5,723 matches
-
The Presence of God, New York, 1992, p. 20-21; Ephraim E. Urbach, op. cit., p. 247-275. 18 Origen, The Song of Songs: Commentary and Homilies, traducere de R. P. Lawson, Westminster, 1957, p. 21-22. 19 Asupra justificării lui Origen vizavi de interpretarea mistică a Cântării Cântărilor și asupra relației dintre iubire și teologie mistică, a se vedea și Trigg Joseph, The Bible and Philosophy in the Third-Century Church, Londra, 1985, p. 203-205 ; Andrew Louth, The Origins of the Christian Mystical Tradition: From Plato
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
op. cit., p. 247-275. 18 Origen, The Song of Songs: Commentary and Homilies, traducere de R. P. Lawson, Westminster, 1957, p. 21-22. 19 Asupra justificării lui Origen vizavi de interpretarea mistică a Cântării Cântărilor și asupra relației dintre iubire și teologie mistică, a se vedea și Trigg Joseph, The Bible and Philosophy in the Third-Century Church, Londra, 1985, p. 203-205 ; Andrew Louth, The Origins of the Christian Mystical Tradition: From Plato to Denys, Oxford, 1981, p. 52-74 ; de asemenea, Marvin H. Pope
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
scrisori care au înțeles numai pentru cineva care a învățat să le citească, tot așa, Logosul utilizează scrisoarea textului biblic pentru a ascunde mesajul interior al acțiunii sale mântuitoare. Credinciosul trebuie să se plaseze în interiorul textului, înscriindu-i înțelesul spiritual, mistic pe suflet, pentru a reuși să-i guste fructele 23. Prin urmare, pentru Origen, contactul mistic în sensul experienței interioare cu Dumnezeu, prin definiție, este obținută în și prin Biblie - textul Cântării Cântărilor devine textul evoluției sufletului spre Dumnezeu. Toate
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
utilizează scrisoarea textului biblic pentru a ascunde mesajul interior al acțiunii sale mântuitoare. Credinciosul trebuie să se plaseze în interiorul textului, înscriindu-i înțelesul spiritual, mistic pe suflet, pentru a reuși să-i guste fructele 23. Prin urmare, pentru Origen, contactul mistic în sensul experienței interioare cu Dumnezeu, prin definiție, este obținută în și prin Biblie - textul Cântării Cântărilor devine textul evoluției sufletului spre Dumnezeu. Toate referințele Scripturii la limbajul simțurilor, ordinar, extern - în special descrierile erotice ale Cântării Cântărilor - trebuie să
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
a umanității - o dată în imaginea lui Dumnezeu (Gen. 1, 26) și apoi ca format din „mâzga pământului” (Gen. 2, 7)? Pe aceste fundamente și-a construit Origen principiile fundamentale pentru concepția sa asupra a ceea ce Karl Rahner numea „organele cunoașterii mistice”25. În al său „Comentariu asupra Cântării Cântărilor”, Origen a exprimat această idee astfel: „Scripturile divine utilizează omonime, adică, utilizează termeni identici pentru a descrie aspecte diferite ... astfel că vei găsi denumirile membrelor trupului transferate celor ale sufletului; sau, mai
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
pregăti pentru intrarea în Sfânta Sfintelor (τὰ ἃγια τῶν ἁγίων) după ce am fost purificați de mizeria (ρύπον) gândurilor rușinoase prin baia Cuvântului (τῷ λουτῆρι τοῦ λóγου)”. Așa cum intrarea în Sfânta Sfintelor a fost interzisă impúrilor, tot așa pătrunderea în cunoașterea mistică a lui Dumnezeu este interzisă păcătosului. Acei care s-au curățat de păcat au capacitatea de a înțelege tainele ascunse în lucrare 31. Atât cât privește metoda hermeneutică, R. A. Norris este de părere că Sfântul Grigorie nu diferă mult de
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
în fiecare moment, presupune și subsumează opera origenistă, dar o subsumează foarte critic, și, deliberat - unii ar 29 Johannes Quasten remarcă asupra relației dintre Sfântul Grigorie și Origen următoarele: „Primul conchide cu laude mari aduse lui Origen, a cărui exegeză mistică a avut, neîndoielnic, o puternică influență asupra lui Grigorie. Și totuși, Grigorie este un gânditor prea profund și prea independent pentru a-l urma ca un sclav pe maestrul alexandrin” (Patrology, vol. 3, Utrecht: Spectrum Publishers, 1964-1966, p. 266). 30
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
notele lui Langerbeck de la începutul omiliei a V-a (GNO, p. 137). El propune o comparație între abordarea gnostic/origenistă și cea a marelui Capadocian pentru fragmentul de la Cântarea Cântărilor 2:8. Aici, demersul arhipăstorului din Capadocia este calificat ca mistic. Langerbeck sugerează prin observațiile sale din pagina următoare, unde Sfântul Grigorie afirmă că sfârșitul tuturor înălțărilor nu este „contemplația și cunoașterea adevărului”, că acesta intră aici în polemică cu Origen care, într-un moment corespunzător din cartea a treia a
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
următoare, unde Sfântul Grigorie afirmă că sfârșitul tuturor înălțărilor nu este „contemplația și cunoașterea adevărului”, că acesta intră aici în polemică cu Origen care, într-un moment corespunzător din cartea a treia a Comentariului său, vorbea despre „învățătura morală și mistică, care bucură inima omului”. 31 Mark S.M. Scott, op. cit., p. 72. 8 spune chiar malițios - că îi dă o nouă conotație. Pentru că acel comentariu al lui Origen - ingenios, introspect și didactic - lasă totuși impresia că în Cântare nu se întâmplă
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
Brill, 1986, p. 469. 33 R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs”, în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998, p. 531-532. 34 Mark S.M. Scott, op. cit., p. 83. 9 Hristos, prin aflarea tainelor mistice - toate acestea alcătuind hrana pentru mintea noastră. Sarcina noastră principală în lumea aceasta și bucuria noastră cea mai mare, sus, în cer, este să descoperim și să recunoaștem Sfânta Treime. Căutarea noastră se încheie atunci când ajungem înaintea Cuvântului, care ne
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
din toate vremurile. Din contra, supunîndu-l, pe jumătate în joacă pe jumătate în serios, unei priviri aparent paradoxale, așa cum Călinescu însuși o face, în celebrul său eseu "Domina bona", cu lumea lui Caragiale, Jiquidi poate fi socotit o adevărată conștiință "mistică", un creator de tipuri exemplare și un spirit a cărui dominantă este devoțiunea. Focalizîndu-și privirea exclusiv asupra omului, în singurătatea sa ori în grup, descriindu-i comportamentul tipic și analizîndu-i pas cu pas existența, el se transformă dintr-un martor
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
a stăpîni o întreagă lume, de a-i corija disfuncțiile și de a-i alina sufletul ultragiat, antropocentrismul asumat ca destin și neobositul apostolat moral, cum pot fi numite altfel decît utopie romantică sau una dintre multele fațete ale conștiinței mistice? Și ceea ce ar fi putut părea doar un joc livresc și paradoxal, pornit din strălucitorul paradox călinescian, este, de fapt, o obligație de lectură pe care o impune artistul însuși. Stăpîn peste o lume diversă și profundă, peste o umanitate
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
Doamne, ce fericit e cel ce, ajuns pe cărarea lui, privește cu dispreț micimile și maimuțărelile lumii Cel pentru care nu mai există nici durere, nici neliniște și invidie, nici înfrîngere și nici victorie Așa grăia unul din acei filozofi mistici persani care încercau prin meditație și introspecție să se detașeze de chingile propriului ego, visînd la Nirvana. Un alt sistem de valori, desigur, decît acela al societăților noastre occidentalizate, bazate, între altele, pe spiritul competitivității și liberei întreprinderi, pe orgoliu
Cultul forței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13720_a_15045]
-
Clipele care preced cea mai mare minune Învierea din morți a Domnului stau sub pecetea tensiunii dintre întuneric și lumină, dintre frig și căldură, dintre moarte și viață, punând deci în opoziție nimicnicia umană cu măreția divină. Într-un cadru mistic, după ce orologiul vremii a bătut cele 12 trepte, liniștea pune stăpânire pe biserică, nemaiauzindu-se decât glasul preotului ce cheamă: „Veniți de luați lumină!” „Un clopot lung de glasuri vui de bucurie Colo-n altar se uită și preoți și
Aspecte creștine in lirica eminesciană. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_245]
-
dar tot simultan cu aceasta va fi refăcut". Gogol e integrat de Merejkovski curentului hristosocentric al culturii ruse, deci sustras zonei "demascatoare", pragmatic-sociale. Altfel spus, integrat caracterului celui mai profund al spiritului creator rus, care explică legătura decembriștilor cu frămîntarea mistică din contemporaneitatea lor, ca și sorgintea problematicii religioase la Gogol, Dostoievski, Soloviov și la atîția alții. O mișcare fundamentală pe care istoria literară comunistă a încercat a o eluda ori a o prezenta în chip parțial și mistificat. Realitatea este
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
de păsări. Columbofilia îi va fi produs premature viziuni: Această aproape incredibilă cantitate de zburătoare sidefoase, elegante și grațioase (și, totuși! două sute de exemplare îngrămădite în pod trebuie să fi exercitat asupra firavului copil în contemplare un fel de teroare mistică asemănătoare aceleia cu care-l zguduise prea marea încărcătură de stele a nopților de la Bogdănești, din 1889), îi va fi dat sentimentul că, printr-o bătaie de aripi, ar putea duce cu ele casa în eter și, sugerîndu-i astfel forța
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
acuzele pe care d-na Ursache le găsește puse pe seama lui Eliade sînt mai degrabă inventate de autoarea articolului. Problema e că dacă nu admitem că Eliade a scris articole antisemite (indiferent de faptul că Oscar Lemnaru îl numea “huligan mistic”) ori că Nichifor Crainic a reprezentat extrema dreaptă interbelică (indiferent de jubilația lui S. Brucan la arestarea lui!), o discuție serioasă nu poate avea loc. Atitudinile lor trebuie eventual explicate istoric, nu “apărate” de “detractori”. Cum să aperi ideile legionare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13077_a_14402]
-
despre el, că știe de mic copil germană și franceză, ca a invatat ulterior maghiară și engleză, că este inițiat în greacă veche și latină. Îl "vedem" însuflețit, deopotrivă, de o "vinovată" pasiune pentru literatură și de o adevarată fervoare mistica. Îl contemplam - împreună cu septuagenarul Nicolae Balotă, care ne ghidează prin comentarii comprehensive și melancolice în înțelegerea propriei sale ipostaze juvenile - regândindu-i pe Aristotel și Platon, pe Hegel și Husserl. Iar curiozitatea să intelectuală merge adeseori și mai departe, pătrunzând în
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
un venerabil colonel de miliție, acum pensionar (dar și "patron"), cu relații - inca - "sus", șoferi existențialiști (sic!), care visează să pună capăt unei vieți de relativă sclavie, servitori devotați trup și suflet stăpânei, un medic înclinat spre metafizica, traversând crize mistice (să se datoreze asta faptului că e însurat cu o profesoară de geografie ale cărei apucături nu se pot numi chiar ortodoxe?), o coafeza tânără și frumoasă care se mărită - pentru bani - cu simpaticul colonel amintit mai devreme et alții
Romanul arivistului post-decembrist by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18137_a_19462]
-
din acea Volkerpsihologie apărută în 1860-1870, creatori fiind învățații germani Lazarus și Steinthal, (de care se entuziasmaseră, atunci, la noi, Eminescu și Xenopol) decît banalitatea, de nimeni considerată, ca englezul are spirit practic, francezul e raționalist, germanii și rușii sînt mistici? Azi psihologia popoarelor (Volkerpsihologie) e demult, încă din interbelic, bine pusă la naftalina. Și aceasta, cu siguranta, pentru că învățații au ajuns la concluzia că aceasta "știință" nu duce nicăieri. Să observ, că dacă e validat punctul de vedere al antropologiei
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
literară (nr. 1), dl. Miron Scorobete consacră un amplu comentariu Sacralității în poezia eminesciană. Dacă titlul cărții d-sale, din care comentariul este un fragment, ni se pare foarte potrivit cu spiritul eminescian, Dacia edenică, ideea de sacru, religios ori chiar mistic la Eminescu e o simplă modă. Din păcate, ca toate modele, supărătoare prin lipsă de temei. Părțile proaste ale veștilor bune și invers Aproape totdeauna veștile bune au în România și o parte proastă. Uneori partea proastă o covîrșește pe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14321_a_15646]
-
izolării provinciale". Lor li se adaugă un foarte grav complex al criticii: "Insuficiența creatoare este în ultimă instanță interesată să provoace o ruptură între creație și critică, să respingă atitudinea critică în numele unei creații căreia i se rezervă mutismul contemplației mistice." (p. 46). în acest fel se poate explica inclusiv inapetența pentru teorie în critica de întîmpinare, un gen oricum destul de discreditat, pe de o parte de prea deasa ei utilizare ca armă, pe de alta, de asimilarea opiniei critice "cu
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
este o realitate, ci o creație spontană a spiritului. Ordinea universului nu există în lucruri, ci în spirit: apare o fizică nouă ce ruinează argumentul cosmologic al existenței lui Dumnezeu. O nouă convenție a naturii se îndreaptă către un panteism mistic. Se discută enorm: despre natura lui Dumnezeu, despre natura îngerilor, despre materie și formă, despre suflet și trup... "Alături de catedralele gotice, apărură șantiere dialectice unde se înălțară catedrale de raționamente". Și astfel, înaintea atâtor invenții tehnice, se ivi epoca modernă
"Secolul versatil" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15593_a_16918]
-
vocație la moștenire, iar dacă există testament, citează și pe legatari și executorul testamentar instituit. Dacă printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal, se citează, în lipsă de moștenitori rezervatari, numai legatarul; dacă testamentul este olograf sau mistic, se citează și moștenitorii legali. În ambele cazuri se va cita și executorul testamentar, dacă a fost desemnat prin testament. În succesiunea ce urmează a fi declarată vacanță, notarul public citează autoritatea administrației publice competența a prelua bunurile. În cazul
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151616_a_152945]
-
succesorale, notarul public stabilește calitatea mo��tenitorilor și legatarilor, întinderea drepturilor acestora, precum și compunerea masei succesorale. În cazul existenței unui testament găsit la inventar sau prezentat de partea interesată, notarul public procedează la deschiderea lui. Dacă testamentul este olograf sau mistic se constată starea lui materială și se întocmește un proces-verbal. Pe bază de declarație sau probe administrate în cauză se va stabili dacă succesorii au acceptat succesiunea în termenul legal. Declarațiile de renunțare la succesiune și cele de acceptare sub
LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151616_a_152945]