5,442 matches
-
pct. (i), care să cuprindă elementele prevăzute la art. 22 alin. (2) lit. a)-c) din Legea nr. 237/2015 ; c) numai în cazul asigurătorului supravegheat conform părții a II-a din Legea nr. 237/2015 , următoarele raportări întocmite conform machetelor prevăzute de prevederile legale în vigoare la data solicitării, pentru activitatea de asigurări de viață: ... (i) raportări care să reflecte situația existentă la sfârșitul lunii anterioare depunerii la A.S.F. a documentației menționate în prezentul articol, privind: 1. marja de
NORMĂ nr. 31 din 21 iulie 2016 privind alocarea şi/sau vărsarea de către asigurători a capitalului social pentru activitatea de administrare a fondurilor de pensii facultative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273964_a_275293]
-
eroilor orașului Pucioasa căzuți în Cel De-al Doilea Război Mondial, amplasat la intrarea în Parcul Independenței, inaugurat la data de 26 septembrie 1998; • Muzeul Aripi Românești situate în strada C.Olănescu, la numărul 9, mai degrabă o expoziție de machete diplome ale cercului de aeromodele de la Clubul Copiilor, dar unde sunt și avioane adevărate; • Muzeul de Etnografie aflat pe strada Primăverii, la numărul 1, o foarte atractivă și inedită radiografie a istoriei stațiunii Pucioasa de la atestare și până în zilele noastre
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
până în 3 martie 1990, când clădirea fusese deja rebotezată Casa Presei Libere, totuși unii istorici susțin că statuia ar fi fost îngropată în pământ dar până în prezent nu a fost descoperită. Au existat planuri ca ea să fie reconstituită după macheta rămasă în proprietatea urmașilor lui Meštrović, dar, în final, a fost făcută o nouă statuie, de sculptorul Florin Codre, care a fost inaugurată în 6 decembrie 2010, fiind prezenți principesa Margareta a României, principele Radu al României Duda și primarul
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
naval. În anul 1500 s-a întors la Florența, unde el și tovarășii săi au fost oaspeții călugărilor de la mânăstirea Santissima Annunziata, care le-au oferit posibilitatea organizării unui atelier de lucru, unde, conform spuselor lui Vasari, Leonardo a creat macheta Fecioarei cu Pruncul și Sf. Ana și Sf. Ioan Botezătorul, o lucrare care a stârnit atâta admirație încât “bărbați și femei, tineri și bătrâni” s-au perindat prin fața ei “ca la o mare sărbătoare”. Atelierul a fost redescoperit în 2005
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
care a derivat numele ei. Deasupra porții dinspre "Nartexul interior" se află un mozaic reprezentativ. Este vorba de imaginea "Sfinei Fecioare cu Pruncul" așezată pe un tron de argint, încrustat cu pietre prețioase. La dreapta, Constantin cel Mare îi oferă machete orașului, iar la stânga Justinian I-ul îi oferă machete bisericii Sfânta Sofia. Poarta de bronz dinspre exterior a vestibulului datează din sec. 2-1 e.A, numită " Frumoasa poartă", a fost adusă de la un templu elenistic din cetatea Tarsus, Asia Mică
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
interior" se află un mozaic reprezentativ. Este vorba de imaginea "Sfinei Fecioare cu Pruncul" așezată pe un tron de argint, încrustat cu pietre prețioase. La dreapta, Constantin cel Mare îi oferă machete orașului, iar la stânga Justinian I-ul îi oferă machete bisericii Sfânta Sofia. Poarta de bronz dinspre exterior a vestibulului datează din sec. 2-1 e.A, numită " Frumoasa poartă", a fost adusă de la un templu elenistic din cetatea Tarsus, Asia Mică, de care este legată viața Sfântului Paul. Curiozități O
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
află cel mai mare cimitir comun rămas în urmă bătăliei din 31 iulie 1849. Casă are trei săli, prima cameră expune documente care evocă epoca poetului, a doua cameră cuprinde documente despre viața poetului, iar în ultima cameră sunt expuse machetă bătăliei din Albești, respectiv documente, poze și manuscrise. În incinta se află un parc cu arbori de tuia, cu un obelisc ridicat de frații Bossini, renumiți arhitecți de origine italiană, plachete legate de bătălie și statuia poetului național. În vârful
Albești, Mureș () [Corola-website/Science/300568_a_301897]
-
populații acest prim utilaj membrilor formației. Tot la această adunare conducerea comunei a anunțat că s-a aprobat finanțarea construirii Turnului de Instrucție cu înălțimea de aproximativ 13 metri cu 2 etaje, parterul din cărămidă iar etajul din lemn. O machetă a acestui turn se păstrează și poate fi văzută în Remiza S.V.S.U. Zăbrani. La ședința din 25 iunie 1880 se stabilește că cei care întârzie la ședințele de instrucție să fie penalizați conform statutului. Tot la această ședință se
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
se realiza o expozitie, este cules întregul material informativ, se grupează într-un sistem coerent după criterii, sunt selecționate obiecte și documente, fiind adaptate la spațiul existent. Este întocmit planul definitiv de expunere până la cele mai mici detalii, fiind realizate machete și afișe cu fotografiile exponatelor și sunt stabilite toate elementele auxiliare. Epigrafia se ocupă de studierea inscripțiilor de pe material dur, ca piatra, metalul, ceramică, cărămidă, osul sau lemnul. Este în strânsă legătură cu paleografia. Interpretează din perspectiva istorică și artistică
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
fost construit în perioada 1921-1922, renovat în perioada 1935-1936, și din nou renovat începând din 2014. El comemorează victoria României în Primul Război Mondial. Arcul de Triumf are 27 m înălțime, cu o singură deschidere și este de formă paralelipipedică. Machetele au fost executate de artiști plastici, iar pentru cioplirea marmurei de Rușchița, pe lângă sculptorii autohtoni, s-a apelat și la un număr de zece sculptori din Italia. Împreună cu Catedrala Încoronării de la Alba Iulia, cu Mausoleul de la Mărășești, cu Crucea Eroilor
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]
-
adăpostește un mic muzeu, care poate fi vizitat doar cu anumite ocazii speciale. Vizitatorii pot vedea patru expoziții: "Marele Război al Reîntregirii Neamului" (fotografie și film), "Heraldica Marilor Familii Boierești" (efigii din bronz, fotografii), "Arcul de Triumf în Imagini" (fotografii, machete), "Marea Unire de la 1918" ( unde se găsesc și coroanele și sceptrul regal reproduse 1:1, fotografii) și pot urca pe terasa superioară. Arcul de Triumf este înscris în Lista monumentelor istorice din București, sector 1, din anul 2015, Municipiul București
Arcul de Triumf din București () [Corola-website/Science/299812_a_301141]
-
unui personaj domnesc îngenunchiat și cu mâinile întinse în chip de rugăciune, unul este așa numitul „cavaler fără cap” (tencuiala cu frescă din dreptul capului a fost distrusă) și unul aparținând unui voievod împreună cu doamna sa, care țin în mână macheta bisericii (care are însă două turnuri dispărute azi). Nicolae Iorga considera că nu numai aceste trei portrete aparțin lui Basarab, dar și mormântul nr. 10, conținând personajul princiar bogat înveșmântat. Ulterior, istoricii au considerat că cel puțin cele două fresce
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
și zugrăvită biserica. În fine, alții sunt de părere că cel care a început zidirea bisericii (Basarab), e personajul înfățișat cu mâinile întinse, în vreme ce voievodul care a terminat-o cu totul (Radu I) este care poartă, după cum cere și tradiția, macheta bisericii. După părerea lui Constantin Kogălniceanu, care identifică pe Negru Vodă cu Basarab, și statuia din piatră, aflată inițial "„în slona bisericii, [...] represintând o figură de om cu părul lung, cu barbă, în cap cu o căciulă naltă, o haină
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
întinde pe 4 etaje și acoperă o suprafață de 30.000 m². Muzeul a fost decorat de artizani din Iran și din Uzbekistan. Conține 6.000 de piese de artă, dintre care 200 de manuscrise islamice, precum și cea mai mare machetă din lume a Masjid al-Haram. Limba malaieză (în limba malaieză: "bahasa Melayu", iar în scriere jawi: بهاس ملاي) este o limbă austroneziană vorbită de populațiile malaieze, originare din Arhipelagul Malay din sud-estul Asiei, până la îndepărtata „Insulă a Crăciunului” în Australia
Malaezia () [Corola-website/Science/299347_a_300676]
-
importante publicații slovace. "Ukrayinska Pravda" (în limba ucraineană: "Українська правда, Adevărul Ucrainean") este o organizație liberală de știri ucraineană. "Pravda" a fost o publicație de propagandă editată de Grupul de Armate Nord al Wehrmacht, tipărită după declanșarea războiului împotriva URSS. Macheta acestei publicații săptămânale era identică cu cea a ziarului sovietic "Pravda", organ al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.
Pravda () [Corola-website/Science/298846_a_300175]
-
O altă problemă de care se plâng oamenii de afaceri este infrastructura de Internet, care deși se extinde rapid, nu face față cererii imense datorate de economia digitală. Shanghai este cel mai mare șantier urban de construcții din lume. O machetă gigant a orașului este vizibilă într-o clădire specială din Piața Poporului. La ora actuală, orașul se mândrește deja cu peste 640 de zgârie-nori, in timp ce alți 300 sunt în construcție, majoritatea în noul cartier Pudong. În 2007, Shanghai
Shanghai () [Corola-website/Science/297760_a_299089]
-
lucru se face și prin filme explicit și direct politice precum, să zicem, Concerning Violence, dar de mai multe ori se întâmplă prin produse artistice aparent mai ambigue (aici, paleta e foarte largă, poate ajunge de la Crulic </strong>la <strong>Machete</strong>). Când încerc să analizez un produs artistic, îmi proppun să apreciez care sunt efectele de propagandă ale acestuia - cu alte cuvinte ce fel de discurs se generează și se propagă în sfera publică, ce stereotipuri sunt contestate și ce
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
Coroanei de Oțel de pe capul acvilei, fiindcă trimitea la monarhie, și astfel, au respins întreg proiectul. Al doilea proiect aparținea lui Victor Dima, licențiat al Institutului de Arte Plastice din București și angajat al Ministerului Apărării Naționale, în acel moment. Macheta realizată de el s-a dovedit a fi pe placul politicienilor și, cu mici retușuri, a fost aprobată la 10 septembrie 1992. În Monitorul Oficial în care a fost publicat actul normativ, numele lui Victor Dima figura ca „autor al
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
realizată de el s-a dovedit a fi pe placul politicienilor și, cu mici retușuri, a fost aprobată la 10 septembrie 1992. În Monitorul Oficial în care a fost publicat actul normativ, numele lui Victor Dima figura ca „autor al machetelor grafice”. În 1992, prin Legea nr. 102 din 21 septembrie, au fost adoptate stema și sigiliul actual al României, prin combinarea diferitelor propuneri prezentate până atunci. Stema reproduce aproape în totalitate varianta mică din 1921 (cu excepția coroanei de oțel, a
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Școala de Belle-Arte, fondată de Theodor Aman în 1864), a cărei catedră de specialitate a condus-o până la moarte. A avut doi fii, Carol Storck (1854 - 1926) și Frederic Storck (1872 - 1942), ambii distingându-se ca sculptori. Câteva lucrări și machete pentru monumente de for public realizate de Karl Storck se regăsesc și în Colecția de Artă Plastică "Fr. Storck și Cecilia Cuțescu Storck" a Muzeului Municipiului București, adăpostit în fosta locuință a sculptorului Frederic Storck și a soției acestuia, pictorița
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
și au putut fi salvați, după ce pe plută s-au petrecut scene de groază. Géricault, tocmai întors din Italia, este în căutarea unei teme contemporane captivante pentru un tablou de mari dimensiuni. Istoria "Meduzei" îl captivează, execută în atelierul său macheta plutei, se întâlnește și cu foști naufragiați, dorind să înțeleagă atmosfera care domnea pe plută. Ezită la alegerea unei scene concrete, în cele din urmă se hotărăște asupra momentului în care naufragiații observă în depărtare pânzele bricului "Argos" care le
Théodore Géricault () [Corola-website/Science/306753_a_308082]
-
II-lea și Regina Maria. Generalul Ernest Ballif, noul mareșal al Casei Regale, și-a exprimat opoziția față de instalarea grupurilor statuare sus, pe fronton, cerând întărirea zidurilor de susținere. Cu toate acestea, în iulie 1933, s-au fixat de probă machetele de ipsos. Aflat în vizită la Iași, la 1 noiembrie 1933, regele Carol al II-lea a propus așezarea grupului de statui în grădina Fundației, într-o „Galerie a domnitorilor”. Finalizarea construcției clădirii Bibliotecii Centrale Universitare din Iași a avut
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
de-al treilea concurs, organizat la 26 mai 1928, s-a reușit găsirea unei figuri simbolice potrivite. La acest concurs au participat trei sculptori: Richard P. Hette, Ion Mateescu (ambii cu câte o machetă) și Ion Schmidt Faur (cu două machete). Juriul a fost format din Mihail Sadoveanu, Orest Tafrali, I. Soarec, V. Costin, C. Manolache, Emilian Vasilovschi și C. Andreescu. S-a ales una din machetele prezentate de Ion Schmidt Faur și s-a hotărât ca piedestalul să fie de
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
Hette, Ion Mateescu (ambii cu câte o machetă) și Ion Schmidt Faur (cu două machete). Juriul a fost format din Mihail Sadoveanu, Orest Tafrali, I. Soarec, V. Costin, C. Manolache, Emilian Vasilovschi și C. Andreescu. S-a ales una din machetele prezentate de Ion Schmidt Faur și s-a hotărât ca piedestalul să fie de 5,20 metri. Inițial, statuia a fost amplasată în fața Facultății de Litere a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, mai jos de statuia lui Mihail Kogălniceanu
Statuia lui Mihai Eminescu din Iași () [Corola-website/Science/307921_a_309250]
-
r) Constantin Popa) care își propusese să inaugureze monumentul în mai 2000, când urmau să se aniverseze 400 de ani de la prima Unire a țărilor române (Iași, 27 mai 1600). În septembrie 1998 s-a organizat un concurs național de machete proiect pentru realizarea în municipiul Iași a Monumentului „Simbolul Unirii din 1600 - Statuia ecvestră Mihai Viteazul”. La acest concurs și-au anunțat participarea 28 de sculptori din Iași și din restul României. Specialiștii din cadrul Direcției Arte Vizuale din cadrul Ministerului Culturii
Statuia lui Mihai Viteazul din Iași () [Corola-website/Science/307922_a_309251]