6,839 matches
-
Luni ș4 februarieț - Același lucru și, de asemenea, cu alte sentimente, mai mult spre a nu avea nimic, de-a lungul zilei, iar seara, o atașare afectuoasă față de Stăpâna noastră, cu multă încredere. STĂPÂNA NOASTRĂ 4. Marți ș5 februarieț - Înaintea liturghiei, în timpul și după aceasta, evlavie îmbelșugată, lacrimi și durere de ochi din cauza mulțimii lor, vedere a Mamei și a Fiului, gata să mijlocească pe lângă Tatăl //4, rămânând și fiind înclinat mai mult spre a nu avea nimic, atunci și de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Tatăl //4, rămânând și fiind înclinat mai mult spre a nu avea nimic, atunci și de-a lungul zilei; iar seara, ceva aidoma unui sentiment sau vederi a Stăpânei noastre gata să mijlocească. STĂPÂNA NOASTRĂ 5. Miercuri ș6 februarieț - Înainte de liturghie și în timpul ei, cu evlavie și nu fără lacrimi, mai mult spre a nu avea nimic; apoi, cu destulă limpezime, în mod cu totul neobișnuit, mi s-a părut că a ține în parte ar semăna confuzie, șiarț a ține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a ține în parte ar semăna confuzie, șiarț a ține totul ar fi un scandal și ar duce la disprețuirea sărăciei pe care Dumnezeu, Domnul nostru, o laudă atât de mult. A PREASFINTEI TREIMI 1 6. Joi ș7 februarieț - Înainte de liturghie, evlavie din belșug și lacrimi, și de-a lungul întregii zile o căldură și o evlavie deosebită și mereu mai hotărât și mai înclinat spre a nu avea nimic. În timpul liturghiei, am avut, pare-mi-se, o înclinație puternică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
A PREASFINTEI TREIMI 1 6. Joi ș7 februarieț - Înainte de liturghie, evlavie din belșug și lacrimi, și de-a lungul întregii zile o căldură și o evlavie deosebită și mereu mai hotărât și mai înclinat spre a nu avea nimic. În timpul liturghiei, am avut, pare-mi-se, o înclinație puternică și cu multă evlavie, precum și o mișcare lăuntrică de a mă ruga Tatălui, părându-mi-se că cei doi mijlocitori 2 s-au rugat și, după anumite semne, că i-am văzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mă ruga Tatălui, părându-mi-se că cei doi mijlocitori 2 s-au rugat și, după anumite semne, că i-am văzut. A LUI ISUS3 † 7. Vineri ș8 februarieț - În urma unei evlavii deosebite în rugăciune și lacrimi, începând cu pregătirea liturghiei și, de asemenea, în timpul ei, evlavie din belșug și lacrimi, fără a vorbi atunci când era cu putință, rămânând cu intenția de a nu avea nimic; imediat după liturghie, cu evlavie și nu fără lacrimi, chibzuind asupra alegerilor timp de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
februarieț - În urma unei evlavii deosebite în rugăciune și lacrimi, începând cu pregătirea liturghiei și, de asemenea, în timpul ei, evlavie din belșug și lacrimi, fără a vorbi atunci când era cu putință, rămânând cu intenția de a nu avea nimic; imediat după liturghie, cu evlavie și nu fără lacrimi, chibzuind asupra alegerilor timp de o oră și jumătate sau chiar mai mult și prezentând ceea ce se părea mai bun minții mele și spre care tindea mai mult voința, și anume: a nu avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și dormind rău, iar la rugăciunea de dimineață, cu mintea liniștită și multă evlavie și cu o mișcare spirituală care predispunea spre lacrimi. După ce m-am sculat, m-a părăsit de două ori senzația deslăbiciune; apoi, când să merg la liturghie, în timpul rugăciunii, evlavie; și când mă pregăteam să mă îmbrac, de asemenea, fiind înclinat să plâng. La liturghie, cu evlavie neîncetată și slăbiciune și cu diferite mișcări spirituale care mă făceau să plâng. Odată terminată liturghia, la fel, și mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
spirituală care predispunea spre lacrimi. După ce m-am sculat, m-a părăsit de două ori senzația deslăbiciune; apoi, când să merg la liturghie, în timpul rugăciunii, evlavie; și când mă pregăteam să mă îmbrac, de asemenea, fiind înclinat să plâng. La liturghie, cu evlavie neîncetată și slăbiciune și cu diferite mișcări spirituale care mă făceau să plâng. Odată terminată liturghia, la fel, și mereu cu voința de a nu avea nimic, rămânând liniștit toată ziua; și acolo unde la început credeam că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
când să merg la liturghie, în timpul rugăciunii, evlavie; și când mă pregăteam să mă îmbrac, de asemenea, fiind înclinat să plâng. La liturghie, cu evlavie neîncetată și slăbiciune și cu diferite mișcări spirituale care mă făceau să plâng. Odată terminată liturghia, la fel, și mereu cu voința de a nu avea nimic, rămânând liniștit toată ziua; și acolo unde la început credeam că voi zăbovi mai mult, m-a părăsit orice poftă, părându-mi-se clar un lucru, și anume a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
că nu trebuie avut nimic, nici în parte, nici în întregime, și că pentru aceasta nu merita să zăbovesc mai mult, considerând-o încheiată; și cu multă liniște a minții am rămas mai departe hotărât pentru a nu avea nimic. LITURGHIA ZILEI 9. Duminică ș10 februarieț - Cântărind alegerile și făcând ofranda 2 de a nu avea nimic, cu multă evlavie și nu fără lacrimi, tot la fel la rugăciunea obișnuită de dinaintea liturghiei, în timpul ei și după aceasta, cu multă evlavie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
rămas mai departe hotărât pentru a nu avea nimic. LITURGHIA ZILEI 9. Duminică ș10 februarieț - Cântărind alegerile și făcând ofranda 2 de a nu avea nimic, cu multă evlavie și nu fără lacrimi, tot la fel la rugăciunea obișnuită de dinaintea liturghiei, în timpul ei și după aceasta, cu multă evlavie și lacrimi, mereu cu șhotărârea deț a nu avea nimic, liniștindu-mă în ofranda făcută, după ce cugetând am simțit multă limpezime, iar în ceea ce-I privește pe mijlocitori, anumite simțiri, nu fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
alegeri, Îi ofeream sau Îl rugam pe Dumnezeu, Domnul nostru, ca ofranda făcută să fie primită de Maiestatea Sa dumnezeiască, cu evlavie din belșug și lacrimi, și apoi, imediat după aceea, întreținându-mă cu Duhul Sfânt, pentru a-I celebra liturghia, cu aceeași evlavie sau lacrimi, mi se părea că-L văd sau că-L simt într-o lumină puternică sau în culoarea unei flăcări neobișnuite de foc; prin toate acestea s-a întărit în mine alegerea făcută //. Apoi, pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care am făcut ofranda de a nu avea nimic, venind pentru a consfinți, adeveri etc. Apoi, câteva clipe mai târziu, umblând și amintindu-mi de trecut, o nouă mișcare lăuntrică spre evlavie și lacrimi //. Câteva clipe mai târziu, urcând la liturghie, oprindu-mă să mă rog puțin, o mare evlavie și lacrimi, la o anumită vedere sau simțire a Duhului Sfânt ca o desăvârșire a alegerii; astfel, nu puteam vedea nici una dintre celelalte două Persoane dumnezeiești. După aceea, în capelă, înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
oprindu-mă să mă rog puțin, o mare evlavie și lacrimi, la o anumită vedere sau simțire a Duhului Sfânt ca o desăvârșire a alegerii; astfel, nu puteam vedea nici una dintre celelalte două Persoane dumnezeiești. După aceea, în capelă, înainte de liturghie și în timpul ei, evlavie din belșug și lacrimi. Apoi, cu mare liniște și încredințare sufletească, asemenea cuiva obosit care se odihnește bine, și pentru a nu căuta și dori nimic, considerând lucrul terminat, dacă nu cumva pentru a aduce mulțumire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lacrimi. Apoi, cu mare liniște și încredințare sufletească, asemenea cuiva obosit care se odihnește bine, și pentru a nu căuta și dori nimic, considerând lucrul terminat, dacă nu cumva pentru a aduce mulțumire și din evlavie față de Tatăl și pentru liturghia Sfintei Treimi, pe care înainte mă gândisem să o slujesc marți dimineață. A PERSOANELOR ASCUNSE 1. A PREASFINTEI TREIMI 11. Marți ș12 februarieț - După ce m-am trezit, rugându-mă, nu conteneam să-I aduc mulțumire lui Dumnezeu, Domnul nostru, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
aducere de mulțumire Persoanelor dumnezeiești, deopotrivă cu o mare evlavie. Fie că a fost o ocazie șjustificatăț sau nu, zarva din sală m-a făcut să mă ridic de la rugăciune și să merg să fac liniște. Și apoi, mergând la liturghie și în timpul ei, căldura lăuntrică mi se părea că luptă cu vântul de afară, apărând limpede că binele venea dinăuntru și răul dinafară; și în toiul liturghiei, o anumită căldură și evlavie, fără răceală, ci era multă forfotăprintre cei din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ridic de la rugăciune și să merg să fac liniște. Și apoi, mergând la liturghie și în timpul ei, căldura lăuntrică mi se părea că luptă cu vântul de afară, apărând limpede că binele venea dinăuntru și răul dinafară; și în toiul liturghiei, o anumită căldură și evlavie, fără răceală, ci era multă forfotăprintre cei din sală și printre cei ce ascultau liturghia. O dată terminată liturghia, după ce am privit acel lucru, am rămas așezat și cu evlavie.)3 A STĂPÂNEI NOASTRE 12. Miercuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
se părea că luptă cu vântul de afară, apărând limpede că binele venea dinăuntru și răul dinafară; și în toiul liturghiei, o anumită căldură și evlavie, fără răceală, ci era multă forfotăprintre cei din sală și printre cei ce ascultau liturghia. O dată terminată liturghia, după ce am privit acel lucru, am rămas așezat și cu evlavie.)3 A STĂPÂNEI NOASTRE 12. Miercuri ș13 februarieț - Băgând de seamă că am greșit mult neglijând Persoanele divine în momentul aducerii de mulțumire din ziua trecută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
luptă cu vântul de afară, apărând limpede că binele venea dinăuntru și răul dinafară; și în toiul liturghiei, o anumită căldură și evlavie, fără răceală, ci era multă forfotăprintre cei din sală și printre cei ce ascultau liturghia. O dată terminată liturghia, după ce am privit acel lucru, am rămas așezat și cu evlavie.)3 A STĂPÂNEI NOASTRE 12. Miercuri ș13 februarieț - Băgând de seamă că am greșit mult neglijând Persoanele divine în momentul aducerii de mulțumire din ziua trecută și dorind să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
privit acel lucru, am rămas așezat și cu evlavie.)3 A STĂPÂNEI NOASTRE 12. Miercuri ș13 februarieț - Băgând de seamă că am greșit mult neglijând Persoanele divine în momentul aducerii de mulțumire din ziua trecută și dorind să renunț la liturghia Sfintei Treimi, pe care vrusesem să o celebrez, și luându-i drept mijlocitori pe Mamă și pe Fiul ei, pentru ca greșeala să-mi fie iertată și să-mi fie redat harul de dinainte, am renunțat să mă îndrept imediat înspre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și pe Fiul ei, pentru ca greșeala să-mi fie iertată și să-mi fie redat harul de dinainte, am renunțat să mă îndrept imediat înspre Persoanele divine, prin harurile și ofrandele de dinainte, și șde asemenea, am renunțatț să celebrez liturghia în cinstea lor toată săptămâna, făcând pocăință printr-o astfel de lipsire; am fost cuprins de o evlavie deosebit de mare și de multe și nestăvilite lacrimi, atât în rugăciune, cât și îmbrăcându-mă, și, cu multe sughițuri, simțind că Mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mare și de multe și nestăvilite lacrimi, atât în rugăciune, cât și îmbrăcându-mă, și, cu multe sughițuri, simțind că Mama și Fiul mijlocesc, am simțit o convingere nestrămutată că Veșnicul Părinte îmi va reda starea de dinainte. Apoi, înainte de liturghie, în timpul ei și după șam simțitț o mare evlavie, cu multe și nestăvilite lacrimi, văzând și simțindu-I pe mijlocitori, cu multă încredințare că voi dobândi ceea ce pierdusem, iar în tot acest timp, și miercuri, și joi, ținând nestrămutată ofranda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ISUS 13. Joi ș14 februarieț - La rugăciunea obișnuită, nevăzându-I la fel pe mijlocitori, multă evlavie și înălțare a minții, și cu o vădită liniște. Apoi, pregătindu-mă să ies din cameră, nu puține lacrimi și mișcări lăuntrice. Apoi, înainte de liturghie, în timpul ei și după, belșug de lacrimi, evlavie, sughițuri adânci, deseori neputând lua cuvântul fără a-mi pierde glasul, cu multe priceperi spirituale, găsind multă trecere la Tatăl, când Îl chemam așa cum Îl cheamă liturghia și cu multă încredințare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și mișcări lăuntrice. Apoi, înainte de liturghie, în timpul ei și după, belșug de lacrimi, evlavie, sughițuri adânci, deseori neputând lua cuvântul fără a-mi pierde glasul, cu multe priceperi spirituale, găsind multă trecere la Tatăl, când Îl chemam așa cum Îl cheamă liturghia și cu multă încredințare și nădejde că voi dobândi ceea ce am pierdut, simțindu-L pe Fiul foarte binevoitor în a mijloci și văzându-i pe sfinți într-un fel pe care nu îl pot descrie, așa cum nu pot lămuri nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe Veșnicul Părinte etc., simțeam o adâncă dulceață lăuntrică, înaintând, nu fără mișcări și lacrimi, și mergând mai departe cu mare evlavie, fiind tot mai puternică spre sfârșit, fără ca vreo Persoană sau vreun mijlocitor să se dezvăluie. Apoi, urcând pentru liturghie, începând rugăciunea, percepere și înfățișare a Stăpânei noastre laolaltă cu cât am greșit în ziua de dinainte, și nu fără mișcare lăuntrică și lacrimi; mi se părea că o făceam pe Stăpâna noastră de rușine rugându-se pentru mine de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]