanun" (bazat pe Tora și Yassa - cod secret de legi, elaborat de Genghis Khan, întemeietorul Imperiului Mongol), ambele fiind studiate în școli de drept, la Bursa și Istanbul. Aceste organe jurisdicționale nu aveau competență exclusivă. De exemplu, instanțele islamice puteau judeca și conflictele comerciale sau cauzele interreligioase. Creștinii și evreii depuneau deseori plângeri la acestea pentru a obține sentințe cu mai mare putere de decizie în anumite procese. De asemenea, femeile se adresau acestora aproape întotdeauna, pentru că exista posibilitatea
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
asemenea, femeile se adresau acestora aproape întotdeauna, pentru că exista posibilitatea să obțină o sentință în favoarea lor. Statul otoman nu a avut tendința de a interfera cu sistemele de drept non-musulmane, deși putea să o facă prin intermediul guvernatorilor locali. Sistemul juridic islamic otoman a fost diferit de cele europene tradiționale. Ședința de judecată era condusă de un qadi (judecător), care se concentra mai puțin pe precedentul juridic și mai mult pe obiceiurile și tradițiile locale din zonele pe care le administra. Mai
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
sensul din Coran, cuvântul denumește ulterior toate poruncile lui Dumnezeu privind faptele oamenilor. Shari’a cuprinde două tipuri principale de reguli: 1) obligații privitoare la cult (de exemplu, îndatoririle rituale); 2) reguli de natură politică și juridică. Alături de acestea, legislația islamică mai cuprinde și prevederi referitoare la relațiile dintre sexe, la îmbrăcăminte, la alimentație, la politețe etc. În esență, shari’a este conținută în Coran. Forma exterioară în care sunt promulgate prevederile pentru a se putea aplica tuturor domeniilor vieții umane
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
că, pe de altă parte, consensul trebuie să înceapă cu avizul comun al corpului de savanți (ulemalele, reprezentând învățați în domeniul științelor religioase, care au studiat Coranul, hadith-ul și dreptul musulman). Un alt principiu utilizat pentru înțelegerea și aplicarea legislației islamice este cel al „analogiei” (qiyas), ceea ce presupune utilizarea rațiunii umane pentru a compara situații noi cu cele deja existente în legislație. Persoanele de religie musulmană sunnită recunosc patru școli juridice (malekită, hanefită, șafeită, handbalită). În Imperiul Otoman, mai ales începând
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
altă lege a Imperiului Otoman a fost Kanun-ul. Termenul provine din greaca veche de la ”"kanôn"” ("κανών"), semnificând o măsură, o normă, un standard, o regulă, o lege. Kanun-ul a fost un sistem juridic laic, folosit împreună cu dreptul religios, deoarece legislația islamică nu putea fi aplicată întotdeauna (de exemplu, "Kanun"-ul se aplica în probleme privind impozitele, administrația, anumite aspecte financiare și fiscale, precum și în anumite procese din sfera dreptului penal). Astfel, "Kanun"-ul a fost utilizat pentru a completa și, uneori
Legislația Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/333594_a_334923]
-
voluntariatul și dezvoltarea îndeosebi în sfera socială, educaționala și economică. Viața spirituală este menținuta în "Jamaatkhana", care constituie spații de întâlnire a comunității, spații existente în orice așezământ nizarit. În anumite cazuri, Jammatkhana urile sunt clădiri de o valoare arhitecturală Islamică excepțională. În secolul al XI-lea Nizariții s-au despărțit de Musta’iliți și s-au stabilit în Iran și Siria. Nizariții au ajuns să fie cunoscuți drept Asasini ("Hashshashini, Hashishini, Hashashiyyini") și au rămas la putere până la sfârșitul secolului
Nizariți () [Corola-website/Science/333603_a_334932]