5,605 matches
-
Cum puteai cere seriozitate de la ei, de la adunătura aceea de huruitoare și de spărgătoare de nuci! Cum puteai solicita Înțelegere pentru marile probleme ale tatii de la aceste râșnițe ce măcinau la nesfârșit pasta colorată a cuvintelor! Surzi la tunetele de mânie ale profetului, negustorii În caftanele lor de mătase, strânși În grupuri mici, se așezaseră pe vine În jurul munților de postavuri, comentând printre râsete calitățile mărfurilor. Bursa neagră risipea cu limbile ei repezi substanța nobilă a peisajului, o toca cu melița
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
decât la introvertit. La fel, și cea colectivă sau globală. Unul se retrage, resemnat și solitar, În „casa melcului” rătăcitor; solidaritatea sa cu semenii este mai curând implicită și transcendentă. Celălalt perseverează În dialogul direct cu „imperfecțiunea” lumii. Exaltare și mânie, speranțe și disperare, o intensitate (și o crispare!) greu de găsit În jur. Deși avea mult mai multe de Împărțit și Împărtășit cu exilatul emancipat peste Ocean decât presupunea relația traducător-autor și chiar relația scriitor-scriitor, „complicele” berlinez se ținuse de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Chiar în ultimele zile ale domniei lui, când greșelile lui de politică externă erau mai mult decât evidente, Regele Carol nu a abandonat vechile lui planuri și a cules nefericitele urmări, care i-au precipitat căderea. 5. Pentru a provoca mânia lui Hitler, cu scopul perfid de a ataca România, Stalin, prefăcându-se a fi partener loial al Germaniei, a avut grijă să anunțe și direct pe Führer de cererile de asistență militară ale lui Gafencu la Moscova și duplicitatea Regelui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Bat cu artă, bat pervers Să străluce-n univers Bat s-audă lumea toată Chiar și Horea Cum trosnesc urmași pe roată întregul plai Un plâns de nai Snop de vis încins de nimb în orice bob un nume de foc Mânia vor s-așeze-n loc Ș-apoi să dea în schimb Ce rămâne Din tăciune Ș-acela să fie stins Munte Au obosit de când tot bat Duși mii și mii, zeci de mii La foc de veci Rămași tot cresc cu-adevărat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ești supărat rău? — Un pic, cu toate că știu că nu-mi servește la nimic. Mi se pare totul de domeniul fantasticului și nu sunt capabil să iau drept realitate ceea ce mi se întâmplă. Poate că mai târziu o să fiu turbat de mânie, dar la momentele acelea voi fi mort pentru această lume. — N-aveam de gând să-ți ofer chiar atât de multe detalii, zise Profesorul. S-ar fi terminat totul fără să-ți fi dat seama. Poate că din punct de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” din Timișoara și coordonator al departamentului de istorie literară. Concomitent, lucrează ca profesor universitar asociat la Facultatea de Jurnalistică a Universității „Tibiscus” din același oraș. Debutează cu versuri în „Scrisul bănățean” (1959) și editorial, cu volumul Mânie și marmură, apărut în 1968. Colaborează la „România literară”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Literatorul”, „Rostirea românească”, „Ramuri”, „Limbă și literatură” ș.a. Chiar de la prima carte a lui D. critica a remarcat existența unui sistem poetic bine conturat atât tematic, cât și
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
românească”, „Ramuri”, „Limbă și literatură” ș.a. Chiar de la prima carte a lui D. critica a remarcat existența unui sistem poetic bine conturat atât tematic, cât și imagistic, dezvăluit de însuși titlul care reunește cele două componente ale actului creator: impulsul (mânie) și materialul artistic (marmură). Autorul construiește o mitologie sui-generis, în care el însuși se plasează în postura privilegiată de recreator al lumii prin cuvânt: „O mână mi-a rămas și-un ochi / Pe care obosit îl voi ridica între degete
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
poeți români, identificându-se și caracterele supraindividuale, cele care asigură continuitatea evoluției limbajului poetic. În Călătorie spre centrul poeticului (2000) sunt interpretate, din unghiuri diverse, texte sau ansambluri de texte, demersul teoretic fiind însoțit și susținut de analiza critică. SCRIERI: Mânie și marmură, București, 1968; Încercare asupra bucuriei, Timișoara 1978; Dialectica limbajului poetic, Timișoara, 1986; Cicatricele bucuriei, Timișoara, 1995; Mutații paradigmatice în evoluția limbajului poetic românesc, București, 1998; Epitetul jurnalistic (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), Timișoara, 1999; Insurecția respectuoasă. Eseu despre
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
1880-1980) (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), București, 2002. Ediții: Paul Iorgovici, Observații de limbă rumânească, introd. edit., Timișoara, 1979 (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu); Al. Macedonski, Bronzuri-Bronzes, ed. bilingvă, tr. Eugen Tănase, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Crișu Dascălu, „Mânie și marmură”, GL, 1968, 28; Florin Manolescu, „Mânie și marmură”, LCF, 1968, 30; Dorin Tudoran, „Mânie și marmură”, AFT, 1968, 9; Lucian Alexiu, „Încercare asupra bucuriei”, O, 1978, 44; Paul Dugneanu, Poezia dificilă, LCF, 1979, 12; Nicolae Ciobanu, „Lecturi după
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
Ediții: Paul Iorgovici, Observații de limbă rumânească, introd. edit., Timișoara, 1979 (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu); Al. Macedonski, Bronzuri-Bronzes, ed. bilingvă, tr. Eugen Tănase, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Crișu Dascălu, „Mânie și marmură”, GL, 1968, 28; Florin Manolescu, „Mânie și marmură”, LCF, 1968, 30; Dorin Tudoran, „Mânie și marmură”, AFT, 1968, 9; Lucian Alexiu, „Încercare asupra bucuriei”, O, 1978, 44; Paul Dugneanu, Poezia dificilă, LCF, 1979, 12; Nicolae Ciobanu, „Lecturi după natură”, RL, 1979, 23; Al. Graur, Paul Iorgovici
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
edit., Timișoara, 1979 (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu); Al. Macedonski, Bronzuri-Bronzes, ed. bilingvă, tr. Eugen Tănase, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Crișu Dascălu, „Mânie și marmură”, GL, 1968, 28; Florin Manolescu, „Mânie și marmură”, LCF, 1968, 30; Dorin Tudoran, „Mânie și marmură”, AFT, 1968, 9; Lucian Alexiu, „Încercare asupra bucuriei”, O, 1978, 44; Paul Dugneanu, Poezia dificilă, LCF, 1979, 12; Nicolae Ciobanu, „Lecturi după natură”, RL, 1979, 23; Al. Graur, Paul Iorgovici, RL, 1979, 23; Lucian Vasiliu, „Încercare asupra bucuriei
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
și nedrept când, în 1889, Academia Română îl premia. În câteva rânduri, și Al. Macedonski, care editase o gazetă filorusă, „Stindardul țărei”, este o țintă a atacurilor din D. Poetul este acuzat că ar fi „unealta și năimitul” consulului rus Hitrovo, mânia celui care scrie articolul Hitrovo și uneltele sale fiind stârnită și de poezia Înmânarea unui cavaler guard din „România literară”, în care Macedonski se lăuda cu o presupusă origine slavă. Din „Revista nouă” se reproduc și Amintiri din pribegia după
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
Vremuri de tinichea (convorbiri cu Daniel Nicolescu), București, 1998. Traduceri: L. Kvitko, Căluțul, București, 1949 (în colaborare cu Irina Deșliu); S. Marșak, Teatru vesel. Casa pisicii. Căsuța din câmpie, București, 1949 (în colaborare cu Irina Deșliu); Alex. Bezâmenski, Versuri de mânie, București, 1950; Nahabed Kuceak, Poezii, București, 1963 (în colaborare cu Victor Tulbure); Incertitudes, București-Montreal, 1992; Michel Déon, Un taxi mov, București, 1994 (în colaborare cu Alina Beiu). Repere bibliografice: Oarcăsu, Opinii, 81-85; Piru, Panorama, 199-200; Călinescu, Literatura, 122-128; Poantă, Modalități
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
semn minus, parodică, o dulce zeflemea. „Strămoșii”, muți, dar foarte insistenți, îl urmăresc pe urmaș până la sastisire; în plus, pe „traseu”, nu pregetă să dea pe gât „balerce de poșirci” și să încerce „prin cuhnie, bucate.” Sunt vicleni (dar fără „mânia bunilor mei” din poemul lui Arghezi), răbdători, insinuanți; vor aștepta, în continuare, ca urmăritul să li se alăture. Bineînțeles că acesta (eroul liric), cu tot respectul pe care îl datorează („casa - / În frac, unde v-am așteptat cu masa”), joacă
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
e, de viteji purtat! / Viața-i datorie grea”), aliajul prețios, reprezentativ pentru psihologia noastră etnică, de poezie și profundă filosofie, implicat în atitudinea în fața vieții și a morții. Pretexte istorice servesc poeziei de revoltă socială și națională, încărcată de o mânie adâncă și exprimând idealul jertfei pentru libertate, de preferat robiei (Decebal către popor, Un cântec barbar). Personificări ale revoltei, accente de poeta vates (Ex ossibus ultor!, Doina, Dunărea și Oltul) îl anunță pe O. Goga. Maxima energie a tonului de
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
ori comportament automutilant; 6Ă instabilitate afectivă datorată unei reactivități marcate a dispoziției (de exemplu, disforie episodică intensă, iritabilitate sau anxietate care durează, de regulă, câteva ore și numai rareori mai mult de câteva zileă; 7Ă sentimentul cronic de vid; 8Ă mânie intensă, inadecvată ori dificultate în a controla mânia (de exemplu, manifestări frecvente de furie, stare coleroasă permanentă, bătăi repetateă; 9Ă ideație paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, în legătură cu stresul. Este o tulburare de personalitate în care există o tendință marcată
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
reactivități marcate a dispoziției (de exemplu, disforie episodică intensă, iritabilitate sau anxietate care durează, de regulă, câteva ore și numai rareori mai mult de câteva zileă; 7Ă sentimentul cronic de vid; 8Ă mânie intensă, inadecvată ori dificultate în a controla mânia (de exemplu, manifestări frecvente de furie, stare coleroasă permanentă, bătăi repetateă; 9Ă ideație paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, în legătură cu stresul. Este o tulburare de personalitate în care există o tendință marcată de impulsivități în acțiuni, fără a lua în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
3.9. Mânia ca un impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive)tc " 5.3.9. Mânia ca un impuls care poate fi dobândit (anger as an acquirable drive)" Miller și Dollard au „forțat lucrurile” postulând că mânia este un alt impuls care poate fi dobândit. Dovezile de la nou-născuți și din comportamentele animalelor cărora le-a fost afectat cortexul par să indice că există un model de răspuns legat de mânie și de agresiune potențială, ca răspunsuri ce
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și Dollard au „forțat lucrurile” postulând că mânia este un alt impuls care poate fi dobândit. Dovezile de la nou-născuți și din comportamentele animalelor cărora le-a fost afectat cortexul par să indice că există un model de răspuns legat de mânie și de agresiune potențială, ca răspunsuri ce pot fi învățate în ierarhia intrinsecă. O parte a acestei reacții constă în răspunsuri externe foarte viguroase, precum modelul lovirii și al sfâșierii, care este expus în cadrul unui acces de furie extrem de puternic
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fi sentimente conflictive, durere și alte asemenea, care sunt primare în interioritatea individului. Aici, facilitatorul caută să le înțeleagă din punctul său personal de vedere și să le comunice înțelegerea sa empatică. Pe de altă parte, sentimentele pot fi de mânie, dispreț, afecțiune, rivalitate și altele - atitudini impersonale între membrii grupului. Din nou, facilitatorul este atent la acestea, ca și la ideile ce se exprimă, iar prin acceptarea unor asemenea tensiuni sau legături, el ajută la evidențierea lor pentru o înțelegere
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
tendinței către crimă. Era ca și cum - observa Maslow - nu se putea lua în chip de valoare oricare dintre valorile prețuite de fiecare în parte, în legătură cu ei înșiși și cu ceea ce doresc să fie. După Maslow, e foarte adevărat că suntem posesorii mâniei și urii, dar există și alte impulsuri despre care abia începem să învățăm și care pot fi numite „nevoile” superioare ale omului (higher needs of man): nevoile pentru valorile intrinsece și fundamentale de bine, adevăr, frumusețe, perfecțiune, justiție și ordine
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Nu pleca la târg fără nici o socoteală. (31) Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg. (32) Duci necazul mai ușor dacă-l spui la un prieten. (32) Oful din suflet nu-l poți împărți cu nimeni. (33) Mânia de seară las-o pentru dimineață. (33) Focul varsă-l când îți vine, că-ți arde inima-n tine. (34) Ce ai la inimă să ai și pe limbă. (34) Acoperă oala să nu știe nimeni ce-ai pus la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sui-generis a Banatului din ultimele două secole. Pamfletele scrise în anii tranziției de după 1989 au fost adunate în volumul Vremea hahalerelor (1998). SCRIERI: Sunt dator cu o durere, București, 1970; Spune-mi unde duce acest drum?, București, 1972; Neîmpăcați în mânie, București, 1974; Sentimentul puterii, București, 1976; Tornada, București, 1980; Întoarcerea spre asfințituri, București, 1985; În afara gloriei, Timișoara, 1994; Vremea hahalerelor, postfață Mircea Mihăieș, Timișoara, 1998; Mătușa mea Maria Theresia, Timișoara, 2003. Ediții: Țara Almăjului. Cercetări monografice, Timișoara, 2003. Repere bibliografice
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Ion Marin Almăjan, „Sunt dator cu o durere”, RL, 1970, 35; Cornel Ungureanu, Prozatori timișoreni, O, 1970, 9; Dana Dumitriu, „Spune-mi unde duce acest drum?”, ARG, 1973, 3; Eugen Dorcescu, Ion Marin Almăjan, „Neîmpăcați în mânie”, O, 1974, 48; Marcel Corniș-Pop, Între documentar și ficțiunea istoriei, O, 1980, 34; Eugen Dorcescu, Un moment de referință, O, 1980, 34; Ungureanu, Imediata, I, 217-225; Radu Enescu, Virtuțile prozei scurte, F, 1985, 3; Mihai Ungheanu, Ion Marin Almăjan, „Întoarcerea
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
diferențiere între comportamentele violente, ca fiind cele distructive, provocând durere și comportamente asertive (de autoafirmare) în categoria celor „bune”, care conduc la succes (Barker, 1988). în cadrul repertoriului de comportamente specifice atașamentului, John Bowlby (1989, pp. 79-80) admite funcționalitatea pozitivă a mâniei, a furiei copilului față de figura de atașament a cărei absență de durată devine de nesuportat pentru copil. El spune că în circumstanțe adecvate mânia poate fi o manifestare indispensabilă, menită să prevină alte comportamente periculoase, să înlăture un eventual rival
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]