40,824 matches
-
fie foarte atenți la situația din penitenciar înainte de a extinde mișcarea 2. Despre primii pași ai organizării acțiunii în Gherla au rămas mai multe mărturii din ancheta pentru procesul Țurcanu, care se intersectează în punctele esențiale. În momentul sosirii primului lot din Pitești, exista deja în Gherla o rețea de informatori care lucra cu administrația penitenciarului, condusă de Alexandru Matei, Cristian Paul Șerbănescu, Octav Grama, Constantin P. Ionescu și Constantin Stoica. Propunerile pentru numirea deținuților în munci administrative, ca și cele
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Țurcanu, a început să caute deținuți pe care să îi poată folosi în aplicarea sistemului de torturi, menționându-i pe Vasile Pușcașu, Aristotel Popescu, Murărescu, Gheorghe Popescu, Cerbu, Voin și Grigore Romanescu 2. Dintre aceștia, doar Pușcașu făcea parte din lotul inițial de la Suceava, restul fiind cu toții torturați la Pitești. De asemenea, în închisoare se primeau pachete cu alimente de acasă, dar ele erau repartizate de Popa doar acoliților săi. Ioan Cerbu amintește că Popa l-a ajutat pe Viorel Negrilă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
muncitori, așa încât, între septembrie 1950 și mai 1951, acesta a condus acțiunea la camera 102, ajutat de Ion Voin, Liviu Boeru, Aurel Șindrilaru, Grigore Romanescu și Tudor Păcuraru. Rândurile agresorilor s-au primenit odată cu sosirea, în decembrie 1950, a două loturi de la Târgșor, printre deținuți numărându-se Ion Stoian, Petre Stângu, Romeo Iosipescu, Florin Bârsan, Gheorghe Toma, Gh. Gorgos, Marcel Buta, toți menționați de Popa ca fiind foști reeducați de la Suceava, care lucraseră cu el sau cu Bogos 4. Informația nu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Romeo Iosipescu, Florin Bârsan, Gheorghe Toma, Gh. Gorgos, Marcel Buta, toți menționați de Popa ca fiind foști reeducați de la Suceava, care lucraseră cu el sau cu Bogos 4. Informația nu este complet adevărată, întrucât Marcel Buta făcea parte dintr-un lot din județul Bihor, și nu avea cum să fi trecut prin Suceava. De asemenea, este incert rolul lui Constantin Bogos, el nefiind menționat în alte părți ca având un rol conducător la Suceava, ca, de altfel, nici Popa „Țanu”. Nu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nou până a cedat 1. Între iulie și septembrie 1951, la camera 99 au fost torturați Virgil Maxim, Titi Stoica, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Dumitru Neagu, Ion Ismana, Mihai Timaru, Constantin Teja și alții. În luna august au sosit două loturi de la Pitești, printre ei fiind și Țurcanu, pe care Popa l-a pus rapid la curent cu activitatea din penitenciar. Țurcanu i-a anunțat pe Popa, Bogos, Livinschi și Pușcașu că metoda lor este cunoscută de organele de stat și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gheorghe Clinciu și Dan Ilie, iar în martie 1951, Grama și Botez. Grama a încercat cu orice preț să devină liderul mișcării de la Canal, însă Bogdănescu avea să i-o ia înainte. Pe 24 iunie 1951 a sosit un alt lot de la Gherla, în care s-au regăsit Emil Sebeșan, Ion Voin, Ioan Cerbu, Cornel Melinte, Mihai Nițulescu, Francisc Ciura, Nichifor Vereșmorteanu ori Octavian Potra. Toți aceștia țineau legătura cu Octav Botez, care era ajutor de brigadier 1. Maximilian Sobolveschi a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a metodei violente în alte penitenciare a fost ales Brașovul, în care au activat, începând din luna aprilie 1950, Maximilian Sobolevschi și Adrian Prisăcaru, alături de alți câțiva pe care i-au convins la fața locului. La scurt timp însă, importante loturi de deținuți „piteștizați” au fost trimise la Târgu Ocna (la sfârșitul lui mai 1950) și Gherla (începutul lui iunie 1950). Cum primul era un sanatoriu pentru bolnavii de TBC, majoritatea deținuților au fost transferați la Gherla, care avea să devină
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au fost răspândiți în trei închisori pentru a aplica și acolo acțiunea prin care au trecut ei înșiși, așa încât se poate vorbi de o planificare și concertare a acestor mișcări la nivelul Direcției Generale a Penitenciarelor. Transferul la Gherla al lotului care îi cuprindea pe Popa „Țanu”, Vasile Pușcașu și alți lideri importanți ai acțiunii de la Pitești, în iunie 1950, în condițiile în care Țurcanu și, probabil, și celelalte vârfuri de lance ale agresorilor credeau că vor fi eliberați, ar putea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nu a trecut prin acțiunea de la Pitești, singurele sale legături cu deținuții implicați în evenimente având loc la Suceava, înainte de a apărea soluția violentă, condamnarea sa datorându-se poziției de vârf pe care o ocupase în Mișcarea Legionară. În ceea ce privește grosul lotului, cu toții au fost torturați și abia apoi au trecut de partea agresorilor, iar unii dintre ei nici nu au făcut parte din echipe de agresori. Rolurile lui Cristian Paul Șerbănescu ori Constantin P. Ionescu au fost mai degrabă organizatorice la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în față mult mai rar decât la Pitești. Totuși, comuniștii nu au excelat niciodată la capitolul logică, așa că nu trebuie neglijat nici factorul arbitrar. Dacă s-ar fi urmărit doar eliminarea unor vârfuri legionare, nu s-ar explica absența din lot a lui Dragoș Hoinic, ca să dăm doar un exemplu. Pe același principiu, dacă s-ar fi dorit dispariția celor care cunoșteau detalii despre începuturile acțiunii, este greu de înțeles de ce nu au fost anchetați ori reținuți în lot Alexandru Mărtinuș
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
absența din lot a lui Dragoș Hoinic, ca să dăm doar un exemplu. Pe același principiu, dacă s-ar fi dorit dispariția celor care cunoșteau detalii despre începuturile acțiunii, este greu de înțeles de ce nu au fost anchetați ori reținuți în lot Alexandru Mărtinuș, Constantin Bogos ori Ion Negură. Singura explicație valabilă ar fi că procesul și-a propus să înlăture deținuții atât dintr-o categorie, cât și din cealaltă, precum și pe alți câțiva după criterii mai greu de descifrat. Amestecul acesta
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să nege în totalitate implicarea administrației în acțiune și au organizat un proces al oficialilor, însă abia în 1957. Or, acuzațiile existau încă de la terminarea anchetelor pentru procesul Țurcanu. Între timp, s-au cules și declarații din partea unul al doilea lot de deținuți care avea să fie condamnat în legătură cu acțiunea de la Pitești și nu este de neglijat ipoteza că anumite interese politice au dictat condamnarea (chiar dacă mai degrabă formală) doar a unora dintre cei implicați. Unul dintre principalii „administratori” ai aplicării
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Valeriu Negulescu, Constantin Oprișan, Dragoș Hoinic, Gheorghe Calciu, Iosif V. Iosif, Aurel Popa, Gheorghe Caziuc și Virgil Bordeianu, iar ca martori au fost aduși supraviețuitorii primului proces: Alexandru Popa, Octavian Voinea, Pafnutie Pătrășcanu, Aristotel Popescu și Dan Dumitrescu. Spre deosebire de procesul lotului Țurcanu, acesta n-a mai putut fi exploatat de comuniști, din cauza opoziției acuzaților. Gheorghe Calciu s-a ridicat împotriva absurdității întregii mizanscene și a denunțat adevărații responsabili pentru demascări: Nicolschi, Dulgheru, Zeller, Dumitrescu, Marina și Avădanei 1. Calciu și Iosif
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
își revină după șocurile fizice și sufletești la care au fost supuse, victimele s-au înverșunat împotriva înscenării orchestrate de Securitate și au opus rezistență. Capitolul IIItc "Capitolul III" Personajetc "Personaje" Ion Angelescutc "Ion Angelescu" A fost considerat șef de lot al uneia dintre cele mai mari organizații anticomuniste - Organizația Național Creștină -, care activa în Banat și avea legături inclusiv cu luptătorii din munți. Condamnat la 8 ani de detenție, a făcut parte din primul mare lot torturat în camera 4-spital
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost considerat șef de lot al uneia dintre cele mai mari organizații anticomuniste - Organizația Național Creștină -, care activa în Banat și avea legături inclusiv cu luptătorii din munți. Condamnat la 8 ani de detenție, a făcut parte din primul mare lot torturat în camera 4-spital, începând cu 31 decembrie 1949, fiind cel care l-a înfruntat pe Țurcanu, deranjat de aroganța acestuia 1. Angelescu a fost dintre cei mai torturați deținuți din acest lot și, cu toate că a fost bătut în mai
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
detenție, a făcut parte din primul mare lot torturat în camera 4-spital, începând cu 31 decembrie 1949, fiind cel care l-a înfruntat pe Țurcanu, deranjat de aroganța acestuia 1. Angelescu a fost dintre cei mai torturați deținuți din acest lot și, cu toate că a fost bătut în mai multe rânduri de Țurcanu, Popa și ceilalți dintre agresori, dar și de către gardieni, a continuat să îi înfrunte verbal. A fost transferat la Gherla, probabil, cu lotul din iunie 1950, existând indicii că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cei mai torturați deținuți din acest lot și, cu toate că a fost bătut în mai multe rânduri de Țurcanu, Popa și ceilalți dintre agresori, dar și de către gardieni, a continuat să îi înfrunte verbal. A fost transferat la Gherla, probabil, cu lotul din iunie 1950, existând indicii că a fost torturat și în acest penitenciar. S-a îmbolnăvit de TBC și se pare că a murit în închisoare, fiind lipsit de îngrijiri medicale 2. Chirică Balanișcutc "Chirică Balanișcu" Balanișcu era originar din
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
îmbolnăvit de TBC și se pare că a murit în închisoare, fiind lipsit de îngrijiri medicale 2. Chirică Balanișcutc "Chirică Balanișcu" Balanișcu era originar din Pomârla, județul Botoșani, și urma cursurile Facultății de Matematică din Cluj-Napoca. A fost arestat împreună cu lotul mare de studenți din localitate în 1948. Una dintre victime s-a întâlnit cu Balanișcu în infirmerie, după ce acesta fusese torturat. Neculai Popa l-a primit în patul său, după ce fusese bătut în cap și făcuse meningită TBC. Cei doi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost torturat. A fost încarcerat la Văcărești de la terminarea anchetei (pe la începutul lui ianuarie 1949) până la proces, care a avut loc pe 9 aprilie 1949. A fost condamnat la 2 ani de detenție pentru omisiune de denunț și încadrat în lotul legionar din cadrul facultății sale (condus de Gheorghe Ispas), cu toate că, datorită faptului că preda la liceu, nu activa alături de colegii săi. A fost avertizat de Laurențiu Șoltuz (student în anul VI la Medicină în Iași, fost coleg de liceu cu Eugen
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
4-spital, unde au fost introduși imediat Gebac, Onișor, Sofronie și Negură, ultimul trăgându-l de limbă. Deși fusese avertizat, Bâgu nu a fost deloc prudent și s-a angajat în discuții cu acesta. Mutat în camera 1-corecție, a găsit acolo lotul lui Aristotel Popescu și „Nutti” Pătrășcanu, alături de care a sosit și Țurcanu, împreună cu colegii săi din Suceava. În primele zile, Bâgu a fost abordat prietenește de acesta, care știa că logodnica lui Bâgu a fost colegă de bancă cu soția
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
decembrie 1949 a fost atacat de Pătrășcanu, Pușcașu, Roșca și Virgil Bordeianu. Derutat, l-a întrebat pe Țurcanu ce se întâmplă, dar a fost expediat de acesta, cu toate că el era cel care își instigase acoliții să îl tortureze. După ce primul lot mare a fost torturat în camera 4-spital, deținuții au fost răspândiți în alte camere ale închisorii, iar Bogdanovici s-a numărat printre cei mutați. A fost adus imediat înapoi în camera 4-spital, Țurcanu amenințându-l că va fi ținut sub
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aceeași celulă cu Alexandru Popa, a intrat imediat în conflict cu acesta, din cauza orgoliului lui „Țanu”. Bordeianu a fost anchetat din iulie până în decembrie 1948, iar procesul său s-a desfășurat pe 21 februarie 1949, în incinta penitenciarului Suceava. Din lotul său mai făceau parte Dumitru Moisiu, Petre Tudose, Virgil Lungeanu, Bârsan, Scutaru, Stamate și Gheorghe „Gioga” Parizianul. A fost condamnat la 15 ani de detenție și transferat la Pitești pe 15 aprilie 1949, într-un lot cu alți cca 80
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
incinta penitenciarului Suceava. Din lotul său mai făceau parte Dumitru Moisiu, Petre Tudose, Virgil Lungeanu, Bârsan, Scutaru, Stamate și Gheorghe „Gioga” Parizianul. A fost condamnat la 15 ani de detenție și transferat la Pitești pe 15 aprilie 1949, într-un lot cu alți cca 80 de deținuți. Repartizat la camera 18, a stat acolo cu Mihai Iosub, Fag Negrescu și Miron Petrovanu, ultimii doi fiind înlocuiți în luna iunie de Costache Oprișan și Alexandru Munteanu. Pe la sfârșitul lui decembrie 1949, au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
o deplină libertate de mișcare în penitenciar și lucra direct cu ofițerul politic și directorul, astfel încât este greu de crezut că un anchetator din afara închisorii putea să mute deținuți fără ca aceștia să afle. A fost transferat la Gherla cu ultimul lot din Pitești, în august 1951, și a fost scos la muncă în atelierul de tâmplărie manuală prin luna octombrie, după ce o lună de zile a fost plimbat prin diverse camere în care a asistat la alte torturi. Bordeianu spune că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
respectiv 1 an. A trecut prin închisorile Târgșor, Canal (Peninsula, Poarta Albă), Pitești și lagărele de la Bicaz, Borzești și Onești. Între 1941 și 1947 a urmat cursurile Liceului „Radu Negru” din Făgăraș, unde i-a cunoscut pe viitorii colegi de lot ai lui Ion Gavrilă Ogoranu: Gelu Novac, Remus Sofonea, Victor Metea și alții. Tatăl său, preot militar, fost deputat și senator PNȚ, a fost arestat și condamnat de două ori de către comuniști, fiind trimis la Canal. De la Târgșor a fost
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]