6,144 matches
-
al Nastasiei Filippovna îl duce cu gândul în regiuni supralumești unde i se pare că ar fi cunoscut-o înainte de a o vedea. Cu alte cuvinte, Mîșkin admiră femeia în desăvârșită puritate a inimii. El vede în ea un sens metafizic; în frumusețea ei, un reflex al frumuseții divine. Aceeași puritate supraomenească se manifestă în hotărârea lui uluitoare de a se căsători cu Nastasia Filippovna. El vede că această făptură alunecă spre dezastrul final și se sacrifică pe sine oferindu-i
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
legate de viața materială, emoțională și spirituală a omului. Utilizează modele matematice și noțiuni astronomice pentru stabilirea pozițiilor astrale, dar interpretarea acestora este intuitivă și sintetică. Practicanții, ca și cei care cred în prezicerile astrologilor, o consideră o știință mentală, metafizică. Ce este astrograma? O hartă schematică a Universului la momentul nașterii individului. Astrograma natală prezintă pozițiile planetelor, calculate ținând cont de data, ora și minutul nașterii, precum și de coordonatele geografice ale locului nașterii fiecăruia dintre noi. Se mai numește temă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tiparelor originare, Eminescu, București, 1981, p. 270). 429 "Principiul funcțional simbolic-mitic apare ilustrat, prin excelență, în textele lirice ale lui Blaga. Caracteristică acestor texte este încercarea de construire a unor câmpuri interne de referință care să se integreze unei "viziuni metafizice" conforme cu "matricea stilistică" a subconștientului colectiv [în cazul lui Sadoveanu, e vorba despre "matricea stilistică" a contextului cultural biblic - n.n.]. Această "viziune" este presupusă ca implicită în corpusul mitologic al culturii naționale [sau al "universului" creștin], iar procesul de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
metode / 139 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului / 144 2.4.3. Între Discurs asupra metodei și Meditații. De la o pragmatică a metodei la o cenzură totală / 147 2. 5. Meditațiile carteziene și cenzura metafizică / 150 2.5.1. Meditationes de prima philosophia și reforma metafizică a imaginarului modern / 151 2.5.2. Meditația întâi și pregătirea pentru cenzură / 153 2.5.3. Meditația a doua și trecerea de la cenzura egotică a imaginarului la construcția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
despre îndreptarea intelectului / 144 2.4.3. Între Discurs asupra metodei și Meditații. De la o pragmatică a metodei la o cenzură totală / 147 2. 5. Meditațiile carteziene și cenzura metafizică / 150 2.5.1. Meditationes de prima philosophia și reforma metafizică a imaginarului modern / 151 2.5.2. Meditația întâi și pregătirea pentru cenzură / 153 2.5.3. Meditația a doua și trecerea de la cenzura egotică a imaginarului la construcția lui / 156 2. 6. Schimbarea imaginii asupra cosmosului. Lupta pentru univers
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care se autorealizează? / 207 3.5.2. Utopia, formă a predicției care se autorealizează / 210 3.5.3. Utopia socială și autorealizarea ei / 214 3.5.4. Nova Atlantis și predicția autorealizatoare la nivelul științei / 216 3.6. Construcția imaginarului metafizic și pregătirea lumii pentru știința modernă / 225 3.6.1. Nevoia unei reforme metafizice și modul în care Meditationes de Prima Philosophia a realizat-o / 225 3.6.2. Trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei (Meditația întâi și a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
210 3.5.3. Utopia socială și autorealizarea ei / 214 3.5.4. Nova Atlantis și predicția autorealizatoare la nivelul științei / 216 3.6. Construcția imaginarului metafizic și pregătirea lumii pentru știința modernă / 225 3.6.1. Nevoia unei reforme metafizice și modul în care Meditationes de Prima Philosophia a realizat-o / 225 3.6.2. Trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei (Meditația întâi și a doua) / 227 3.6.3. Meditația a treia și folosirea ideii de Dumnezeu ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nivelul științei / 216 3.6. Construcția imaginarului metafizic și pregătirea lumii pentru știința modernă / 225 3.6.1. Nevoia unei reforme metafizice și modul în care Meditationes de Prima Philosophia a realizat-o / 225 3.6.2. Trecerea de la cenzura metafizică la reconstrucția ei (Meditația întâi și a doua) / 227 3.6.3. Meditația a treia și folosirea ideii de Dumnezeu ca suport pentru obiectivarea realității / 229 3.6.4. Meditația a patra și identificarea adevărului / 235 3.6.5. Meditația
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
începutul modernității axată pe secolul al XVII-lea, cenzură ce surprinde toate aspectele imaginarului. Inițial putem să identificăm o cenzură religioasă reprezentată de reformă, o cenzură metodică pe care o realizează Francis Bacon, René Descartes și nu numai, o cenzură metafizică realizată în primul rând de René Descartes, o cenzură a imaginii asupra cosmosului (trecerea de la geocentrism la heliocentrism) etc. Toate acestea au constituit sursa modificării de imagine specifică perioadei moderne. Anul 1600 reprezintă nu doar anul de cotitură între secolul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
catolice. Aceasta este completată de cenzura științifică în care este analizată posibilitatea umană de cunoaștere și unde sunt analizați, în principal, doi autori Francis Bacon (idolii) și René Descartes (scepticismul), urmată de analiza cenzurii prin metodă. Importantă este și cenzura metafizică care reordonează universul repunând omul în centrul construcției ontice și epistemice prin Meditationes de Prima Philosophia. Regândirea cosmosului și lupta dintre geocentrism și heliocentrism joacă un rol important în dezvoltarea cenzurii, fiind una dintre elementele importante ale acesteia, atât prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
printr-o nouă clasificare a științelor. Reconstrucția metodică completează imaginarul științific dezvoltat la începutul modernității. Dezvoltarea imaginarului utopic, ca formă indubitabilă a imaginarului, creează un mecanism practic de dezvoltate instituțională a noului univers științific. Capitolul se finalizează cu descrierea reconstrucției metafizice și completarea unui nou univers. În loc de concluzii finalul cărții este compus dintr-o descriere sintetică a "buclei" moderne a imaginarului începând cu secolul al XVII-lea și finalizată la sfârșitul secolului al XX-lea, ce s-ar putea regăsi în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
importantă a cercetării pentru această carte a fost realizată în perioada studiilor doctorale, reanalizate și aprofundate ulterior. Acesta este motivul pentru care o parte a ideilor au fost publicate anterior, în articole și studii independente. De asemenea, cenzura și reconstrucția metafizică au fost publicate într-o altă construcție sub forma unei cărți de mici dimensiuni De imitatione Dei (2004). Dar toate aceste avanpremiere nu prejudiciază cu nimic noutatea cărții deoarece aceasta este determinată, în primul rând, de întregul ei și modul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fără elemente specifice fantasticului. În funcție de importanța unei persoane la cenzură putem realiza următoarea clasificare (clasificare după subiectul cenzurii): 1. Cenzură individuală: schimbarea de imagine depinde de un singur om. De exemplu cenzura științifică prin intermediul idolilor a lui Francis Bacon, cenzura metafizică a lui René Descartes, cea religioasă a lui Martin Luther sau războaiele lui Napoleon. Este adevărat că o singură persoană nu poate impune o formă a cenzurii, dar ea este cea care o propune și luptă pentru dânsa. Ajutorul celorlalți
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reforme teoretice putem încadra și elemente ale cenzurii religioase dacă acestea se referă la modalitate de a percepe universul, adică includem metafizica religioasă. În cadrul acestui tip de cenzură am putea urmări și alte forme ale acesteia cum ar fi cenzura metafizică, științifică sau morală. Toate aceste forme de cenzură nu se găsesc în mod separat unele de altele ci dimpotrivă există perioade istorice în care ele conlucrează în realizarea unei cenzuri de ansamblu a imaginarului. Există perioade în istorie în care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
latine. Analizele realizate de părinții bisericii din perioada secolelor II-V d. H. cuprind elemente stilistice și argumentative specifice epocii. Actul ce se realizează este unul de raționalizare și implicit conștientizare a credinței sub toate aspectele sale: organizatorice, teologice și metafizice. Prin modalitățile de a indica calea cea dreaptă și de a explica mesajul metaforic transmis inițial s-a dezvoltat una dintre cele mai ample etape hermeneutice din istoria gândirii omenești. A fost raționalizată componenta pulsională a trăirii sacrului fiind teoretizată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
considerată a fi similitudinea 163. În acest context orice descriere a unei părți a universului trebuia să surprindă aspecte ale întregului. Atunci când, în conformitate cu uzanțele vremii, Ficino realizează o lucrare despre lumină dincolo de componetele fizice surprinde în primul rând pe cele metafizice 164. În această lucrare filosoful italian respectă tradițiile privind modalitatea în care este descrisă lumina începând cu componenta mistică pe care o dezvoltă și Bonaventura și continuând cu cea fizică conformă cu lucrarea lui Robert Grosseteste, lucrare care tratează integral
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
îi lipsesc limitele între care ar fi închisă"172. Când la acestea s-a mai adăugat și teoria heliocentrică a lui Copernic, vechea imagine asupra universului a fost în totalitate subminată, iar noua concepție revoluționa în totalitate concepțiile cosmologice și metafizice. În acest context, Giordano Bruno ca simbol al celor două concepții nu a putut fi acceptat și a fost condamnat și ars pe rug în baza concepției sale cosmologice. Dincolo de magia naturală s-a dezvoltat și cea demonologică care a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
primul rând o formă de cenzură religioasă manifestată prin intermediul Reformei, în al doilea rând o cenzură imagistică completă realizată de Bacon prin intermediul idolilor. Putem urmări și o cenzură metodologică a căror reprezentanți sunt Bacon, Descartes, Galilei sau Newton, o cenzură metafizică conturată de către Descartes și una cosmologică dezvoltată pe direcția Copernic, Bruno, Galilei, Newton. În această epocă este interesantă și întâlnire dintre cele două tipuri de raționalitate: cea nouă reprezentată de către Galilei sau Descartes și vechea formă reprezentată de către Inchiziție. De
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
bun"103. Dar întoarcerea spre sine ca soluție a construcției metodice determină o cenzură implicită a exteriorității, eul fiind noua fundație pentru construcția ce va să vină. Prin acest gest dincolo de o cenzură metodică se realizează și una de natură metafizică. Aceste demers este completat în Meditationes de prima philosophia când se realizează o cenzură totală și ego-ul manifestat ca dubito devine singura certitudine și, implicit, singura modalitate de cunoaștere. Dincolo de cenzura epistemică se află cea metafizică care este sursa a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a crea un început pur pentru o altă metodă. Cenzura metodic este esențială pentru modificările de imagine specifice secolului al XVII-lea, deoarece metoda este cea care stă la dezvoltarea imaginarului științific al modernității. 2. 5. Meditațiile carteziene și cenzura metafizică Schimbarea imaginii asupra lumii are dincolo de componentele de ordin metodic și una de ordin metafizic. Aceasta nu urmărește doar o modificare de imagine ci și integrarea omului în cadrul noului cosmos. Transferul în metafizică se face de la o filosofie a Ființei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de imagine specifice secolului al XVII-lea, deoarece metoda este cea care stă la dezvoltarea imaginarului științific al modernității. 2. 5. Meditațiile carteziene și cenzura metafizică Schimbarea imaginii asupra lumii are dincolo de componentele de ordin metodic și una de ordin metafizic. Aceasta nu urmărește doar o modificare de imagine ci și integrarea omului în cadrul noului cosmos. Transferul în metafizică se face de la o filosofie a Ființei ca obiect extern la una subiectivată. Acest transfer face ca granița dintre ontologic și gnoseologic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Omul este privit ca un microcosmos în care putem găsi esența întregului macrocosmos, iar cunoașterea se poate realiza prin autoreflecție îndreptându-ne spre persoană și nu spre exterioritate. Dar, chiar dacă autori cum ar fi Bonaventura sau Meister Eckart dezvoltă concepții metafizice pornind la subiect, dogmatica catolică bazată pe tomism privește realitatea ca obiectuală, iar metafizica ca încercare de a-L cunoaște pe Dumnezeu ca exterioritate. De aceea, Renașterea prin atitudinea sa față de realitate readuce ca obiect de studiu al filosofiei și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
între subiectiv și obiectiv, între ontologic și epistemic, reprezintă modul în care se reconstruiește universul, în care omul este integrat în existență ca un cunoscător și ca un creator al cunoașterii. 2.5.1. Meditationes de prima philosophia și reforma metafizică a imaginarului modern 107 Meditationes de prima philosophia poate fi considerată drept actul de naștere al metafizicii moderne, dar în același timp poate fi privită și ca o carte a Genezei imaginii asupra lumii a modernității. Aceasta se realizează într-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Contrareforma accentuează lupta, putând identifica erezii acolo unde nu ar fi fost cazul, iar schimbarea imaginii asupra universului însemna și schimbarea mentalității și, prin aceasta, puterea bisericii ar fi scăzut. Dar aceasta nu se putea realiza fără înlocuirea vechiului sistem metafizic cu unul nou. Se constituie sistemul metafizic ce reevaluează într-un mod drastic poziția omului în lume. Această modificare se realizează pe baza unui model religios și anume modelul Genezei biblice. Lucrarea filosofului francez reprezintă o nouă Geneză, dar de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unde nu ar fi fost cazul, iar schimbarea imaginii asupra universului însemna și schimbarea mentalității și, prin aceasta, puterea bisericii ar fi scăzut. Dar aceasta nu se putea realiza fără înlocuirea vechiului sistem metafizic cu unul nou. Se constituie sistemul metafizic ce reevaluează într-un mod drastic poziția omului în lume. Această modificare se realizează pe baza unui model religios și anume modelul Genezei biblice. Lucrarea filosofului francez reprezintă o nouă Geneză, dar de data aceasta Logos-ul divin este înlocuit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]