6,725 matches
-
și părul pubian negru înainte să le acopere cămașa. La începutul căsniciei noastre, îmi era teamă să mă uit la corpul soției mele. Era sigură că aveam să fiu pedepsit pentru așa o plăcere. Încă mă mai temeam de el. Mirarea mea avea legătură cu abdomenul umflat din pricina sarcinii, dar era mai mult de atât. Mă minunam de netezimea și deplinătatea ei. Era perfect intactă. Nici măcar nu își găurise urechile, cum făcuseră mama și sora ei. În timp ce încercam să prelungesc momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
problemă, răspunse Ted. Cum adică nici o problemă? Doar am venit să vorbesc cu tine! — Atunci, te rog, spuse Ted, vorbește. S-a Întâmplat ceva? —Uite ce e, Începu Fima fără să aibă idee cum avea să continue. Spre propria lui mirare se auzi zicând: — Știi că situația din Teritorii a devenit de nesuportat. — Așa se pare, cel puțin, spuse Ted calm. În aceeași clipă lui Fima i se ivi În minte o imagine devastatoare, dar vie și exactă, a acestui măgar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dimineața, și pe ea, Încă somnoroasă, cu ochii abia mijiți, Întinzând o mână moale și mângâind deschizătura pijamalei lui care era fără-ndoială din mătase roșie. Tabloul trezi În Fima nu gelozie sau dorință sau mânie, ci, spre marea lui mirare, o milă adâncă pentru omul acesta corect, harnic, care te făcea să te gândești la un animal de povară, care muncea zile și nopți la rând În fața calculatorului său, căutând o modalitate de-a perfecționa propulsia cu jet a vehiculelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
scurte: —Ai dormit puțin. Înseamnă că erai obosit. Pot să-ți Încălzesc cafeaua În cuptorul cu microunde. Nu-i nevoie, spuse Fima. Mulțumesc. Trebuie să fug, sunt În Întârziere. —A! Întârzii. Unde? —La o Întâlnire, spuse Fima spre propria sa mirare, cu un ton ca de la bărbat la bărbat, am uitat complet că am o Întâlnire În seara asta. Se Îndreptă spre ușă și Începu să lupte cu clanța, până când lui Ted i se făcu milă de el, Îi Întinse paltonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ciulite și aduse puțin Înainte, de parcă se străduia să audă următoarea mutare, și nu Înceta să urmărească degetele jucătorilor, rostogolirea zarurilor și mișcarea pieselor pe tablă cu niște ochi care lui Fima i se păreau fascinați și plini de umilă mirare. Niciodată În viață, nici Înainte, nici după aceea, Fima nu mai văzuse un efort atât de concentrat de-a Înțelege ininteligibilul. De parcă În dorința sa de-a descifra jocul câinele atinsese un anumit grad de spiritualizare. Cu siguranță tocmai acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de piele aflată la vedere era acoperită de pistrui. Probabil că și În locurile intime pistruii stăteau unul lângă altul. Farsa pigmenților care Îi coloraseră un ochi În verde și unul În maro nu-l amuză acum, ci Îi trezi mirare și chiar un fel de respect: și el s-ar fi putut naște cu o ureche de la mama sa și cealaltă de la tatăl său. Ar fi putut moșteni din adâncurile evoluției coada șopârlei, spre exemplu. Sau antenele gândacului. Povestirea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sân? Un frate care să le șteargă lacrimile? Un poet a cărui muză să devină? Și ce putea să le atragă pe femei la un soldățoi crud ca Gad? Sau la un dandy palavragiu ca tatăl său? Fima zâmbi cu mirare. Poate până la urmă Annette greșea și exista totuși ceva enigmatic? Misterul preferințelor feminine. Sau poate nu greșea, dar prefera să păstreze secretul față de dușman? Și ascundea cu viclenie Însăși existența secretului? Sigur că nu mă dorea azi-dimineață, dar i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
părut că am auzit... ceva de genul ăsta? Probabil că a fost doar vreo explozie Îndepărtată. Poate credincioșii lui Mesia au dinamitat Muntele Templului și l-au transformat În Valea Plângerii. Poftim? spuse vecina și Îl privi pe Fima cu mirare și cu Îngrijorare. Dar domnul Pizanti, tehnician specialist În raze X, Îi răspunse din spatele ei, pe un ton În care Fima detectă o umbră de minciună: — Totul e În regulă la noi, sută la sută, domnule Nisan. Când ai sunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
tragă o palmă peste obrazul grăsuț. Ochii Îi erau uscați, strălucitori, iar chipul ridat, Îmbătrânit, de parcă nu Yael, ci bătrâna ei mamă se apleca peste el, mirosind a pâine neagră și măsline și săpun simplu de toaletă. Și spuse cu mirare, cu un zâmbet Încordat, vorbind parcă nu cu el, nici cu ea Însăși, ci cu aerul: —Era tot iarna. Eram În februarie și atunci. La două zile după aniversarea mea. În 1963. Când tu și Uri erați băgați până la gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Închidă ușa atât de ușor, Încât nu se auzi nici un sunet. Nici un zgomot. Nici un ciocănit. Nici un foșnet. Apoi, În timp ce mergea spre nord, aceeași liniște domnea pe stradă și În gândurile sale. Străbătu Încet toată strada Hehaluț, Încercând, spre propria sa mirare, să fluiere melodia vechiului cântec despre bărbatul pe care toți Îl strigau Johnny Chitară. Așa, acum se poate spune că totul e pierdut sau că nimic nu e pierdut, cele două posibilități nu se exclud una pe cealaltă. Situația i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cu o targă și o cămașă de forță, nu trebuia să te deranjezi. O să merg de bună voie. Chiar îmi surâde ideea unui an de sedative și izolare. Lisa păși afară din lift, iar eu am urmat-o observând cu mirare cât de repede merge pe tocuri. Asta mi-a reamintit cât de dureros de diferită sunt eu față de alte femei, că până și felul în care merg mă trădează ca fiind o rasă separată, nu tocmai o femeie în adevăratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
relațiilor umane pentru tine, și tu aspiri la înălțimile amețitoare pe care am ajuns noi? Maria își lăsă buza de jos să atârne puțin. Sună destul de ridicol când formulezi așa. Dar nu te înșeli în totalitate. Dumnezeule, nu-i de mirare că nu ți-ai găsit până acum un bărbat. Nu există mulți bărbați cu păr strălucitor care poartă aceeași mărime la cămașă ca și tine, care să se bucure de flirturi, cumpărături și decolorarea părului facial. Maria aruncă cu chips
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
geamurile cârpăcite. Bătrânul Fișic, croitorul birjarilor din cartier, s-a așezat într-o Vineri dimineața, pe scaun și a uitat să se mai ridice. Era atât de slab și mic din pricina bolii care l-a măcinat, încât nu era de mirare că Marcu a putut să-l cuprindă în brațe și să-l poarte ca pe un copil de-a lungul hanului spre cișmea, prin grămada vecinilor. Revăd chipul bunului bătrân, cu două brazde adânci în jurul buzelor zbârcite și subțiri, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
trist În tăcere, văzându-și de Îndatoriri la Lamb House, până nu mai putu să rabde și Îi spuse dlui James că dorește să plece pe front. — Și ce crezi c-a zis bătrânul filfizon? George clătină din cap, cu mirare prefăcută. — Ei bine, nici c-ar fi putut fi mai Încântat. Nu c-ar fi vrut să se lipsească de mine - a zis că nu știe cum o să se descurce fără mine. Dar s-a vădit că nădăjduia că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
o Împinse Înapoi În salon. — Și când are să se Întâmple asta? Întrebă Fenimore. — Mi-am propus să mă mut pe la mijlocul lui martie, zise el, Închizând ușile de sticlă. — Ah, mă tem că voi fi plecată. — Plecată? Aproape se răsucise În loc de mirare. — Da, mă Întorc la Florența. — Dar de ce? — Nu cred că e nevoie să te conving pe tine de frumusețile Florenței? spuse ea cu un zâmbet. Nu, dar... Ezită să dea o ripostă. — M-am săturat de peisajul rural englezesc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
enorm. Era cartea pe care toată lumea care ieșea În societatea londoneză, În sezonul acela, trebuia pur și simplu să o citească pentru a-și spune părerea. În mijlocul acestei isterii, Henry citi exemplarul pe care Îl primise cu autograf, copleșit de mirare. Cum puteau oamenii să nu vadă că, În ciuda intențiilor bune și a documentării, a problemelor teologice și sociale interesante pe care le aborda, din punct de vedere literar, Robert Elsmere scârțâia ca o vechitură? Perspectiva din care era relatată povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
așteptate de obicei În asemenea ocazii. Fenimore Îi scrise că suferea de teribile dureri de cap și de urechi, aparent consecința faptului de a fi Încercat „timpanele false“ recomandate de medicul curant pentru a-i Îmbunătăți auzul. Nu era de mirare că experiența aceasta o aruncase iar Într-o stare de depresie. Și, desigur, mai era, ca Întotdeauna, Alice, cu alunecarea ei lentă dar inevitabilă spre moarte. O vizita aproape zilnic, dar Îi era greu să stea lângă pat, ținând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Începu să se neliniștească: dacă era ca piesa să fie lansată În ianuarie, repetițiile ar fi trebuit să Înceapă curând. Întâlnindu-se cu Ada Rehan la o petrecere, Într-o duminică seară, Îi expuse această opinie și află cu destulă mirare că, În cursul săptămânii care urma, erau programate una sau două lecturi la teatru. Când spuse că el nu fusese anunțat, Ada luă un aer jenat și Îi răspunse că, fără Îndoială, era pentru că Încă nu se fixaseră orele. Continuarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
discuție prelungită și confidențială cu vechiul său prieten. Alese deliberat o zi de lucru, În defavoarea mai gregarei și familialei duminici, una, din fericire, frumoasă și neașteptat de caldă. Decise că cel mai bine era să nu Încerce să Își mascheze mirarea pe care i-o producea succesul lui Trilby, ci să deschidă direct subiectul și să Îl abordeze frontal. În consecință, În timp ce suia ultima pantă abruptă către New Grove House, Își pregăti un discurs, În care se lansă imediat ce Du Maurier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și testamentele lor. Producea astfel de cărți În ritm de una sau chiar două pe an, romane În volume cu nu prea multe cuvinte pe pagină, perfect adaptate sistemului de biblioteci ambulante care constituiau principala sa piață. Erau lucruri de mirare, aceste romane, căci erau complet lipsite de orice fel de aer distinctiv. Henry le compara mental cu ceștile de ceai fiert Într-un ceainic În care, din greșeală, cineva uitase să pună frunzele, dar care erau servite unor persoane fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
care o citiseră, cu atât mai mulți erau cei care „trebuiau neapărat“ să o citească; și, tocmai când ar fi fost de așteptat ca interesul față de ea să scadă, el fusese resuscitat de succesul Înregistrat de dramatizare. Nu era de mirare că Du Maurier avusese senzația că pierde controlul asupra propriei creații, că aceasta nu-i mai aparține. Era ca și cum ar fi eliberat un duh din sticla imaginației, care crescuse până la proporții alarmante, bătându-se cu pumnii În piept, mugind, dansând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
rupt de sub nod, ceea a fost, din nou, un motiv mai mult decât suficient ca să fiu mutat la altă școală, ca măsură pedagogică preventivă, cum suna formularea atât de evazivă: de la Petri la școala medie Sankt Johann. Nu-i de mirare că m-am închis în mine, că am devenit inabordabil chiar și pentru mama. Și, fotografiat cu aerul acesta sumbru, mă văd mergând spre acea bibliotecă permanent îmbogățită datorită spriritului civic hanseatic, despre care s-ar fi presupus că, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
din apropiere, dar odată cu primăvara au ajuns să se frece între ele haine mai subțiri. Genunchiul atingea alt genunchi. Antebrațe goale, mâinile, pentru că trebuiau să se întindă în sus până la mânere, ajungeau prea aproape una de alta. Nu-i de mirare că, în timpul acestei călătorii de o jumătate de oră până la locul de muncă, penisul meu oricum independent de mine și pe deasupra ușor irascibil devenea semirigid sau chiar tare de-a binelea. Abia despovărat la schimbarea tramvaiului, îmi făcea pantalonii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
drept răspuns decât o trimitere vagă la Geldmacher și la iscusința lui în mânuirea culorilor pe hârtie: că noi reușeam cât ai bate din palme să producem fleacuri din astea atât de bine, încât să pară „adevărate“. Nu-i de mirare că sărmana mea mamă deriva de la numele prietenului tot ce putea fi mai rău: activitatea subterană a unui atelier de falsificat bani, în care nu-l vedea doar pe Geldmacher, ci și pe fiul ei, copilul-problemă, lucrând ca ajutor. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
omu, care umblă ca trenu dă cale ferată dântr-un neant În altu, să acuze că ce știe până și ăl dân urmă călugăraș dă pâini, pești și Treime e scorneli get-beget și brașoave. Să nu te pui pă soilit dă mirare, jupân Lumbeira, când ț-oi spune că Sampaio nici măcar n-a alborat steag alb În fața bombei beton. Mai rece ca Înghețata dă cafea cu lapte, mi-a zis că, cu privire la treimi, nime n-a simțit ca iel pulsu la tristele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]