7,857 matches
-
avantajul informațional derivând din acuratețea informațiilor, transparența sistemelor democratice și capacitatea de a semnala în mod eficient determinarea de a promova un anumit plan de acțiune sunt și ele contestate. Principala critică adresată pacifismului democratic se referă însă la eșecul liberalilor de a identifica o relație cauzală suficient de dezvoltată din punct de vedere conceptual: dincolo de veridicitatea corespondenței, aparenta corelație dintre democrație și pace nu se constituie într-o demonstrație persuasivă a existenței unei caracteristici inerente regimurilor democratice, trăsătură ce ar
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
Idealismul utopic sau gândirea internaționaliștilor liberali în perioada interbelică Geneza unei discipline și vecinătăți disciplinare Începuturile Relațiilor Internaționale ca disciplină autonomă sunt în mod formal identificate cu stabilirea de către lordul Davies, în 1919, a primei Catedre de Relații Internaționale în cadrul Universității din Wales (Aberystwyth). Purtând numele
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
din perioada interbelică înțeleg explicarea fenomenelor politice și economice internaționale prin extrapolarea experiențelor politice și economice interne. Acestea toate confirmă faptul că fundamentele internaționalismului liberal contemporan s-au cristalizat în secolele al XVIII-lea și al XIX lea, datorită gânditorilor liberali aplecați asupra unor principii de organizare a lumii pe baze pașnice. 1. Distincția analitică la care trimite calificativul interbelic nu are intenția de a nega influența ideilor din secolul anterior; intenția este mai degrabă aceea de a accentua diferențele dintre
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
inevitabilității războiului sau a consecințelor belicoase ale anarhiei principala țintă a atacurilor lui E.H. Carr; c. principiile liberale de filosofie a istoriei și anume viziunea lineară, direcțională și teleologică ce conduce la credința în ideea de progres vehiculată de internaționaliștii liberali interbelici, în opoziție cu perspectiva ciclică a istoriei utilizată de adepții Realpolitik-ului; d. dezvoltarea organizațiilor internaționale ca instrument al creării, menținerii și consolidării păcii la nivel internațional, susținută printr-o politică de dezarmare și respectarea principiului nonintervenției în afacerile externe
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
cu scopul de a-și legitima propria poziție. Un prim argument al acestei contestări derivă din diversitatea ideologică, metodologică și epistemologică a curentului internaționalismului liberal interbelic, diversitate care, de fapt, reflectă la un alt nivel de analiză (internațional) diversitatea curentului liberal 1. Peter Wilson este cel care argumentează, contrar imaginii unitare descrise și atacate de E.H. Carr în influenta sa Criză a celor douăzeci de ani (Twenty Years' Crisis), că grupul de autori incluși de Carr în categoria confuză de utopici
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
prin amplificarea dimensiunii anarhiei și suprimarea dimensiunii federale (Thies, 2002, p. 169)1. În sfârșit, al treilea element al strategiei de legitimare a școlii realiste constă în respingerea conceptelor liberale în urma unei false analize, Carr proiectând în mod superficial conceptele liberalilor din secolul al XIX-lea asupra gânditorilor liberali de la începutul secolului XX. Pentru a ilustra acest lucru, este nevoie de o întoarcere la fundamentele internaționalismului interbelic, de astă dată fidele contextului în care acestea au fost exprimate. Fără a-și
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
Thies, 2002, p. 169)1. În sfârșit, al treilea element al strategiei de legitimare a școlii realiste constă în respingerea conceptelor liberale în urma unei false analize, Carr proiectând în mod superficial conceptele liberalilor din secolul al XIX-lea asupra gânditorilor liberali de la începutul secolului XX. Pentru a ilustra acest lucru, este nevoie de o întoarcere la fundamentele internaționalismului interbelic, de astă dată fidele contextului în care acestea au fost exprimate. Fără a-și datora originea acestei experiențe istorice, este adevărat că
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
interbelic, de astă dată fidele contextului în care acestea au fost exprimate. Fără a-și datora originea acestei experiențe istorice, este adevărat că ideile internaționalismului liberal au înflorit ca urmare a cataclismului social și politic asociat primului război mondial. Pentru liberali, idealismul s-a constituit în primul rând ca o mișcare ce se opunea atât politicii de putere, cât și diplomației secrete a Realpolitik-ului, politici dovedite falimentare ca urmare a Marelui Război. Construcția teoretică a acestei alternative pornește de la constatarea disfuncționalității
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
păcii Utilizând o metaforă din medicină, Scott Burchill notează că, în viziunea liberală, războiul, departe de a constitui domeniul normalității în sfera internațională, aparține domeniului anormalității, considerat fiind drept un cancer al corpului politic; o boală în al cărui tratament liberalii includ doi factori înrudiți: democrația la nivel politic și liberul-schimb ca principiu funcțional esențial pentru domeniul economicului (Burchill, 2001, p. 33). Însă liberul-schimb, de exemplu (spirit al comerțului extras în Școala cobdenită), este promovat ca principal instrument al păcii nu
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
rezultată din parțialitate. Este adevărat că precursorii liberali ai secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cum ar fi Kant sau Rousseau, acordă un tratament preferențial aspectelor pozitive ale naturii umane, precum capacitatea rațională și empatia, chiar altruismul. Pentru liberalii internaționaliști, realitatea stării conflictuale ce a culminat cu primul război mondial are însă efectul temperării tentației de a construi o viziune a politicii internaționale pornind exclusiv de la credința în natura umană pozitivă. Astfel, atât Angell, cât și Woolf afișează în
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
stucturale ale cauzelor războiului. Așa cum remarca Ashworth în analiza raționalismului ca sursă a idealismului, această poziție este alimentată de credința în capacitatea rațiunii de a crea o anumită formă a armoniei intereselor (Ashworth, 2002, p. 38). Departe însă de internaționaliștii liberali ai secolului XX ideea că această armonie a intereselor este absolută, și cu atât mai mult ideea că această armonie este naturală. Într-un sens, așa cum reiese din răspunsul lui Woolf la critica lui Carr, existența Ligii Națiunilor este în
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
Celebra formulare a lui Francis Fukuyama referitoare la sfârșitul istoriei, enunțată în urma prăbușirii comunismului în Europa Răsăriteană (dispariția alternativei conceptuale la ideologia liberală), este adesea considerată ca o rearticulare îndrăzneață a teleologiei liberale. Burchill, de exemplu, notează că, asemenea multor liberali. Am văzut cum Angell anunța redundanța războiului ca instrument predominant al politicii externe. Să însemne asta, pentru Angell sau pentru cei care îi împărtășesc ideile, că pacea se va revărsa ireversibil asupra umanității, așa cum ar reieși din prezentările celor care
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
internațională a principiilor derivând din gândirea liberală, poate nici un alt element nu a atras atenția mai mult decât 1. În același timp, merită menționat argumentul lui Sylvest conform căruia Carr și alți autori critici la adresa filosofiei istoriei etalate de internaționaliștii liberali interbelici atacă simultan două aspecte diferite, notând că optimismul afișat cu privire la viitor este în acest caz, în mod substanțial, optimismul ideologului, și nu al teoreticianului și, ca atare, nu trebuie asimilat unei filosofii a istoriei (Sylvest, 2004, p. 426). Dacă
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
flexibilă a realinierii într-o alianță împotriva agresiunii, marile puteri operând în conformitate cu logica balanței de putere s-au văzut închise în două blocuri antagonice. În consecință, în încercarea de a proiecta idealul domniei legii din sfera internă în sfera internațională, liberalii propun instituționalizarea acesteia sub 1. Două comentarii sunt necesare. A privi principiul securității colective așa cum a fost el expus de susținătorii liberali, ca un efort de instituționalizare a principiului balanței de putere, nu este echivalent cu a răspunde și, cu
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
descurajării agresiunii, personalități impunătoare ale gândirii liberale, precum lordul Davies, au în vedere un rol mult mai activ nu doar în prevenirea, dar și în corectarea agresiunii. Mai mult, contrar acuzației de ignorare a rolului puterii în politica mondială, internaționaliștii liberali pragmatici militează pentru o înzestrare a acestui sistem al securității colective cu o forță polițienească capabilă să vegheze asupra respectării normelor internaționale și să intervină în cazul încălcării lor. În loc de concluzii Nu putem încheia înainte de a oferi o definiție a
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
la crearea unei lumi mai cooperante, caracterizată prin ordine și principii etice, în care anarhia internațională și războiul pot fi controlate prin intermediul organizațiilor internaționale și alte reforme instituționale ce asigură domnia legii. Se poate spune că mare parte dintre propunerile liberalilor interbelici au fost făcute înainte ca vremea lor să fi sosit. În același timp, înfrânt de realitățile anilor '30 apariția și dezvoltarea regimurilor totalitare și incapacitatea Ligii Națiunilor de a răspunde provocărilor acestor regimuri , liberalismul pare a trăi o nouă
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
faptul că atât conflictul, cât și cooperarea sunt componente intrinseci ale politicii internaționale: deși neorealiștii vor tinde să accentueze mai mult dimensiunea conflictului, iar neoliberalii pe cea a cooperării, au fost depășite dihotomiile care marcaseră dezbaterile anterioare între realiști și liberali. Repere teoretice ale dezbaterii neorealism neoliberalism Literatura consacrată dezbaterii neorealism neoliberalism a evidențiat mai multe teme de controversă, între care există, evident, multiple conexiuni. În cele ce urmează, vor fi abordate patru teme ce pot oferi o perspectivă utilă asupra
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
ciocnirea preferințelor statelor în ceea ce privește rezultatele limitează drastic măsura în care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile. Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții: există situații în care conflictul nu este necesar, însă mai puține decât consideră liberalii; de asemenea, ei sunt mai sceptici decât neoliberalii în privința abilității actorilor de a atinge interesele comune. Instituțiile internaționale Rolul instituțiilor și regimurilor internaționale este, probabil, tema cea mai importantă în contextul dezbaterii neo-neo. Într-o secțiune anterioară au fost definite
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
teoretice crescânde. Dezbaterile majore purtate până în prezent au vizat, pe rând, raportul între natura umană prezumată și evoluția politicii internaționale, opțiunea între metoda calitativă și cea cantitativă, adevăratul rol al instituțiilor internaționale în politica mondială sau provocările la adresa epistemologiei pozitiviste. Liberalii și realiștii s-au confruntat asupra binomului putere valori și relevanțele lor asupra politicii internaționale. Cea de-a doua dezbatere a fost declanșată de provocarea adresată de curentul behaviorist ce insista asupra căutării maximei obiectivități în științele sociale teoriilor și
Introducere: domeniul Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU, RADU-SEBASTIAN UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1504]
-
atragerea de aliați mecanism al balanței de putere. Abordarea liberală respinge această politică de formare a taberelor, afirmând că nu face decât să mute dilema la un alt nivel, și propune o atitudine prin care dilema să poată fi îmbunătățită. Liberalii afirmă că soluția poate fi găsită fie prin unirea forțelor tuturor membrilor sistemului în cazul în care unul dintre ei este atacat (concepție a securității colective). Partizanii liniei lui Grotius privilegiază negocierile bi și multilaterale, ce au ca scop căutarea
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
unui maxim al activității solare (niciodată o poziție intermediară). Tchijevsky, în "Revue Scientifique" din 11 mai 1929, semnează un studiu asupra perioadei succesiunilor cabinetelor engleze. El a constatat că de la 1830, până în 1927, au fost 10 maxime solare, în care liberalii au ocupat de 9 ori puterea, și 9 minime solare, în care conservatorii au fost de 8 ori la guvern. Dacă acum ne gândim că cercetări recente caută relația dintre producerea petelor solare și perioadele de revoluție ale planetelor mari
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
dintre proaspeții studenți de la Bennington. Dar, doar 43% dintre studenții anului doi îl susțineau pe Landon și doar 15%, dintre studenții anilor trei și patru.Un studiu asupra acelorași subiecți, desfășurat după 25 ani a indicat că aceștia au rămas liberali. Concluzia acestor studii este că identitatea politică câștigată în anii de colegiu se poate menține și la vârstele adulte. Maturitatea: continuarea personalității Studiile longitudinale observă aceiași indivizi de-a lungul timpului, oferind singura modalitate eficientă de evaluare a continuității personalității
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
atât pentru România, cât și pentru statele din Peninsula Balcanică, spațiu ce a reprezentat ”butoiul cu pulbere al Europei”, cum afirmau oamenii politici ai vremii. și la începutul acestui secol se păstrează sistemul rotativei guvernamentale, succedându-se la conducere atât liberalii cât și conservatorii. Penetrația marilor proprietari funciari, de la partidul care-i reprezenta, la celălalt, l-au făcut pe Ionel Brătianu să afirme în anul 1913 următoarele: ”în Partidul Liberal sunt mai mulți moșieri decât conservatori”. Muncitorii din România n-au
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
că, acolo unde țiepatria, acolo trebuie să-ți cauți de ea.” În cadrul Parlamentului României Mari, Iosif Jumanca a deținut resortul industriei, în timp ce un al social democrat , Ioan Flueraș pe cel social. În același timp, a susținut programul de reforme al liberalilor, care doreau să redreseze economia românească, dereglată de război. Deși avea idei de stânga, fiind membru al Partidului Social Democrat, s-a opus afilierii Partidului Socialist la Internaționala a - III -a, cu sediul la Moscova. După al - II - lea război
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
Biserica Ortodoxă funcționa la remorca statului laicizant, pe care o considera drept o anexă polițienească, acordându-i un sprijin minimal. Mai mult, acest sprijin devenea unul iluzoriu și pe alocuri, chiar periculos în măsura în care intervenea ingerința politicului în domeniul bisericesc - influența liberalilor în Biserica Ortodoxă a fost devastatoare. În statul român modern, cu religia oficială greco-ortodoxă, universitățile aveau, în principiu, și câte o facultate de teologie. Mulți s-ar fi așteptat ca aceste facultăți să fie în slujba Bisericii, a religiozității ortodoxe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]