5,451 matches
-
1963) ; Străinul, Comoara din Vadul Vechi (1964); Gaudeamus igitur, Pădurea spânzuraților, Runda 6, Cartierul veseliei (1965) ; Duminică la ora 6, Șah la rege, Procesul alb, Vremea zăpezilor, Tunelul (1966) ; Diminețile unui băiat cuminte, Dacii, Un film cu o fată fermecătoare, Maiorul și moartea, Castelanii, Meandre, Amprenta, Subteranul (1967) ; Gioconda fără surâs, Columna (1968) ; Căldura (1969) ; Reconstituirea, Simpaticul domn R, Canarul și viscolul, B.D. intră în acțiune (1970) Evoluții cinematografice Începutul deceniului 7 înregistrează ultimele filme în care Armata Roșie și URSS
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de infinit (1964) 115 La vârsta dragostei (1963) 111, 113-114 Labirintul (1980) 192, 241 Liniștea din adâncuri (1982) 234, 241 Lumina de iulie (1963) 111-112 Lumini și umbre (1981-1982) 108 Lunca Bejinului (1937) 161 Lupeni ’29 (1962) 111, 115 M Maiorul și moartea (1967) 111 Mama (1979) 198 Manasse (1925) 280 Marele singuratic (1977) 192 Martorul (A tanú) (1969) 174 Mastodontul (1975) 192-193 Mayerling (1968) 189 Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii (Confessione di un commissario di polizia al
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
punea escapadelor sentimentale, poetul demisionează în 1873, când dobândise gradul de căpitan. Retras la Tecuci, duce o viață aproape idilică. În 1876 acceptă funcția de prefect al județului Cahul. Odată cu izbucnirea războiului, în 1877, reintră în armată, cu gradul de maior, și participă la asaltul Plevnei. Cu acest prilej compune poezia Marșul călărașilor, care, pusă pe note de I. Mețescu, a fost tipărită și răspândită pe foi volante de societatea Junimea. Ajunge colonel, comandant de regiment și de garnizoană la Bacău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289636_a_290965]
-
și locale ale FSN în toată țara, de multe ori conduse de generali sau ofițeri superiori: Ioan Florea (Brașov), Marin Pancea (Brăila), Dimitrie Popa (Ploiești), Dumitru Roșu (Dolj), contraamiralul Constantin Iordache (Constanța), colonelul Toader Mănăilă (Sălaj), colonelul Gheorghe Badea (Dâmbovița), maiorul Ilie Plătică Vidovici (Galați), generalul Ion Dândăreanu (Buzău), colonelul Andrei Kemenici (Dâmbovița), colonelul Aurel Dragomir (Sibiu), generalul Ștefan Toader (Caraș-Severin), colonelul Constantin Sava (Ialomița), precum și alți ofițeri superiori (în județele Teleorman, Vâlcea, Suceava, Alba-Iulia). De altfel, pe 23 decembrie dimineața
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ilustrat și cu numeroase pilde, proverbe, comparații, apelându-se și la regionalisme expresive și familiare auditoriului. Spiritul polemic imprimă stilului o tensiune permanentă. Dar deosebit de elocvent devine M. în Răspunsul la cârtirea, care s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior... (tipărit în 1814 într-o broșură nesemnată) - un patetic fragment autobiografic - sau în trei luări de poziție împotriva unui critic vienez al Istoriei pentru începutul..., publicate în limba latină între 1814 și 1816, traduse și retipărite de Damaschin T. Bojincă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
strict asupra perioadei interbelice, ne putem face o idee asupra subiectului oprindu-ne asupra unui Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași al cărui prim-titlu este Cartea Românului (Arifeanu, 1921). Cartea Românului, "închinată poporului român" de către autorul ei, maiorul Virgil Arifeanu, este redactată ca manual de educație națională menit să servească drept biblie ostășească și codice al datoriilor civice față de patrie deopotrivă. Totuși, mesajul cărții îi viza cu precădere pe soldații înregimentați în armata română, Cartea Românului fiind "autorizată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acestui vacuum creat prin depopularea panteonului național de personajele proletare, sunt canonizate figuri martirice prelevate din Războiul de Independență din 1877-1878. Două nume ies în evidență prin sistematicitatea cu care sunt repetate în toate manualele din generația discursului monofonic (1991-1997): "maiorul George Șonțu" și "căpitanul Valter Mărăcineanu" (Almaș, 1994, pp. 102-103; Cristescu et al., 1994, p. 66), la care se adaugă numele lui Dimitrie Giurescu, Constantin Ene și a altor "zece mii de eroi [care au plătit] "tributul de sînge" la Grivița
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un amor târziu al lui Eminescu, cel care i-ar fi dedicat „Pe lângă plopii fără soț” Pe scurt: născută în 1838, fiica pictorului C. Lecca din Craiova s-a căsătorit în 1865 cu un militar, Grigore Poenaru pe numele lui, maior și apoi colonel, mare jucător de cărți, bețiv, scandalagiu, bătăuș, care i-a tocat averea făcând-o să divorțeze de el în 1878. Au avut împreună 5 copii, născuți între 1865 și 1873, iar la divorț mai trăiau trei: două
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la tipografia Cațafany și continuă a se tipări la tipografia Munteanu de la l ianuarie 1899 până la 30 ianuarie 1900. Au apărut în total 143 numere., odată pe săptămână (48x33 cm.), anual 6 lei; 10 bani numărul. A ieșit sub direcția maiorului C. Pruncu iar colaboratori i-a avut pe Lupu Kostachi, Șt.Neagoe și T.Riga.. * 89 Junimea Zionistă Junimea Zionistă, organ de propagandă zionistă , anul I, numărul 1, a apărut la Bârlad în ianuarie 1910 ca urmare a constituirii Societății
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publică articole incendiare, având titluri: „Le gea Casei rurale - sărăcia veteranilor săraci”, „Veteranul - spaima celor de la cârmuire”, „Ce trebuie să facem când nu avem pă șune” etc. Deosebit de ceea ce se scria în Veteranul, căpitanul N. Voinescu, avansat la gradul de maior cu ord. nr. 3101/1912, a desfășurat o susținută publicistică în folosul camarazilor săi în ziarul conservator‐ democrat Zorile, partid a cărui membru a și devenit. * Viitorul Viitorul, organ al Partidului Național‐ Liberal din Bârlad, 216 apare în perioadele 1900
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Buletinul Uniunii Ofițerilor de Rezervă, secția Bârlad, apare anual, începând cu 1932, sub conducerea unui comitet, la Tipografia Nicolae P. Peiu - Bârlad. Comitetul U.O.R. și a redacției este format din: președinte ‐ loc. rez. Const. Th. Moroșanu, vice‐președinți - maior în rezervă Virgil Caraivan și căpitan în rezervă G. Manoilescu; secretar - locot. rez. Ștefan Tașcă; casier - căpitan rez. Al. Balaban. În cuprins, materiale din activitatea Uniunii: dări de seamă, cuvântări, procese verbale, impresii de la Congresul U.O.R. de la Oradea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ierom. Antonic din mănăstirea Urguești, la Jurnalul de Galați (1850) spătarul C. Miclescu, serdarii G.Nicolau, Gr. Dănuleț, căpitan C. Costachi I(osif) Patrichi (Popescu), prof. de limba latină, C. Alexandrescu, G(avril) Constantinovici; la Zimbrul (1850) vorniceasa Cas.. Costache, maior Pavlov, căpitan Iosef Toran, G. Oatu, Iancu Donici, Lascarachi Moldovanu, iar pe alți 12 îi lăsa nenumiți; autorul atrăgea atenția că „pentru Beidiman, Bercar, Buhnilă, 343 Docan, Epure, Gane, Juvara, Racliș, Romașcu, Vârgolici Vîrnav, Vrabie, ca și pentru Cugino de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Universitatea din Praga, care îi mărturisea lui T. Pamfile că citește revista din scoarță î n scoarță. Tot după dispariția lui Făt‐Frumos” - spunea G. Tutoveanu în „Scrisul nostru”, într‐ o discuție cu V. Damaschin, am legat strânsă prietenie cu maiorul Tudor Pamfile, acel pasionat cercetător al folclorului românesc, și care, ajutat de Mihai Lupescu, a întemeiat revista „Ion Creangă ”, un adevărat tezaur al literaturii noastre”... „Ion Creangă - o însemnată revistă de folclor” - de Constantin Parfene, în Vremea nouă Vaslui din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
j. Neamț - 17.I.1913, București), poet. Este fiul Emiliei și al lui Francisc Scrob, medic. În Războiul pentru Independență din 1877, S., absolvent al Liceului Național din Iași (promoția 1875), era sublocotenent de infanterie. A avansat până la gradul de maior. Sentimentalul ofițer scria versuri care apăreau în „Stindardul” (1876) și în „Literatorul” (1880-1884). În 1881 Al. Macedonski îl prezintă publicului ca pe o speranță, alături de Duiliu Zamfirescu, iar în 1883 făcea parte din comitetul societății de la „Literatorul”. Colaborează la „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
dâra. Ocoliră împregiurul prăpastiei și văzură că dâra de sânge nu mai înainta. Atunci pricepură ei că în prăpastia aceea trebuie să locuiască furul merelor." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) " Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudența să iasă din neutralitate și să intervie în război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se încolăcise pe un copaci și se urca să mănânce niște pui de zgripsor. Scoase paloșul Prâslea, se repezi la balaur și numaidecât îl făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat. Vai de mine! țipă mama. E rău copilului!... Ajutor! moare copilul! Ridic pe maiorul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
făcu în bucățele." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (e) "Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat. Vai de mine! țipă mama. E rău copilului!... Ajutor! moare copilul! Ridic pe maiorul, îi deschei repede mondirul la gât și la piept." (I. L. Caragiale, Vizită...) (f) "Vino în casă! zise Sfânta Vineri, nu te teme de câini
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede spre el, dar până să facă un pas, maiorul cade lat. Vai de mine! țipă mama. E rău copilului!... Ajutor! moare copilul! Ridic pe maiorul, îi deschei repede mondirul la gât și la piept." (I. L. Caragiale, Vizită...) (f) "Vino în casă! zise Sfânta Vineri, nu te teme de câini, că ei înțeleg voința mea. Așa și făcu... Câinii începură a mișca din coadă mergând în urma
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
SOCIETATEA ACADEMICĂ „PETRU MAIOR”, asociație înființată la Budapesta în 1862. Inițiativa aparține studenților români de la Universitatea din Pesta (Budapesta), pe care societatea îi va reprezenta până în 1918, ulterior membrii fiind studenți români de la Universitatea din Cluj (1919-1934, 1938-1946, din 1991). Este o asociație cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
matematică aplicată). Acest „așezământ de învățături superioare universitare... sâmburele din care se dezvoltă Universitatea din Iași”, cum spune A.D.Xenopol, a avut, după cum se știe, printre profesori pe Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Iacob Cihac, Eftimie Murgu, maiorul Singurov, Simion Bărnuțiu, Al. Papiu Ilarian ș.a. . După cum am arătat într-un capitol din lucrarea O istorie a Iașului în imagini medalistice, prima instituție de învățământ ieșean prezentă pe o medalie este Academia Mihăileană. Autentică, sau plăsmuire târzie după unele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
e de fapt o comedie patetică, remarcabilă prin stilul repezit, febril. Moartea fratelui meu merge pe căi foarte întortocheate la teza că "trebuie să îndeplinești binele, chiar omorîndu-ți fratele!" Adică aproapele. Romanul e antimilitarist. Nucu, ofițer român, fiu al unui maior român și al unei mame germane, pe deasupra dar a îngustimilor naționale, este osândit la moarte pentru trădare, fiindcă scăpase din mâinile soldaților pe un bătrân tată neamț care își căuta fiul mort într-o pădure. Ca să ușureze chinurile condamnatului, Lucu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
matematică aplicată). Acest „așezământ de învățături superioare universitare...sâmburele din care se dezvoltă Universitatea din Iași”, cum spune A.D.Xenopol, a avut, după cum se știe, printre profesori pe Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Iacob Cihac, Eftimie Murgu, maiorul Singurov, Simion Bărnuțiu, Al. Papiu Ilarian ș.a.{\cîte 47}. După cum am arătat într-un capitol din lucrarea O istorie a Iașului în imagini medalistice, prima instituție de învățământ ieșean prezența pe o medalie este Academia Mihăileană. Autentică, sau plăsmuire târzie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mari cronici aparținând lui Giordano din Giano, Toma din Eccleston și Salimbene de Adam din Parma. «Celelalte mărturii franciscane» sunt luate din diferite texte și reflectă în general căutarea unor episoade din viața Sfântului Francisc în izvoare ulterioare operei Legenda maior. Stabilirea veridicității acestor episoade este destul de anevoioasă. De fapt, aceste relatări provin din opere mai ample (deseori este vorba despre scrieri personale limitate doar la un singur manuscris) și, prin urmare, trebuie analizată valoarea generală a acestor opere pentru a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ne leagă de Sfântul din Assisi. Integrări ale biografiei lui Francisc Citind aceste mărturii - atât cronicile, cât și altele mai limitate - trebuie să ținem cont de faptul că ele presupun existența și cunoașterea biografiilor Sfântului Francisc, cel puțin a Legendei maior a Sfântului Bonaventura, dacă nu a tuturor operelor cuprinse în secțiunea precedentă; prin urmare, ele se prezintă ca niște integrări mai mult sau mai puțin consistente ale biografiei deja cunoscute (Legenda maior) sau ca niște relatări ale unor momente particulare
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cunoașterea biografiilor Sfântului Francisc, cel puțin a Legendei maior a Sfântului Bonaventura, dacă nu a tuturor operelor cuprinse în secțiunea precedentă; prin urmare, ele se prezintă ca niște integrări mai mult sau mai puțin consistente ale biografiei deja cunoscute (Legenda maior) sau ca niște relatări ale unor momente particulare din dezvoltarea Ordinului Minoritic. De aceea, este riscant să se comenteze imaginea lui Francisc care apare în aceste scurte mărturii, sau frecvența prezenței Sfântului în cronicile despre dezvoltarea Minorilor în Germania, în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]