5,310 matches
-
insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere: mistreț ("Sus scrofa"), căprior ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), popândău ("Spermophilus citellus"), jderul de scorbură ("Martes martes"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"); Păsări
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Moldovei. Rețeaua hidrografică principală a sitului este alcătuită din valea Roșior și râul Bogonos (afluent al râului Bahlui) și aparține bazinul hidrografic al Prutului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: vulpe ("Vulpes vulpes"), popândău european ("Spermophilus citellus"), hârciog ("Cricetus cricetus"), hermină ("Mustela erminea"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), orbete ("Nannospalax leucodon"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), grivanul cenușiu ("Cricetulus migratorius"), chițcanul de pădure ("Sorex araneus"), șoarecele săritor de stepă
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
Marmotele (Marmota) sunt un gen de mamifere rozătoare plantigrade galericole din familia sciuride ("Sciuridae") de talie relativ mare (30-60 cm lungime și o greutate de 3-7,5 kg), cu corp greoi, membre scurte, coada ușor comprimată și acoperită de peri lungi. Au un cap masiv, urechile mici
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
Moldovenesc, în bazinul mijlociu al Șiretului și o parte a bazinului râului Prut. Rețeaua hidrografica principala a sitului este alcătuită din râurile Jijia, Bahlui, Jijioara și Vorona (și afluenții acestora). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) și floristice (arbori, arbuști, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
floristice (arbori, arbuști, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: cerb (Cervus epaphus), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), popândău european ("Spermophilus citellus"), jder de copac (Martes martes);. Păsări protejate la nivel european prin "Directivă
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
râuri" și "Pajiști xerice pe substrat calcaros") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre sau acvatice. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, insecte ("Euphydryas maturna"), pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), castor european ("Castor fiber"), vidră de râu ("Lutra lutra"), popândău european ("Spermophilus citellus"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliac mare cu potcoavă
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
subpanonice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o mare diversitate floristica și faunistica, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată de arbori, arbuști, ierburi și flori. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), jderul de copac ("Martes martes"), vidra de rău ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), chițcanul de câmp ("Crocidura
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
și culturală; reprezentate de siturile cu resturi de dinozauri de varsta Cretacic Superior. Unicitatea, importanța științifică și atractivitatea acestor dinozaurii pitici din Depresiunea Hațeg a fost considerabil sporită odată cu descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane acestora și a unei reptile zburătoare ("Hatzegopteryx"), din grupul pterozaurilor. Turismul necontrolat, poluarea cu resturi menajere, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din floră spontană, capturarea ilegală a
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
habitate natural de interes comunitar ("Turbării cu vegetație forestieră") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere și păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
specii de mamifere și păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), hermelină ("Mustela
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
montană", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") și protejează o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
păsări, pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), pisica sălbatică
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
Ciuful de câmp ("Asio flammeus") este o specie de pasăre din genul bufniței (Asio) din familia bufnițelor Strigidae. Bufnițele din genul "Asio" sunt numite bufnițe cu urechi, datorită ciufurilor de pene deasupra ochilor care amintesc de urechile unor mamifere. La "Asio flammeus", aceste „urechi” nu se remarcă de obicei; ei le ridică doar în situații de apărare. Arealul speciei cuprinde suprafețe deschise, cu verdeață. Cuvântul "flammeus" se traduce din latină ca „arzător”, „de culoarea focului”. Ciuful de câmp este
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
peste patru săptămâni după ce aceștia ies din ouă. Pentru a ține prădătorii departe de cuib, ciufii de câmp obișnuiesc să o momească prefăcându-se rănite la o distanță sigură. Ciufii de câmp și puii lor se hrănesc în principal din mamifere mici, în special arvicoline. Dintre acestea, în Palearctica de vest șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), este de departe cea mai importantă pradă. Alte specii ca șoarecele de pământ ("Microtus agrestis") și diferite tipuri de lemingi, sunt, de asemenea, capturate frecvent
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
și ziua sau la răsărit, atunci când prada este mai activă. Zboară la altitudini foarte mici și atacă prada cu ghearele. Asupra aceleiași lunci sau poieni pot vâna simultan mai mulți ciufi. Prada o constituie în mare rozătoarele, dar și alte mamifere mici, precum veverițele, șobolanii, liliecii, cârtițele. Atacă și păsări mici, mai ales atunci când se află în apropierea litoralului. Pentru a completa dieta, ciuful de câmp prinde uneori și insecte, inclusiv larvele lor. In America de Nord, concurează cu eretele vânăt, care are
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
se poate întrerupe și într-o etapă mai avansată a sarcinii. a fost observat și la șoareci din genul "Peromyscus", șoareci de câmp americani ("Microtus pennsylvanicus"), lemingi cu copite ("Dicrostonyx") și maimuțe gelada ("Theropithecus gelada"), existând ipoteze că și alte mamifere ar avea un comportament asemănător, ca de exemplu leul. În cadrul unui experiment publicat în anul 1959, zoologista Hilda Bruce de la din Londra avea femele de șoarece gravide care conviețuiau cu masculi diferiți de cei cu care au conceput embrionul. Drept
Efectul Bruce () [Corola-website/Science/334398_a_335727]
-
suprafață de 180 metri pătrați. Datarea lui s-a făcut și cu ajutorul monedelor antice găsite cu acest prilej, cele mai recente dintre ele fiind din timpul domniei împăratului Dioclețian (284-305). Mozaicul este compus din covoare colorate cu imagini amănunțite de mamifere, păsări, pești, plante și corăbii de epocă. Nu conține inscripții, și de aceea se apreciază ca făcea parte nu dintr-un edificiu public, ci dintr-o vilă particulară, poate a unui armator sau comerciant. Mozaicul s-a conservat neobișnuit de
Mozaicul din Lod () [Corola-website/Science/335111_a_336440]
-
mai valoroase ornitologice regiuni ale Europei. Există numeroase păsări de pradă în zonă, cele notabile sunt: Vultur pescar, Șerpar, Acvila de munte, Acvila porumbaca și Soim călător. Alte păsări de interes sunt Vultur-bufnița eurasiatica, Prigoare și Vulturul pleșuv sur. Printre mamifere, există 18 specii de lilieci, care sunt, în general, pe cale de dispariție sau în apropiere de dispariție în restul Europei și altă specie amenințată este Vidra. Atunci când ești în Parcul National Krka , există mai multe locuri de interes turistic . Spre
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
vechi, care împiedică într-o oarecare măsură construcțiile. Altfel și creierul uman, are reminiscențe vechi, ca de exemplu cerebelul sau bulbul rahidian care după părerea biologilor, ar fi comun cu cel al reptilelor, peste acesta s-a suprapus creierul specific mamiferelor ca de de exemplu hipocampus, care ar fi răspunzător de memorie. Așa se explică faptul că mamiferele își cresc și îngrijesc puii, pe când puii de crocodili trebuie să se ascundă pentru a nu fi devorați de proprii părinți. Al treilea
Die Glücksformel () [Corola-website/Science/331575_a_332904]
-
exemplu cerebelul sau bulbul rahidian care după părerea biologilor, ar fi comun cu cel al reptilelor, peste acesta s-a suprapus creierul specific mamiferelor ca de de exemplu hipocampus, care ar fi răspunzător de memorie. Așa se explică faptul că mamiferele își cresc și îngrijesc puii, pe când puii de crocodili trebuie să se ascundă pentru a nu fi devorați de proprii părinți. Al treilea și ultimul stadiu de dezvoltare al creierului este scoarța cerebrală care este specifică primatelor, care l-a
Die Glücksformel () [Corola-website/Science/331575_a_332904]
-
urma denumirii unei alele pentru a specifica un anumit nivel de expresie sau date non-genomice cunoscute despre alelă. Până în acest moment, o alelă descrisă complet poate avea o lungime de până la 9 caractere, neincluzând prefixul HLA și notarea locusului. La mamifere, locii MHC sunt printre locii ce codează proteine cu cea mai mare variabilitate genetică, situație ce este identică la specia umană. În urmă cu mai mult de 150.000 ani, populația umană a avut parte de o comprimare în urma căreia
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), altele endemice pentru acesta zona sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: patru mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx") și vidra de rău ("Lutra lutra"); doi amfibieni: salamandra carpatica ("Triturus montandoni") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); trei specii de pești: mreana vânata ("Barbus meridionalis"), dunăriță ("Sabanejewia aurata") și chișcar
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]