5,342 matches
-
după Lucian Blaga, revelarea misterului, privilegiul de a trăi întru mister și revelare, ceea ce reflectă nevoia de religiozitate primară, cunoașterea unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
românească, a strămoșilor noștri geto-daci, zeița Bendis personifică luna, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este venerat Zamolxis, zeu traco-get, sclavul lui Pytagora, după unii, rege al dacilor, după alții, daimon getic. Odată cu procesul creștinării, în secolul I, modul mitic de gândire teogonică, cosmogonică și antropogonică este puternic marcat de învățătura iudeo-creștină. Prin urmare, miturile ca realități culturale complexe, indiferent de spațiu geografic de exprimare, de factură spirituală, oferă răspunsuri la întrebări legate de crearea lumii divine și profane, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sexualității desfrânarea, relațiile extraconjugale, prostituția uneori, acceptate, respectate, venerate, alteori, condamnate, repudiate, aspru pedepsite. Aceste moduri de manifestare a sexualității ce oferă gratuit sau contra cost plăceri s-au diferențiat în timp ca practici și ca mentalități și au temeiuri mitice în zeități ce au patronat femeile pierdute, curtezanele. Prezentăm unele dintre modelele mitice de manifestare a sexualității sub forma erotismului multiplu. Curtezane și pseudocurtezane în mitologie Zeități sumero-babiloniene Inanna este principala zeitate din panteonul sumerian. Sumerul, spun specialiștii, are cea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pedepsite. Aceste moduri de manifestare a sexualității ce oferă gratuit sau contra cost plăceri s-au diferențiat în timp ca practici și ca mentalități și au temeiuri mitice în zeități ce au patronat femeile pierdute, curtezanele. Prezentăm unele dintre modelele mitice de manifestare a sexualității sub forma erotismului multiplu. Curtezane și pseudocurtezane în mitologie Zeități sumero-babiloniene Inanna este principala zeitate din panteonul sumerian. Sumerul, spun specialiștii, are cea mai veche civilizație, plasată, în mileniul IV î.H. Era situat în Mesopotamia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dovadă că frumusețea este primordială. Era totodată și o explicație a senzualității ei. Ea simbolizează dragostea, seducția, dorința, extazul, de aceea este supranumită Aphrodita Hetaera sau Aphrodita Porne, în asociere cu prostituția sacră și laică. Destinul zeiței este complex. Creatorii mitici au căsătorit-o cu Hephaistos, zeul focului și al meșteșugurilor, au pus-o în parteneriat erotic cu zei: Res, Dionysos, Hermes, Poseidon, cu muritori celebri. Cu muritorul Anhises l-a avut pe Eneas, eroul troian care împreună cu fiii săi au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
poezia erotică, elegia), Polymnia (poezia religioasă), Urania (astronomia), Calliope (poezia epică și elocința). Zeități romane Anna Furrina / Anna Perenna este o zeiță etruscă arhaică, adorată în festivaluri de invocare a fertilității naturii și a fecundității oamenilor, fiica lui Belus (întemeietorul mitic al Babilonului) și a Didonei (întemeietoarea mitică a Cartaginei și regina ei). După moartea mamei, Didona, Anna Furrina a fost găzduită de Aeneas / Enea, erou troian, întemeietorul unei cetăți după distrugerea Troiei, de care se îndrăgostise Didona când acesta a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
astronomia), Calliope (poezia epică și elocința). Zeități romane Anna Furrina / Anna Perenna este o zeiță etruscă arhaică, adorată în festivaluri de invocare a fertilității naturii și a fecundității oamenilor, fiica lui Belus (întemeietorul mitic al Babilonului) și a Didonei (întemeietoarea mitică a Cartaginei și regina ei). După moartea mamei, Didona, Anna Furrina a fost găzduită de Aeneas / Enea, erou troian, întemeietorul unei cetăți după distrugerea Troiei, de care se îndrăgostise Didona când acesta a poposit în Cartagina. Ajuns în Latium, Enea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vrăji de dragoste și de urât, ultimele trei ursesc copiii. Au și o conducătoare, Irodia, mama vrăjitoarelor și de aceea Ielele, Drăgaicele, Sânzienele sau Șoimanele se mai numesc și Irodițe. Știma Apei. Nimfele și sirenele au drept corespondentă, în folclorul mitic românesc, și pe Știma Apelor. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu corpul de pește. Fiecare râu, lac sau iaz are câte o Știma Apei care seduce oamenii visători, îi ademenește pe cei care intră în apă și, unii dintre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sau iaz are câte o Știma Apei care seduce oamenii visători, îi ademenește pe cei care intră în apă și, unii dintre ei se îneacă. Când se înfurie, capricioasa nimfă produce inundații ce aduc mari necazuri oamenilor. Samca. O creație mitică românească este și Samca, aripa Satanei sau a lui Scaraoțchi, care smintește femeile, vine la paturile celor însărcinate pentru a le mări durerile facerii, îmbolnăvește femeile care vor să lepede sarcina și nu-și ascultă bărbații, apar neașteptat pentru a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
că nu putea aduce lumina soarelui, și-a dezgolit corpul în fața zeităților, acesta fiind un striptease sacru. Râsul lor zgomotos a făcut-o curioasă pe zeița Amaterasu să iasă din peșteră și astfel soarele a fost redat universului. Stripteasul sacru mitic a dat naștere practicii "kagura" în care o preoteasă joacă rolul zeiței Ama no Uzume, obicei preluat în bordelurile medievale. Amaterasu este zeița japoneză a soarelui, ocrotitoarea insulelor nipone, descinde din primordialii Izanagi și Izanami și are trei frați. Frumusețea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
zeiței Flora, floralia, se practicau și unirile sexuale sacre. Asemenea așezăminte în care se practica prostituția sacră erau și în Asiria, Armenia, Palestina, Lidia, Cartagina, Sicilia, Mecca, Mexic, în teritorii din Oceania și Australia. Deseori practicile sociale imitate după tradițiile mitice ale hierogamiei, ale unirilor sacre, intrau în procesiunile misterelor, ceremonii secrete inițiatice cu caracter magic și purificator ce includeau și unirile sexuale cu preoți (hierofanți) și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
preoți (hierofanți) și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai cunoscute erau cele din Grecia: misterele eleusine (din Eleusis, în Atica), în cinstea zeiței agrare Demeter, misterele orfice, în cinstea poetului și cântărețului mitic Orfeu, misterele dionysiace, pitagoreice, apolinice. Procesiunile mistice organizate în cinstea zeilor Bachus și Dionysos erau animate de bacante și de menade ce se antrenau în orgii sexuale sub influența afrodisiacelor. În serbările liberalia, festivaluri romane ale fertilității, organizate în cinstea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
H.), educatorul Greciei, după remarca lui Platon, a oferit modelul educației clasice prin sporturi atletice, jocuri și exerciții cavalerești (vânătoare, echitație, aruncarea suliței), prin arte muzicale (liră), dans, oratorie, prin etica eroismului ce elogia onoarea, curajul, dăruirea, sacrificiul. Chiron este miticul educator al lui Ahile. Modelul homeric a creat jaloanele educației spartane și ateniene. Stat războinic ajuns la apogeu în secolul al VII-lea î.H, Sparta a promovat un model educațional esențialmente militar și sportiv mulți tineri spartani s-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Paros, Alceu, Anacreon, Pindar. Tot legendele spun că s-a căsătorit cu un negustor bogat, Kerkylas, cu care a avut o fată, că la vârsta maturității s-ar fi îndrăgostit de un tânăr, Phaon, care, după unii era un personaj mitic din alaiul Aphroditei. Cel care a dat amploare acestui fapt a fost Ovidiu. Din cauza iubirii refuzate de Phaon, legendele spun că s-ar fi sinucis, aruncându-se în mare. Scandalizat de libertinismul tinerei poete, tiranul Pittacos din Lesbos ar fi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
din cele mai vechi timpuri și până astăzi, traducere de Alexandra Constantin, București, Editura Orizonturi, 2009. Bruckner Pascal, Finkielkraut Alain, Noua dezordine amoroasă, traducere de Luminița Brăileanu, Editura Nemira, București, 1995. Camphausen Rufus C, Enciclopedia înțelepciunii erotice, traducere de Eugenia Mitici, Editura Ethos, București, 1996. Cloulas Ivan, Familia Borgia, traducere de Antonia Kacso și Filofteia Iscru, Editura Aramis, București, 1992. Collas Philippe, Mata Hari. Adevărata poveste, traducere de Diana Șerban, Editura Lucman, București, 2004. Craveri Benedetta, Amante și regine, Editura Curtea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a avea conștiința acestui lucru, hotărăște moartea tragediei politice. Numai aducând în scenă personaje deținătoare ale puterii, care sunt numite regi, prinți, consilieri, președinți sau miniștri, conflictul amestecă interesele private cu destinul unui întreg popor. Acest lucru conferă o dimensiune mitică tragediei, fie ea greacă, elisabetană sau clasică. Pe de altă parte, când, în 1660, Corneille aruncă o privire retrospectivă asupra operei sale, are dintr-odată sentimentul că a modernizat comedia, cu Mélite, în 1630. El nu aduce aici niciun personaj
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Franța literatura germană. Cu ocazia unei călătorii la Weimar în 1803, când îi întâlnește pe Schiller și Goethe, ea descoperă frumusețea dramelor istorice ale lui Schiller (1759-1805)71, extrema îndrăzneală a lui Goethe (1749-1839). Acesta lucra atunci la Faust, dramă mitică, pe care o va reprezenta în 1829 la teatrul de la Weimar al cărui director este72. Ea se hrănește acolo cu reflecțiile lui Schiller despre tragedie, considerată de el ca formă superioară de artă, și despre funcția socială a teatrului. Într-
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Dacă simboliștii reduc decorul la minimum, ar vrea și să se lipsească, în cadrul unui vis nebunesc, de prezența fizică a actorului. În manieră categorică, Maeterlinck declară că ea îl jenează, stricându-i orice plăcere, căci comediantul dă formă unui personaj mitic care, pentru a nu-și pierde "aura", ar trebui să rămână strict imaginar. "Majoritatea marilor poeme ale umanității nu sunt scenice. Lear, Hamlet, Othello, Macbeth, Antoniu și Cleopatra nu pot fi reprezentate, este periculos să fie văzute pe scenă. Ceva
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Și-n față cu-n Terențiu pe prostul Tabarin. În sacul ist ridicol în care Scapin zace Nu recunosc poetul ce Mizantropul face." (Tr. rom. de A. Naum) 49 Să notăm că este rar, în teatrul francez, ca personaje regești, mitice sau eroice să apară în comedie. Piața regală (La Place royale) de Corneille, Amphitryon de Molière, Triumful dragostei (Le Triomphe de l'amour) de Marivaux, fac parte din rarele comedii aristocratice ale teatrului francez. În Triumful dragostei, cei doi protagoniști
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pecetea propriei voci, de o simplitate aparentă, dar scoțând la lumină nervurile unei fine cizelări. Semnul eleat al începuturilor atice aruncă din când în când la suprafață mari izbucniri de lavă vulcanică, zgura pietrificată a unor impetuoase trăiri. O aură mitică plutește peste lucruri și ființe, dând strălucire și fosforescență sensurilor cuvintelor, care se deschid spre lumea nevăzută a ființei și pe care poetul știe să le capteze în materialitatea sonoră a stanțelor: „Șoptite săbii, recele nețărm!/ Memoria nocturnă pietate./ Stinse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
social camuflat într-un metaroman. Protagonistul, Dumitru Ghețea, un scriitor bătrân și ratat, își rememorează viața și compromisurile sociale sau politice săvârșite de-a lungul carierei; țelul său este conceperea unei cărți mântuitoare, Caloianul. Dorindu-și înfrigurat identificarea cu eroul mitic din titlu, simbol al fertilității, nu reușește decât să caligrafieze, pe zeci de file, titlul operei pe care o plănuiește. Subiectul (evocarea vădit documentară a anilor ’50, precum și meditația asupra problemelor politice ale perioadei) este incongruent ca tehnică narativă. După cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
APELOR EDITURA ACADEMIEI ROMÎNE București, 2002 I Câte ceva despre Spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic O formă perfectă... Dacă privești o reprezentare cartografică simplificată a pământului românesc, cu ușurință poți face câteva constatări esențiale. Ce este esențial în simplitatea și rotunjimea lui decât oul mitic al lui Brîncuși? Pentru că aceasta este forma acestui pământ. Din miezul lui, adică din lanțul inelar al Carpaților pornesc radiar toate cursurile sale mari de apă. Și toate au un colector unic, fluviul Dunărea, care încinge pe la sud acest spațiu
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de la nord la sud, de-a lungul pontului stâng. Din însărcinarea Împăratului Hadrian, Arrian, guvernator al Bithyniei în secolul II e.n., efectuează și scrie un "Periplu al Pontului Euxin". O dată cu descrierea amănunțită a țărmurilor, dă și o pitorească prezentare a miticei insule Leuce - Insula Șerpilor, loc de naștere și de mormânt al tot atât de legendarului erou Ahile; insulă asupra căreia vom reveni. Tot în secolul II e.n., Ptolemeu dă în "Îndreptarul geografic" o primă cartografie în coordonate a Mării Negre, iar la finele
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
1945), și Mircea Popovici, din Izobare (1946). În poeziile din Decor penitent e ușor sesizabil un filon exotic și livresc, imaginând ipostazele poetului în diferite epoci din evoluția omenirii, reconstituite prin prisma unei antropogeneze bizare (Creația). Poetul retrăiește o istorie mitică, îndeosebi medievală (Tablou). Peregrinările pe mări și oceane se încheie într-un Port dunărean evocat cu accente simboliste, în sonorități minulesciene. În volumele apărute după 1967, C. se definește ca un poet cu o structură lirică modificată. În perioada claustrării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
să rămână identic cu sine Însuși? Sau nu este totuși valabil, chiar și pentru trecut (pentru un trecut mai puțin erodat de mitul schimbării cu orice preț, tipic Occidentului, ci, dimpotrivă, unul care În mod obișnuit tinde să conserve patrimoniul mitic și teologic al originilor), faptul că, În orice situație, identitatea, chiar și cea a tradițiilor religioase, este un factor care nu numai că se dobândește, dar se și modifică? Oricum s-ar răspunde la aceste Întrebări - și cititorul va găsi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]