5,349 matches
-
a primit recenzii pozitive. GameSpot a acordat jocului o notă de 7 din 10, spunând că ""Black Ops III" nu oferă nimic remarcabil seriei, dar menține statusul quo al lui "Call of Duty". Franciza, cu toate acestea înceată, își continuă marșul inexorabil." Polygon a acordat aceeași notă de 7 din 10, spunând că "Conținutul lui "Black Ops III" este destul de bun, dar Treyarch nu duce seria neapărat mai departe." IGN i-a acordat jocului o notă de 9,2 din 10
Call of Duty: Black Ops III () [Corola-website/Science/335044_a_336373]
-
localurile publice, extinzându-se apoi la întreaga clasă politică, socotită drept principala vinovată pentru problemele sociale în care se află societatea românească din ultimele decenii. În ziua de 1 noiembrie 2015, în Piața Universității din București a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului, marș la care au participat 8.000 de persoane; ulterior mulțimea s-a îndreptat către locul tragediei, unde se mai aflau alte 2.000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți. Ca
Protestele din România din 2015 () [Corola-website/Science/335056_a_336385]
-
întreaga clasă politică, socotită drept principala vinovată pentru problemele sociale în care se află societatea românească din ultimele decenii. În ziua de 1 noiembrie 2015, în Piața Universității din București a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului, marș la care au participat 8.000 de persoane; ulterior mulțimea s-a îndreptat către locul tragediei, unde se mai aflau alte 2.000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți. Ca urmare a declarației primarului sectorului 4
Protestele din România din 2015 () [Corola-website/Science/335056_a_336385]
-
formații au anulat sau amânat concertele programate în perioada următoare, din respect pentru victimele incendiului. Printre ei se numără cântăreața Delia, formațiile Luna Amară, byron. În data de 1 noiembrie 2015 în Piața Universității din capitală a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului din clubul Colectiv unde au participat 8000 de persoane, ulterior mulțimea s-a îndreptat către local unde se mai aflau alte 2000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți. Ca urmare a
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]
-
legație clasa a doua, iar în 1910 este numit șef de cabinet al ministrului de externe Antonino di Sân Giuliano. Între 1911-1919 a fost ambasador în România iar între 1919-1922 a fost ambasador în Spania. La 10 noiembrie 1922, în urma marșului asupra Romei, a fost rechemat de la post. S-a opus politicii lui Mussolini de politizare a diplomației prin așa zisă reînnoire a oamenilor făcându-și cunoscute nemulțumirile într-un memoriu către regele Victor Emanuel. S-a retras din viața publică
Carlo Fasciotti () [Corola-website/Science/335095_a_336424]
-
și se întâlnește, ca variantă, pe o arie întinsă, începând din Oltenia, trecând prin Muntenia și Dobrogea, ajungând până în Moldova. Constantin Brăiloiu semnalează originea orientală a acestei melodii, ajungând la această concluzie pornind de la asemănarea dintre această melodie și un marș turcesc. Melodia comună pentru momentele "gătitul miresei", "gătitul bradului" și "legatul miresei" are o la fel de largă circulație, fiind întâlnită în Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Hora mare sau "Nuneasca" este o melodie rituală consacrată, cunoscută îndeosebi în Muntenia și Oltenia (unii
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
lor, această influență având loc în perioada de maximă circulație a melodiilor orientale. Un alt eveniment important la care participă lăutari este înmormântarea. Participarea lor la acest ceremonial este, bineînțeles, mult mai neînsemnată decât la nuntă, reducându-se la un marș (cel mai adesea un cântec trist, pe care îl cântă în drum spre cimitir) și, uneori, la alte câteva cântece și jocuri preluate din repertoriul obișnuit, executate după acoperirea coșciugului cu pământ. Obiceiul de a cânta muzicanți profesioniști la înmormântare
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
Focșani, a ridicat o armată de peste 100.000 de soldați, constând în cea mai mare parte din ieniceri, pentru a învinge armatele aliate austro-ruse conduse de generalii Aleksandr Suvorov și prințul Josias de Coburg. După trimiterea trupelor sale într-un marș de noapte istovitor, pașa a lansat o ofensivă împotriva celor 18.000 de militari austrieci. Ținând cont de „performanțele” slabe în război ale prințului habsburg Josias de Coburg, în special după , pașa a fost convins că el ar putea învinge
Bătălia de la Râmnic (1789) () [Corola-website/Science/335366_a_336695]
-
organizatorică, iar Pyrust de cea militară. Din nefericire, campania acestuia împotriva lui Nelesquin eșuează, cu tot ajutorul primit de la Moraven Tolo, cel în trupul căruia se ascunde fostul consort al Împărătesei, Virisken Soshir. Pyrust este ucis, iar Nelesquin își continuă marșul victorios până la porțile capitalei Nalenyrului, Moriande, pe care o asediază. Keles Anturași îi conduce pe refugiații deseieni în siguranță spre Moriande, descoperind tot mai multe despre puterea să de a modifica relieful și de modifică forță vitală din oameni și
Lumea nouă (roman) () [Corola-website/Science/331571_a_332900]
-
1920 până în 1932 devine liderul, pe rând, al unei colonii de delicvenți minori vagabonzi, respectiv al unei colonii pentru minori. Principiile pe care le-a folosit în educația acestor copii au fost enunțate ulterior în lucrările sale "Poemul Pedagogic", respectiv "Marșul Anului '30". Pedagogia lui Makarenko se mulează practic ideologiei comuniste. În primul rând, se bazează pe colectiv, o noțiune centrală a pedegogiei sovietice, și nu pe individ. Aceasta se situează în contrast cu pedagogia capitalistă, burgheză, centrată pe individ. Colectivul este văzut
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
acolo a plănuit să se strecoare și să mărșăluiască spre sud, pentru a face legătura cu trupele austriece din sudul Germaniei. O combinație de înșelăciune strategică și administrare genială i-au permis lui Marlborough să-și atingă scopul. După un marș de 400 de kilometri, aliații au luptat împotriva forțelor franco-bavareze pe Dunăre. Prima întâlnire importantă a avut loc pe 2 iulie 1704, când Marlborough și prințul Louis-William de Baden-Baden au luat cu asalt Schellenberg, la Donauwörth. Evenimentul principal a avut
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
imperial Eugen de Savoia - a avut o victorie zdrobitoare asupra armatei mareșalului Tallard și a Electorului de Bavaria în Bătălia de la Blenheim. Întreaga campanie, pe care istoricul John Lynn o descrie ca fiind una din cele mai mari exemple de marș și de luptă înainte de Napoleon, a fost un model de planificare, logistică, tactică și operațiune militară și a schimbat cursul conflictului - Bavaria a fost scoasă din război, iar speranțele lui Ludovic al XIV-lea într-o victorie timpurie au fost
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
cele mai mari campanii ale sale. Încă odată Marlborough și Villars s-au înfruntat, de data aceasta de-a lungul liniilor din sectorul "non plus ultra" (vezi harta) din Avesnes-le-Comte - Arras. Cu un exercițiu de înșelăciune psihologică genială și un marș de noapte secret, acoperind 60 de kilometri în 18 ore, a penetrat liniile pretinse inexpugnabile inamice fără să piardă un singur om; Marlborough era în măsură acum să asedieze cetatea Bouchain Villars, înșelat și manipulat, a fost pus în imposibilitatea
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
Oudenaarde. Prințul Eugen și Marlborough au pus la punct un plan pentru a-i ataca pe francezi: intuind că francezii vor înainta pe malul estic al râului Escaut pentru a ataca flancul armatei britanice, după unul dintre cele mai inspirate marșuri forțate din istorie, armata britanică a ocupat Louvain în 10 iulie, obligându-i astfel pe francezi să traverseze râul Escaut pentru a ataca Oudenaarde. Marlborough a ordonat un nou marș forțat, trimițând un contingent de 11000 de soldați, condus de
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
ataca flancul armatei britanice, după unul dintre cele mai inspirate marșuri forțate din istorie, armata britanică a ocupat Louvain în 10 iulie, obligându-i astfel pe francezi să traverseze râul Escaut pentru a ataca Oudenaarde. Marlborough a ordonat un nou marș forțat, trimițând un contingent de 11000 de soldați, condus de generalul de cavalerie William Cadogan, pentru a ocupa podul principal de pe Escaut. Cadogan a reținut cu ușurință inamicul pe cealaltă parte a râului, în timp ce Marlborough a traversat cu ajutorul a cinci
Bătălia de la Oudenaarde () [Corola-website/Science/331785_a_333114]
-
Marlborough a fost implicat personal, francezii au fost respinși, iar Villeroi a fost nevoit să se retragă cu armata sa spre vest, în spatele râului Dyle. Fiind pus în imposibilitatea de a-i urmării pe francezi - oamenii săi fiind epuizați după marșul din timpul nopții și lupta intensă la care participaseră - Marlborough spera totuși că-l va obliga din nou pe Villeroi să lupte. Cu toate acestea în luna care a urmat nu a văzut decât manevre sterile la vestul liniilor unde
Bătălia de la Elixheim () [Corola-website/Science/331812_a_333141]
-
a avut loc pe 2 iulie 1704 în timpul războiului de succesiune spaniol. Bătălia a făcut parte din campania Ducelui de Marlborough pentru salvarea capitalei Austriei habsburgice, Viena, amenințată de armata franco-bavareză a regelui Ludovic al XIV-lea. Marlborough a început marșul său de 400 de kilometri de la Bedburg, lângă Köln pe 19 mai: după cinci săptămâni trupele sale s-au unit cu armata Margrafului de Baden, înainte de a continua pe Dunăre. În sudul Germaniei, sarcina aliaților era de a-l induce
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
a campaniei din 1704 a Războiului Marii Alianțe, pentru a preveni cucerirea capitalei Austriei Habsburgice Viena, de către armata franco-bavareză a regelui Ludovic al XIV-lea. Campania a început în mod serios pe 19 mai când Ducele de Marlborough a început marșul său de 400 de kilometri de la Bedburg, lângă Köln, spre armata franco-bavareză a Electorului de Bavaria și a mareșalului Marsin care se afla lângă Dunăre. Marlborough i-a înșelat inițial pe comandanții francezi - mareșalul Villeroi din Țările de Jos Spaniole
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
Țările de Jos Spaniole și mareșalul Tallard, de-a lungul Rinului - făcându-i să creadă că ținta lui era Alsacia sau Mosela, mai departe spre nord. Cu toate acestea când Electorul de Bavaria a fost informat pe 5 iunie despre marșul lui Marlborough din Țările de Jos, el a prezis corect că ținta reală a aliaților era Bavaria. Împăratul Sfântului Imperiu Roman Leopold I dorea ca Electorul de Bavaria să se alăture Marii Alianțe, după ce acesta se aliase cu Ludovic al
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
atacul imediat. Știind că inamicul se afla la Amerdingen, generalul de Arco era conștient că dispunea doar o zi și o noapte pentru a-și consolida apărarea. La ora 3, în dimineața de 2 iulie, trupele aliate și-au început marșul spre Donauwörth și înălțimile Schellenberg. Marlborough a supravegheat personal avansul forței de atac de 5850 de grenadieri împărțită în batalioane de aproximativ 130 de soldați. Această forță cu un suport de 32 de escadrile era controlată de generalul olandez Johan
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
părăsește supravegherea lucrărilor de întărire incomplete, pentru a lua masa de prânz la Donauwörth cu colonelul DuBordet, fiind sigur că vor avea la dispoziție restul zilei și toată noaptea pentru a termina lucrările. Cu toate acestea coloanele și-au continuat marșul, traversând râul Wörnitz cu intenția de a lansa un atac imediat. Aliații au fost reperați de avanposturile bavareze, care după ce au văzut focurile de la Berg și cătunele din jur, s-au grăbit să sune alarma. Contele Arco și-a întrerupt
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
pregătirile. Într-un final au decis că atacul va fi împărțit: o parte comandată de Argyll va debarca în Scoția unde acesta avea mulți prieteni și era sprijinit de Clanul Campbell, iar cealaltă parte condusă de Monmouth își va începe marșul spre Londra din zona occidentală a Angliei unde era popular. Pentru a aduna fonduri pentru nave și armament, Monmouth, soția și soacra sa au amanetat multe din bunurile lor. În luna mai 1685, Monmouth a ridicat ancora și s-a
Rebeliunea lui Monmouth () [Corola-website/Science/331829_a_333158]
-
milițiile din Gloucestershire, el probabil ar fi fost în măsură să cucerească orașul, iar rezultatul final al rebeliunii ar fi fost foarte diferit. Odată ce Bristol ar fi fost luat, mai mulți recruți ar fi fost atrași de rebeliune și un marș spre Londra ar fi fost posibil. Monmouth a părăsit apoi sediul de la Keynsham Abbey și s-a mutat la Bath care era ocupat de trupe regaliste, ceea ce făcea imposibilă intrarea în oraș. A înființat cartierul general la Philips Norton (Norton
Rebeliunea lui Monmouth () [Corola-website/Science/331829_a_333158]
-
a început să se prăbușească aflând știrea despre eșecul revoltei din Scoția. Argyll a debarcat la Campbelltown pe 20 mai și a adunat o mică armată de partizani. Cu toate acestea nu a fost capabil să-i țină uniți în timpul marșului său spre Glasgow. Argyll și ceea ce rămăsese din armata sa au fost capturați la Inchinnan pe 19 iunie, iar Argyll a fost dus la Edinburg, unde a fost executat pe 30 iunie. Alte revolte ce urmau să aibă loc în
Rebeliunea lui Monmouth () [Corola-website/Science/331829_a_333158]
-
Cea ce nu văzuse nici una dintre cele două părți era că exista o prăpastie adâncă și mlăștinoasă la Roughgrange. Din cauza acestei prăpastii cele două forțe nu au putut să se angajeze în luptă. Forțele lui William au făcut un lung marș de ocol, iar a doua zi aproape le-a tăiat retragerea iacobinilor spre satul Naul. La vadul principal, aproape de Oldbridge, infanteria lui William condusă de elita gărzilor albastre olandeze, folosindu-se de puterea lor de foc superioară au forțat trecerea
Bătălia de la Boyne () [Corola-website/Science/331848_a_333177]